Page 63 - Drumul_socialismului_1982_08

pag 1 DRUMUL SOCiALISMU

Lucrînd la comprimarea timpului Eforturile cimentiştilor

Atelierul nr. 6 de la — Multă vreme inelele te. Ne-am făcut o baie de
1. M. M. R. Simeria nu interioare ale rulmenţilor, cromare, prin autodotare, concentrate pentru îndeplinirea n,o« T
este nici mai mult, elemente din oţel bun, am primit o maşină ie 11.05 F
Ir
nici mai puţin deeî't un erau aruncate la fier vechi, rectificare, iar azi nu mai P ;
atelier, cu vechi şi cîte după un timp de utilizare. aşteptăm serviciile altora. ritmică, calitativă, a contractelor V.„îfl F
ceva nou tehnic in el. Ceea Aşa s-a procedat zeci de Baia de cromare au fă­ C.
A
ce este nou, cu pondere ani şi totul părea firesc, cut-o oamenii noştri, în 12,10 M
crescindă, ţine de puterea de vreme ce nu. exista o frunte cu inginerul Octa- cu beneficiarii externi C.
propulsivă a oamenilor, de soluţie de revalorificare. vian Bucla. li!
capacitatea lor energetică. Nimic nu impunea schim­ Mai erau necazuri 12,35 II
C(
Unul dintre aceştia este barea stării de lucruri şi sau reproşuri de la cei Revirimentul s-a produs. posibilităţile de care dis­ nele care se ocupă numai lâ
luliu Bogdan, subinginer, aruncarea la fier vechi îşi care exploatează vagoane­ De patru luni consecutiv, punem, stabilind măsuri de „vrac", altele de în- 10.00 Ti
secretarul organizaţiei do urma cursul „normal". Ca- le lungi pe 10 şi 20 de osii. la întreprinderea de lianţi organizatorice şi politice săcuit, iar câştigurile sînt 10.05 Ol
C£
bază. Un om în care ci­ Problema se ivea la în­ Deva se obţin realizări corespunzătoare îndeplini­ legate de realizări. Fiecare 16,30 Vi
teşti permanent pondere, scrierea acestor tipuri de frumoase la toţi indicato­ rii acestui important indi­ cît face. De asemenea, s-a ni
precizie, stare de decan­ COMUNîSTUL ~ vagoane în curbele strîn- rii de plan. Saltul — can­ cator. Am început cu re­ făcut ordine. Ordine şi dis­ Ti
tare si un ascuns freamăt. OM AL şe. Pur şi simplu neputîn- titativ şi calitativ — este vizuirea şi repararea maşi­ ciplină. A crescut respon­ di
Sentimentul ce-1 simţi în du-se înscrie în regim de deosebit de semnificativ nilor şi instalaţiilor din sabilitatea fiecăruia la lo­ 17,15 St
faţa acestui om este iniţial CUTEZANŢEI viteză. Existau evenimen­ fluxurile conducătoare, cu cul său de muncă. Maşi­ în
de
difuz, cinetic, dar care se REVOLUŢIONARE te nedorite. Problema a pentru colectiv, după apre­ asigurarea pieselor de nile de însăcuit se predau 20.00 T<
limpezeşte în potenţial .şi ajuns la „urechea" atelie­ cierea tovarăşului Aurel schimb necesare, apoi am şi se preiau pe bază de 20,25 Ai
acţiune pe măsura descifră­ rului nr. 3 din Simeria. Danciu, directorul adjunct continuat — şi acest lucru semnătură. Nu mai merge 8»
rii lui. loa ferată, activitatea de Oamenii de aici şi-au pus comerciali al întreprinde­ î;l facem şi în prezent — ca altă dată. Acum cine 19*
tr:
plăteşte.
