Page 62 - Drumul_socialismului_1982_08
P. 62
Întîlnirea de lucru a tovarăşului
jesstj cu oameni ai
m u n o ii
T o v a r ă ş u l Nicolae realizarea unor utilaje a- T o v a r ă ş u l Nicolae
Al COMITETULUI JUDETEAM HUNEDOARA AL Ceauşescu, secretar gene gricole multifuncţionale de Ceauşescu a indicat să se
ral ai Partidului Comunist mare randament şi eficien acţioneze în continuare
msMMnsi ■aila U L A R J U D E Ţ E A N Român, preşedintele Repu ţă, la nivelul cerinţelor ac pentru perfecţionarea uti
blicii Socialiste România, tualei etape de dezvoltare lajelor prezentate, precum
a avut, în cursul dimine a agriculturii noastre, a o- şi a altora aflate în dota
ţii de miercuri, o întâlnire biectivelor noii revoluţii rea unităţilor agricole —,
Anul XXXIV, nr. 7 706 JOI, 19 AUGUST 1982 4 pagini - 50 bani agrare, a sarcinilor impor
de lucru cu oameni ai pentru realizarea unor sis
muncii din domeniul con tante ce stau în actualul teme de maşini oare să
strucţiilor de maşini agri cincinal, şi în perspectivă, permită o mai largă meca
cole, în cadrul căreia au în faţa agriculturii. nizare a lucrărilor din a-
§ fost examinate rezultatele întîlnirea de lucru a a- gricultuiră.
_________________________________________________________ ( obţinute în transpunerea vut loc pe un lot din pe Cei prezenţi la această
în practică a indicaţiilor rimetrul sectorului agricol aprofundată analiză, cadre
} NAŢIONALE A POPORULUI NOSTRU { conducătorului partidului Ilfov. le de conducere din minis
şi statului nostru privind T o v a r ă ş u l u i Nicolae terele de resort, specialiş
tii — l-au asigurat pc con
zultate mai bune înregis pe şapte luni şi jumătate realizarea utilajelor com Ceauşescu i s-a raportat că, ducătorul partidului şi sta
trează sectoarele de la din an mai mult de 7 000 plexe necesare extinderii prin transpunerea în prac tului că vor depune toate
Uricani şi Lonea. tone de cărbune cocsifi- mecanizării lucrărilor din tică a indicaţiilor şi orien eforturile pentru înfăptui
şi
îndeosebi
agricultură
cabil. Succesul are la ba tărilor dale cu prilejul
SUPLIMENTAR — ză buna organizare a pentru recoltatul cereale precedentelor întâlniri şi rea indicaţiilor şi orientă
A 7 000 TONE muncii în abataje, pe fie lor. rilor primite, pentru reali
v DE CĂRBUNE care schimb, utilizarea Această nouă şi apro analize s-a reuşit, între al zarea unor maşini şi uti
laje în măsură să asigure
tele, să se găsească soluţii
între colectivele între deplină a dotării tehnice fundată analiză la care au ca o serie de maşini aflate modernizarea continuă a
prinderii miniere Lupeni şi a timpului efectiv de luat parte specialişti, cer
/ cu cele mai mari depăşiri lucru în subteran, strîn- cetători şi oameni ai mun în fabricaţie sau în dota agriculturii noastre, sector
de bază al economiei na
de plan de la începutul sa colaborare şi înţelege cii din întreprinderi pro rea unităţilor productive ţionale, de care depinde
anului, se situează şi cel rea între toţi membrii ducătoare de maşini agri să fie transformate şi a-
W7J daptate în utilaje comple buna aprovizionare â popu
m m al sectorului II, care a brigăzilor din cadrul sec cole ilustrează preocuparea laţiei cu produse agroali-
extras peste prevederile torului. constantă a secretarului xe pentru mecanizarea o- mentare, ridicarea perma
ÎN INDUSTRIA MUNICIPIULUI DEVA — j general al partidului, pre peraţiilor de recoltare a nentă a nivelului de trai
REZULTATE PE MĂSURA HĂRNICIEI OAMENILOR / şedintele republicii, pentru porumbului. al oamenilor muncii.
depăşiri
LA PRODUCŢIA Bilanţul acum, la ceas de sărbătoare, al activităţi- ?
