Page 64 - Drumul_socialismului_1982_08

i. 7 706 ® JOI, Î9 AUGUST 1982 pag. 3

ÎN SPIRITUL PROIECTULUI PROGRAMULUI
m sm m ISTORIA - GLASUL CONŞTIINŢEI NOASTRE
HUNE DE ALIMENTAŢIE ŞTIINŢIFICĂ A POPULAŢIEI
Moment (le referinţă în viaţa spirituală a ţinutului mente din activitatea Partidului Comunist Român pe
nostru hunedorean, aniversarea centenarului Muzeului teritoriul judeţului Hunedoara, între anii 1924—1944, Despre un anume premiu mului care vrea să-şi păstre­
„Filmare
iştit" — e- judeţean din Deva, ce va avea Ioc în toamna acestui activitatea revoluţionară oglindită în expoziţia de ba­ acordat vreunui anume „in­ ze sănătatea n-a constituit
an, prilejuieşte manifestări de ndîncă reverberaţie în ză a Muzeului judeţean ş.a. ventator" de reţete culinare pentru bucătarii de aici nici o
:le /ulcior conştiinţa oamenilor, în educarea lor patriotică. Prin­ n-am auzit. Despre iscusinţa noutate. încă din anii tre­
Curlea de Un ciclu de materiale, invitaţii vibrante la cunoaş­
tre manifestările ce prefaţează acest eveniment cul­ terea istoriei noastre milenare, la cinstirea ei, aşa cum în pregătirea bucatelor, de­ cuţi, în raportul carne-legu-
vacanţă : tural, muzeografii de la Mu zeul judeţean înscriu şi un spre talentul şi priceperea me, s-a stabilit un loc
nici socia- ciclu de materiale găzduite în coloanele ziarului nos­ ne îndeamnă ideile cu forţă de program ale plenarei maistrului bucătar Luca Si- prioritar acestora din urmă,’
pacea lărgite a C.C. al P.C.IÎ. din 1—2 iunie a.c.
uzeisticc. tru. Ele vor releva locul şi rolul muzeelor hunedore- mion de la restaurantul ajungindu-se ca astăzî
ologice sâ- ne în cercetarea, conservarea şi valorificarea patri­ Inaugurează acest ciclu, dr. docent Octavian Ploca, „Transilvania" mulţi vorbesc. să se folosească în pre-’,
moniului cultural, vestigiilor rare, despre cnezi hune- istoricul care a condus Muzeul judeţean timp de trei - Toate meseriile pot a- pararea hranei 1 kg de
doreni-ctitori şi monumen te, colecţii de artă, mo­ decenii. vea un capăt. Arta culinară carne la 10 kg de legume,
ativ al va-
- eu o consider - fără Şi, nimeni dintre cei care
ilin: Romi- Prin activitatea sa ştiin­ desfăşurare a activităţii de sfîrşit. Noul în meseria noas­ mănîncă aici nu s-ar putea
Germană ţifică şi cultural-educativâ, îmbogăţire a fondului mu­ tră porneşte din inspiraţie. plînge de gustul tocăniţei de
ic directă Centenarul Muzeului zeal, de culturalizare şi
sporturilor ca si prin vechimea sa, Sau din curiozitate. Nimic nu legume sau a ghiveciului că­
Muzeul judeţului Hunedoa­ propagandă instructiv-pa- e hotărît odată pentru tot­ lugăresc care se pregătesc
i creţului. ra se situează printre cele triotică, cît şi în ce priveş­ deauna în reţetele de bucă­ după reţetele proprii.
iarca zilei mai prestigioase aşezămin­ judeţului Hunedoara te numărul personalului ca­
ust tărie. Gusturile se schimbă. O la fel de sporită grijă
te de profil din ţară. Insti­ lificat. Pretenţiile aşijderea. Ba chiar pentru educarea gustului
imp. 23 Au- tuţia s-a înscris, încă de la în prezent, instituţia pu­ şi posibilităţile alimentare consumatorilor, pentru obiş-
- 33 August început, ca un organism di­ Paralel cu îmbogăţirea a- Deva şi al muzeului filial ne la dispoziţia vizitatorilor se modifică şi ele. nuirea acestora cu mîncăruri
eroice pen- cesteia se pun şi bazele Sarmizegetusa".