Cine
instruirea
cu
echipelor,
greşeşte,
a
Pe măsură ce te apropii reparare a vagoanelor priceperea la contribuţie şi rii. Oamenilor le-a revenit fiecărui muncitor în parte nu-si face datoria este luat rii
de el simţi cum se defri­ consumă un mare număr au găsit soluţia. Aceasta, încrederea în forţele pro­ 20,55 Vi
21,20 Sf
şează valori abia intuite, o de asemenea inele. Mai in sine, nu reprezintă un prii. Niciodată pînă în iu­ m<
autentică probitate profe­ exact, lunar se consumă detaliu tehnic de com­ lie anul curent, aici nu lill
sională şi o ţinută politico- nu mai puţin de 300—400 plexitate deosebită, dar s-au fabricat, într-o singu­ 21,50 T<
morală . revelatoare. De­ bucăţi de asemenea inele, trebuia soluţionată. Expe­ ră lună, 140 000 tone ci­ 22.00 Si Mi
spre tot ce iniţiază ca se­ fiecare pereche cos tind rienţa si-a spus si în acest ment. Ciment de bună ca­
cretar de partid şi adjunct circa 200 lei. caz cuvintul decisiv. Oa­ litate, în mărci diferite, a-
de şef de atelier, împreu­ — Valoric, nu mi se ra­ menii au înţeles că într-un tît pentru beneficiarii in­
nă sau alături de mai re mare lucru. fel se comportă roţile de terni cît şi cei externi. care lucrează pentru ex­ în primire de colectiv. Se
vîrstnicui. şef al atelieru­ — 13 adevărat că valoa­ Ia capetele vagonului lung — In întreprindere exis­ port. Rezultatele obţinute, lucrează î-n acord global, BUCA
lui, ing. Busuioc Predoni, rea în sine nu este mare. şi altfel cele de la mijloc. pe şapte luni, ca urmare a iar oamenii s-au obişnuit dioprog
vorbeşte la plural. Cu alte Mari sînt consecinţele pe La mijloc este maxima tă în momentul de faţă o acestor preocupări, sînt bu­ cu cîştiguri frumoase. Chiu­ La ordi
cuvinte, atît realizările cit care nu le poţi calcula. A- mobilitate. După ce au con­ atmosferă de lucru foarte ne : ne-am depăşit planul langii nu mai au loc prin­ tură; 7.
şi momentanele poticniri dică inelele trebuiau tri­ statat acest adevăr simplu, bună — spunea tovarăşul valoric, la export, cu peste tre noi. Pe de altă parte, Revista
melodii!
sini în egală măsură ale mise la atelierele „Grivi- dar esenţial, colectivul a- Danciu —, o preocupare 3,2 milioane lei. am fost dotaţi cu două ştid.i 3
individului şi colectivului. ţa" din Capitală, acolo tel-ierului a rectificat baze­ susţinută din partea fiecă­ Pentru această depăşire l>en/.i automate de încărcat turnător
îl iscodim eu intenţia, fiind recondiţionate. Trimi­ le roţii proporţional cu rei formaţii de muncă pen­ laude merită lucrătorii din saci în vagon, din care' de ştiri
nuzi că
atunci ascunsă, azi... pu­ terea. aşteptarea — destul gradul de mobilitate la ca­ tru a-.şi îndeplini şi depăşi toate atelierele întreprin­ * Cîntece
blică, pentru a ne desluşi de îndelungată — costă re este supusă fiecare pe­ sarcinile zilnice de plan. derii, dar mai ales cei de una deja funcţionează. A- muzică
cîte ceva din intimitatea- mai mult decît obiectul in reche de roţi. Şi astfel, Am făcut paşi semnifica­ cum, chiar dacă apare o 10.30 PI-
corală;
lucrurilor care se petrec sine, montarea fiind în­ problema şi-a căpătat so­ la „expediţie", care, pînă defecţiune, putem încărca ştiri; 1
In acest atelier mic. Şi, ni greunată. luţia cuvenită. tivi la toate capitolele. In­ acum, în acest an, .au de­ în continuare. în conclu­ soarelui
se dezvăluie cu greutatea — în consecinţă ? Totul pare simplu după clusiv la cel al ordinii şi monstrat o putere de mo­ zie, ne-am perfecţionat ac­ 12.00 Bi
omului care lucrează efec­ — Ne-am luat noi sar­ ce problemele se rezolvă. disciplinei, care reprezin­ bilizare exemplară, reuşind tivitatea, ne-am moderni­ Din coi
12,15 M;
tiv la ceva nou .şi impor­ cina eromării şi rectifică­ Dar pînă nici... tă, după cum ne-am con­ să însăcuiască circa 123 000 zat şi, ca să fiu sincer, lu­ ţifie; Vt
tau t rii inelelor la cotele ceru­ CORNEL ARMEANU vins, liantul de bază în tone ciment, doar cu 10 000 crăm cu mai multă trage­ Radio-T
la 3 ;
propulsarea spre realizări tone mai puţin decît în re de inimă. 20 ; 16,C
mereu mai bune. întregul an 1982. O mare — Ce perspectivă între­ 16,05 în
parte din această produc­ vedeţi planului la export — creat
— Colectivului dumnea­ ţie a luat drumul expor­ lui mec
voastră de muncă ii revin, pe acest an ? nie, cît
tului. Rampa de expediţie mic i —
în acest an, sarcini impor­ este, de fapt, poarta de — Hotărirea noastră este ran; 16,
|8J| tante la export. în ce mă­ ieşire în lume a cimentu­ ca pînă la sfirşitul lunii no mi ce
sură le onoraţi ? noiembrie să ne achităm ştiri; 1’
lui de Chişcădaga. Locul ele toate sarcinile pe care 17.30 Ti
— Acordăm o importan­ unde, credem noi, s-au în­ patria r
m m rn m m m m m h L , _. ţă prioritară îndeplinirii tâmplat, în ultima vreme, le avem, iar pînă la sfirşi­ rii ; 1
tul anului să livrăm supli­
planului pentru export, 22.00 O
vj - $ § 4 **? aşa cum ne-a cerut-o se­ unele transformări radica­ mentar la export 10 000 Bijuterii
le, spre binele colectivu­ tone ciment. 5.00 No
cretarul genera] al parti­ lui întreprinderii.