DE MASĂ LEMNOASĂ lor productive ce se desfăşoară în municipiul Deva '
indică la cele mai multe capitole ale sale înalt simţ J I I A G R I C U L T U R A
Soluţionând cu fermita patriotic al oamenilor muncii din municipiu, răspun- i
te şi responsabilitate dere şi exigenţă ridicate Ia cote superioare, hărnicie.
muncitorească unele pro Iată acoperirea acestei afirmaţii : economia munici- ) Grijă deosebită strîngerii şi
bleme cu care s-au con piului a realizat în cinstea marii noastre sărbători de l
fruntat în primul trimes la 23 August o producţie industrială suplimentară în t
tru al anului, intensificîn- valoare de peste 10 milioane lei, depăşind în acelaşi 1
du-şi eforturile în întîm- timp cu 3,2 la sută producţia netă planificată. Toate J
pinarea marii sărbători acestea, în principal pe seama creşterii productivităţii i In toate fermele legumi de tone de produse cu ca plin pământul, ii culeg şi
naţionale a poporului muncii. Calculată pe baza producţiei nete, aceasta ' cole se acţionează acum, re legumicultorii contri îi valorifică roadele se a-
nostru, de la 23 August, depăşeşte cu 789 lei/om pe cea planificată. 1 paralel cu efectuarea lu buie la autoaprovizionarea flă legumicultoarele frun
colectivele din cadrul U- Producţia fizică realizată suplimentar se exprimă ^ crărilor de întreţinere a teritorială. taşe, între care le amintim
nităţii forestiere de ex în : peste 73 milioane kWh energie electrică, 114 tone i culturilor, la recoltarea şi Cum se acţionează în a- pe Sidonia Prisecan, Letî-
ploatare şi transport Pe metale neferoase în concentrate, 1115 mc produse din ' ceastă perioadă la strîn- ţia Oprean, Silvia Oizma.ş,
troşani raportează pe beton celular autoclavizat, 6 500 mc prefabricate din t valorificarea producţiei. A- gerea şi valorificarea pro Letiţia Goţiu şi alte coope
şapte luni şi jumătate din beton pentru construcţii, 1016 tone vată minerală, 4050 / cum, cînd se strîng roa ducţiei de legume ? ratoare.
dele grădinilor, se măsoa
an depăşirea planului la tone var, 40 000 mp ţesături tip mătase şi alte pro- 1 La această întrebare,
buşteni de fag cu 4 200 duse. ^ ră efortul şi hărnicia oa ne-a răspuns tovarăşul Ioan Intr-o discuţie purtată
mc, la buşteni de diverse Eficienţa economică a activităţii desfăşurate pînă 1 menilor. Această măsură a Şindea, brigadier la ferma cu tovarăşul Gheorghe Su-
specii cu 200 mc, la lemn acum e concludentă : beneficii peste plan în valoare / eforturilor şi strădaniilor legumicolă a C.A.P. Dobra. ba, preşedintele C.A.P. Iii a*
de mină cu 220 mc. Ia de peste 10 milioane lei, obţinute în principal pe sea- ) ce s-au depus şi se depun — Avem culturi frumoa privind activitatea din fer
lemn de foc cu 5 000 mc, ma reducerii cu 6 lei a cheltuielilor totale şi cu 7,60 J pentru a se trimite consu se, bine întreţinute. Acum ma legumicolă am reţinut
la chereslea de fag cu lei a celor materiale Ia 1000 Iei producţie marfă rea- i matorilor cantităţi sporite este în plină desfăşurare că legumicultorii şi-iau con
mai mult de 75 mc. Re- lizată. J de legume în stare proas centrat importante forţe la
L pătă, o dau zecile şi sutele recoltarea si valorificarea operativă, în stare proas
valorificarea
şi
recoltarea
produselor
în
legumicole.
total, am recoltat şi livrat pătă, a întregii producţii.
.U beneficiarilor pentru apro Aici se munceşte cu hăr
Verbul „a construi Noua biografie a unui vizionarea pieţelor oraşe nicie şi răspundere pentru
lor şi centrelor muncito a întâmpina ziua de 23 Au
reşti mai mult de 200 tone gust cu rezultate deosebite.
conjugat ia Hunedoara vechi tîrguşor de munte de legume. Zilnic se recol Astfel, de aici s-au trimis
tează şi se livrează de la spre consumatori, pînă a-
Am în faţă o carte-do- re firmei „I.C.S.H.“, unitate — Conştiinţa civică a fie laţiilor de foraj, iar dero- ferma noastră 15 tone di
cument. Un grup de autori cu oameni mereu „la Înăl căruia dintre noi, exemplul carea calcarului in carieră verse legume — varză, cas N. BADIU
entuziaşti au pus cap la ţime", , pentru care verbul înaintat al comuniştilor, par se iace prin puşcare cu traveţi, ardei ş,<a. între cei
cap secvenţe de muncă şi „a construi“ - conjugat de ticiparea oamenilor muncii, găuri de foreze, ceea ce a care fac să rodească din (Continuare în pag. o 2-a)
de luptă ale tinerilor de a- 30 de ani la Hunedoara — a gospodarilor din satele dus la dublarea in prezent
cum peste 30 de ani, care înseamnă însăşi existen aparţinătoare la realizarea a producţiei unităţii faţă
au venit din cele patru ţa lor. planului economic — indi de anul deschiderii ei" —
zări ale ţării să-şi alăture — Cind mi-am luat zbo ferent că sint Încadraţi la ne spune sing. Voicu Ma
umărul lor energic la înăl rul de la părinţi, din Stra- mina Troiţa sau la cariera ci u.