neaţă a ţă- namic, care, prin activitatea şi a oamenilor de ştiinţă - Practic, cum „inventaţi" mai diverse, am întilnit şi ia
de cercetare şi instructiv- colecţiei etnografice, a ce­ în perioada cuprinsă în­ două secţii (cu depozitele noile reţete culinare ? restaurantul „Sarmis", şi la
rală propagandistică, prin zes­ lei de ştiinţe naturale, pre­ tre cele două războaie respective), instalate în
ţific: „jt,u- cum şi colectării altor pie­ mondiale, cu toate dificul­ două imobile învecinate : - Important în arta culina­ autoservirea din imediata «-
— episo- trea obiectelor muzeale, a ră e că nici bucătarii, nici propiere a acestuia.
promovat o statornică pre­ se de interes muzeal. tăţile financiare şi a in­ secţia de istorie şi secţia consumatorii nu trebuie să — La noi zilnic poposesc,
ocupare istorico-arheologi- Valoarea colecţiilor tînâ- suficienţei personalului, ac­ de ştiinţele naturii. Secţia se plictisească. Primii - de
* «‘interului rului aşezămînt muzeal a tivitatea muzeului s-a ca­ de istorie prezintă întreaga pe lingă consumatorii local-;
că, etnografică, de ştiin­ gătit aceeaşi mîncare, ultimii nici, şi grupuri de turişti ro­
ţe aie naturii şi artis­ adus după sine, în vara a- racterizat printr-un aprecia­ desfăşurare a activităţii şi — de consumat aceleaşi pre­ mâni şi străini. în dorinţa
w se ssm m tică, urmărind, prin mij­ nului 1902, vizitarea aces­ bil efort pentru achiziţiona­ dezvoltării umane de pe parate. noastră de-a respecta prefe-'
loace specifice, drumul tuia de către un grup de rea şi conservarea pieselor, meleagurile Hunedoarei, de Mai vechi sau mai noi, rinţele unora sau altora, nu
ascendent parcurs de so­ specialişti şi studenţi din identificarea de noi aşezări la apariţia omului pe aces­ cărţile de bucate oferă o de puţine ori am avut de
cietatea omenească dezvol­ Bucureşti, conduşi de emi­ arheologice şi salvarea te plaiuri şi pînă în actua­
l : e.fci) Ra- nentul arheolog şi istoric descoperirilor fortuite, prin litate. mulţime de posibilităţi de aflat reţete simple, practice
imineţii: 6,30 tată pe plaiurile hunedore- pregătire a alimentelor. Pro­ dar necunoscute încă nouă.’
i in agricul- ne din cele mai vechi tim­ Grigore Tocilescu. Societa­ prezentarea colecţiilor, ca Muzeul are un rol deose­ Aşa se face că prin stră-'
ojurnal; 8,00 puri pînă în contempora­ tea de istorie şi arheologie şi prin grija permanentă a bit în educarea tuturor oa­ iectul Programului de ali­
8,10 Curierul a tipărit cu acest prilej cercetărilor însoţite de să­ menilor muncii, în primul mentaţie ştiinţifică a popu- duinţa bucătarului nostru,'
i Buletin do neitate.