: dului nostru, tovarăşul — Succes ! Promitem să
— Din trimestrul întîi —
llit Nicolae Ceauşescu. încă sublinia Victor Bădin, şe­ revenim la I.L. Deva p* ‘
tru a consemna şi aceas­
de la începutul anului ful atelierului „expediţie" tă realizare.
ne-am analizat cu răspun­ — ne-am organizat produc­ ,v
I.M.C. Bircea — unitate intiati in producţie in ultimii ani, creaţie a socialismului. dere şi seriozitate toate ţia pe echipe distincte. U- LIVID 8RAICA (Patria)
Foto 1 VIRG1L ONOIU (A r t a)
Bonn or
Sola m
(Sidorur
indigo
Verbul „a construi * — Noua biografie a unui ŞANI: I
4
(Unirea)
la 1 (7
PENI :
conjugat laHunedoara vechi tîrguşor de munte Singapo
CAN ; t
(Luceai;
(Urmata din pag, 1} hotare metal: furnalele de {Urmare din pag. 1) Lazăr -- ca să cităm doar Eseadro:
rât ori -
mare capacitate nr. 8 şi nr. ciţiva din fiecare sat. norul);
Cei din Sălişte sini şl se întoi
la cocserie — îşi aminteşte 9, blumingul de 1 300 mm, blocul cu 18 apartamente membri cooperatori. Ei au URICAJN
Gheorghe Birău, şeîul bi­ marea O.S.M. II, oţelăria e- racordai împreună cu şcoa­ ajutat la construcţia celor lui (Re
roului plan al I.C.S.H. Erau lectrică nr. 2, laminorul de la şi poşta din Bălţa la în­ două grajduri pentru 200 Poliţiştii
nişte noroaie de dădeau semifabricate nr. 2, lami- călzire centrală, construcţia de vite şi a unui saivan ua roşie
Ani tur.
peste cizme. Şi lum, şi praf, noarele de sirmă nr. 2 şi 3, bazinului cu o capacitate pentru 2 000 de oi, fa con­ ORA ŞTI
şi sărăcie... Să \rd vorbesc labrica de oxigen, iabrica tîmplâ
de 179 mc - mijloc comod struirea unui pod peste Va­
despre Hunedoara de azi de var şi dalomită şi oiţe­ de alimentare cu apă po­ lea Trestiei, a cărui valoa­ tria); C
(Flacăra
parcă nu-mi este la inde- le, care absorb un însem­ tabilă, reţeaua de telefoa­ re depăşeşte 150 000 lei, C.A.P. Brad, ferma legumicolii. Echipa do cooperatoare Viaţa di
mînă. Poate vedea oricine nat volum de forţă de ne cu peste 100 de abo­ lucrează electiv la moder­ condusă de Maria Puseu execută întreţinerea ardeiului gras tură); I
din solarii.
cum arată. muncă feminină, in care se naţi, nizarea sectorului zooteh- cerii (D
Interlocutorul răsfoieşte difuzează lumina şi cultu­ tic. Rezultatele concrete ale glonte
Mtadona
nişte registre şi se afundă ra ori se îngrijeşte sănăta­ Şi, pentru a sintetiza lun­ muncii'lor se oglindesc în cultură)
in labirintul cifrelor. Numai tea celor mari şi celor mici. gul şir dl acţiunilor de gos­ cifre. Faţă de 535 mii lei, G r i j ă d e o s e b i t ă strîngerii bian B
in cincinalul trecut, 1976- Li se adaugă centrul de podărire, este suficient să cît era valoarea producţiei simeri/
1980, volumul investiţiilor cercetări şi proiectări, cen­ spunem că pînă in prezent globale agricole in anul ş l valorificării legumelor ratâ (
Bronco
I.C.S.H. a fost de 5,6 mi­ s-a realizat 80 la sută din 1970, in prezent valoarea GHELAT
liarde lei. Aproape dublu trul de calcul, întreprinde­ planul anual privind lucră­ (Urmare din pag 5) fost expediate consumato­ ianu;:ric;
rea de tricotaje şi Fabrica rile prin muncă patriotică ei s-a triplat.