ţarea unui oraş — Hune haia, judeţul Mehedinţi, de calcar Crăciuneşti, că Mineri, excavatorişti, maiş
doara. Cu elanul speciile eram o copilă — îşi amin- sint membri cooperatori şi tri preparatori, lăcătuşi, ra-
virstei - foarte mulţi nu botori, electricieni, meca
împliniseră nici 20 ds ani nici locomotivă, sudori —
cu năzuinţe şi speranţe, SECVENŢE PIN SfiO9EEA oameni care, după ce se
s-au încadrat in primul de despart de locurile tor de
taşament de constructori de •MĂREŢELOR ÎMPLINIRI SOCIALISTE muncă — fie că lucrează în
aici, care intr-o zi de apri carieră, la mină, ori exploa
lie 1950 a devenit între leşie cu nostalgie Maria gospodari la casele lor au tează perimetrele liloanelor
prinderea de construcţii si Bute. Abia Împlinisem 17 săltat Băiţa, în ultimii ani, Creanga, Bolcana sau Pi-
derurgice Hunedoara. ani. M-am calificat maca- spre locuri fruntaşe in în ţiguş — devin acasă, in
Au trecut 32 de ani de ragisiă. După doi ani m-am trecerea socialistă intre co soi, cei mai buni gospo
atunci. Ani de construcţie căsătorit cu actualul meu munele judeţului, situin- dari.
socialistă dinamică, de vi soţ, brigadier şi lăcătuş in du-se, in trimestrul intii al Anii eiorturilor, ai muncii
se împlinite ale tinerilor de întreprinderea noastră. La anului acesta, pe locul I încordate a localnicilor au
acum trei decenii, de înăl nunta noastră, de la clu - ne-a spus cu mîndrie Ni apropiat muit condiţiile de
ţare materială şi spirituală bul din oraşului tineretului, colae Buda, primarul loca muncă şi viaţă celor de la
fără precedent a oraşului au venit mulţi brigadieri. lităţii. oraş. Stau mărturie moder
siderurgiştilor de pe Cerna. Am rămas împreună aici, la ...intr-o zi luminoasă a a- nele şcoli cu laboratoare şi
Mulţi sint şi azi în Hune I.C.S.H. Fetiţei noastre nu-i cestui august, aşezarea de cabinete de specialitate,
doara. Oameni cu meserii vine să creadă cind îi vor la poalele dealurilor Mă aşezămintele culturale ridi
frumoase, cu funcţii de bim de „H u n e d o a r a gura Băiţei şi Măgulicea nu cate in anii construcţiei
conducere, cu familii trai veche"... ni s-a înfăţişat doar ca un socialiste in Bârfa, Hărţă-
nice. Ei, cei care le-au ur Timpul a trecut Tinerii vechi „tîrguşor de munte", gani, Ciinel, Fizeş, Lunca,
mat, care au venit să con au devenit maturi. Şi-au în cum era considerată. Am Peştera, Crăciuneşti, com
solideze colectivul con suşit meserii frumoase. Şi-au sesizat pulsul muncii, am plexele comerciale noi din
structorilor hunedoreni, să întemeiat familii. Au copii pătruns semnificaţia fiecă Ormindea şi Băiţa, care,
grăbească ritmul înălţării şi nepoţi. Anii socialismului, rei vorbe din scurtul rezu împreună cu întreaga reţea
oraşului, poartă răspunde de după 23 August 1944, mat prezentat de omul din comercială, desfac anual
rea a tot ce s-a făcut aici. le-au deschis calea unei fruntea obştei. mărfuri in valoare de 27,5
Şi nu numai aici, ci şi in vieţi demne, le-au limpezit La cariera de calcar, în milioane lei, dar şi cele
alte localităţi din judeţ şi drumul împlinirilor. fiinţată in 1964, s-au adus 160 case noi, construite in
din fără. Ei răspund de - Lucram pe şantierul de pe parcurs multiple perfec ultimii cincisprezece ani,
peste 30 de ani „prezent' 1 ţionări in organizarea pro
la chemarea partidului DUMITRU GHEONEA ducţiei şi a muncii. „Noua ESTERA SÎNA Atelierul de bobinai al minei Barza. Comunista Maria
pentru mai bine şi mai fru stafie de compresoare asi Golcea execut* reparaţii la cxplozoarele dc mină.
mos în ţară, dind străluci- (Continuare în pag. o 2-a) gură aerul necesar insta (Continuare In pag. o 2-a) Foto: VIRGIL ONOIU