iată de cincinalul anterior. Cite n-ar li de spus de­ rilor primele 10 tone de
In acest cincinal el este, de încălţăminte, cinemato- pentru înfrumuseţarea loca­ spre îndeletnicirea de cres­ legume. Cooperatoarele din
mult mai mare. Oraşul de gralul „Flacăra", spitalul, lităţii; că îndemn la parti­ cum, peste 50 de tone var­ echipa de la grădină. între r, ST
cipare, prin exemplul per­ cători de animale a local­ ză, 43 de tone castraveţi,
ieri, ai cărui număr de lo­ şcoli, creşe, grădiniţe, uni­ care se numără Graţiei a
sonal, atit la plantări de nicilor - această veche mai mult de 10 tone do­
cuitori nu depăşea cu mult tăţi comerciale. tradiţie, păstrată nealtera- Popa, Maria Murgei, Iu~ IL-Ziiit;
efectivul de azi al I.C.S.H. Eroul Muncii Socialiste gard viu, curăţări de pă­ vlecei, 6 tone fasole, 6 to­ liana Cercea, Ana Ciur, august ;
- de circa 5 000 de oa­ Constantin Diaconescu poa­ şuni, lucrări de îndiguiri şi tă de-a lungul vremii. Din ne gulioare şi mai mult de Lucreţia Burdeu. Maria lîxtr. 2
40 de tone alte legume şi
Extr. :
meni ai muncii, a ajuns la te povesti ore in şir cum taluzări de maluri, amena­ peste 2 000 de gospodării, zarzavaturi. în această săp- Cristea. Maria Cărmăzan şi 24. 15.
azi 1 800 au această ocu­
peste 90 000 de suflete. s-au înălţat multe din a- jări şi extinderi de spaţii şi paţie, ia nivelul comunei, tămînă harnicii legumicul­ al'tele îşi dovedesc hărni­ Fond
Hunedorenii sint mindri de zone verzi, reparaţii de planul anual fiind cu mult tori din această fermă — cia şi priceperea prin mo­ 417 7'M 1
urbea lor, de meseriile pe ceste obiective, ce muncă străzi şi trotuare au iost depăşit la ovine şi păsări din rîndurile cărora se e- dul în oare întreţin cultu­
care le au, de viaţa tot imensă au depus construc­ cetăţeni ca Adam Amos,
torii, cîte probleme au tre­ Ionel Toma, Aurel Guga, şi realizat la bovine. videnţiază cei din brigă­ rile şi operativitatea cu ca­
mai îmbelşugată. in anii zile Bacea, Ilia şi Săcămaş, re strlng şl valorifică pro­
construcţiei socialiste, in buit să rezolve pentru ca Nicolae lovan lui Filimon, Responsabilitatea socială
munca să dea rezultate. La Nicolae Guga, loan Stan­ a oamenilor comunei, con­ conduse de Asinefta Mica, dusele. în această săptă-
Hunedoara s-au construit Emilia Goţ şi, respectiv, mînă vor mal porni spre Timpu
mai mult de 22 000 de a- lel'~3heorghs Anatolie sau ca, loan Tebieş, Nicolae ştiinţa lor civică au trans­ Maria Sorea — vor livra consumatori alte 10 tone ziua dc
Cornel Milotin, Petru Schus- Hogman, Avram Popa, Au­ format localitatea dintr-un VternX
partamente, mari obiective, rel Botici, Aron Topor, loan vechi tîrguşor de munte în­ peste 50 tone varză, cas­ de legume. lă, cu c
alte ~importante^ unităţi e- ter sau Link Gaşpar, A- Radu, Nicolae Igna, Mag- tr-o comună înfloritoare, a- traveţi, 'dovlecei, fasole şi Tot ceea ce produc gră­ ros. Vor
care vo
conomice. Răsfoim docu­ lexandru Bute sau Vasile dalena Popa, Gheorghe semenea multor aşezări ale ardei. dinile — rodul hărniciei şi de aven
mente de arhivă. Notăm, Râduţ, Virgil Gheară sau Munteanu, Aron Barna, Va- ţării, ce-şi măsoară timpul Legumicultorii din Lă- priceperii celor ce mun­ curi şi
pe sărite, obiective ridica­ Ion Sevastiţa — oameni a- sile luga, Cornel Bota, Pe­ spre viitor cu paşi echili­ puşnic cultivă o suprafaţă cesc pe ogoare — este des­ trice. Vj
la mode
te în anii din urmă în Hu­ flaţi şi azi in avanposturi­ tru Popa, Nicolae lanoş, braţi, cu eforturi demne de mai mică — 20 de ha — tinat satisfacerii cerinţelor minime
nedoara, de unde se trimi­ le constructorilor hunedo- Floarea lula, Elena Andraş, epoca măreţelor împliniri dar au culturi frumoase de oamenilor muncii de l«a o- tre 11 ş:
te zilnic in ţară şi peste reni. Romulus Groza, Romulus socialiste. ardei, vinete şi castraveţi. raşe şi din centrele munci­ maxime
de. Loc<
De la această unitate au toreşti ale judeţului.