pund-em as- Luînd naştere, acum un o „Scurtă descriere oferită păturile arheologice. în rînd a tineretului, în spiri­
0,00 Buletin secol, în Deva, muzeul s-a excursioniştilor din Bucu­ anii 1937 şi 1941 au apărut tul patriotismului socialist,
Formaţii do dezvoltat mereu şi şi-a do­ reşti", cuprinzînd itinerarul primele două volume din a- al devotamentului faţă de
ilară; 'MS celor patru zile de vizită, nuarul „Sargetia", care a trecutul glorios al patriei, Suceîarui de restaurant
împlinire — vedit eficienţa, atît prin
românească, descoperirea, colectarea, cît şi o succintă prezentare ajuns în prezent la al faţă de partid şi popor, ol
pentru arta conservarea, studierea nu­ o obiectivelor arheologice. XV-lea volum. prieteniei şi frăţiei tuturor
Buletin de in anul 1938 - împlinin- Muzeul devean şi-a con­ celor ce muncesc fără deo­ să dea tonul,
intern copiii meroaselor valori de cultu­
Publicitate ; ră materială, cît şi prin du-se o mai veche dorinţă struit o platformă ştiinţifi­ sebire de naţionalitate,
e ştiri; 12,05 rostul său ştiinţific şi edu­ - muzeul a primit adăpost că serioasă pentru dezvol­ Tezele şi ideile de ines­
folclorului ; cativ, ajungînd în anii so­ în clădirea „Magna Curia", tarea sa ulterioară, împle­ timabilă valoare teoretică
tchnlco-ştlin- nu să-si etaleze rutina
tvanpremieră cialismului la un nivel şi o preţios monument de arhi­ tită cu o serie de relaţii cu şi practică din expune­
,00 De la 1 valoare demne de presti­ tectură civilă, situat în par­ alte institute culturale şi rea tovarăşului Nicolae
31ub univers giul pe care şi l-a creat. cul oraşului, la poalele ştiinţifice, cum a fost, de Ceauşescu la plenara lăr­
:tin de ştiri; dealului cetăţii medievale, pildă colaborarea cu in­ gită a C.C. al P.C.R. din
istul biruitor Înfiinţarea muzeului se loţiei a atras după sine în­ loan Resiga, am ajuns să fim
le; 16,20 Sfa- datorează iniţiativei Socie­ imobil în care muzeul func­ stitutul de istorie din Cluj- 1—2 iunie a.c., prin subli­ tocmirea unui reţetar în ca­ în pas cu ceea ce se prac­
; 16,25 Româ- tăţii de istorie şi arheolo­ ţionează şi azi. Napoca şi cu directorul nierea faptului că funda­ re sînt cuprinse peste o su­ tică în bucătăria internaţio­
igă-mi eşti tu La sfîrşitul primului răz­ său, profesorul Constantin mentul activităţii ideologi­
ar contempo- gie a judeţului Hunedoara, tă de metode de realizare a nală. Parte din noile reţete
irdonate eco- Printre membrii de onoare boi mondial, odată cu în­ Daicoviciu. ce, al educaţiei patriotice, preparatelor culinare. Dacă-I recent asimilate se pregâ-]
i Buletin de ai societăţii, şi deci şi ai cetarea activităţii Societăţii Adevărata perioadă de socialiste a maselor ii con­ folosim pe acesta, dacă ne tesc acum pentru masa da
omânia 1082 ; muzeului, alături de oiţe de istorie şi arheologie, dezvoltare a muzeului în­ stituie cunoaşterea istoriei
c şi te cint, cepe după revoluţia de e- milenare a poporului ro­ însuşim principiile lui şl prinz - ne spune Nicolae
8,00 Orele sc­ personalităţi, figura, la un muzeul a intrat în patri­ le aplicăm în meseria noas­ Teau, şef de unitate.
it art io jurnal ; loc de frunte şi istoricul şi moniul judeţului. Activita­ liberare socială şi naţiona­ mân au dat şi dau noi im­ tră atunci contribuim la e- Consultarea 'şi prepararea
r-o oră; 23,00 omul de cultură George tea muzeală s-a desfăşurat lă, antifascistă şi antiim- bolduri activităţii muzeo­
zicale; 23,30— Bariţiu. potrivit unor „statute" de perialistă de la 23 August grafilor hunedoreni. ducarea populaţiei spre o a- mîncărurilor după indicaţiile
a muzical. ' limentaţie ştiinţifică. cuprinse în reţetarul nu de
Datorită existenţei unor funcţionare, elaborate in 1944. Amplificată şi îmbo­ Acum, cînd Muzeul ju­ Despre modul cum sînt mult întocmit sau chiar du­
SSSSmSSSrMt numeroase vestigii ale isto­ anul 1921, care au fost în­ găţită neîntrerupt în anii deţean face bilanţul unui respectate indicaţiile privind pă preferinţele unor consu­
riei străvechi pe meleagu­ locuite în anul 1942 cu un socialismului, instituţia rea­ veac de existenţă, activita­ consumul ştiinţific de ali­ matori nu i-a împiedicat cu
tmsmmis® rile hunedorene, prima co­ nou îndreptar : „Regula­ lizează progrese remarcabi­ tea sa primeşte noi valen­ mente, despre multitudinea nimic pe cei de Ici restau­
lecţie a muzeului a fost mentul pentru organizarea, le atît în ce priveşte pro­ ţe, spre lauda slujitorilor posibilităţilor ce stau la în- rantul „Sarmis" să-şi reali­
utpVK..,,- .ii ea cea arheologică, sporită conducerea şi administra­ blema reorganizării, care săi.
iboşte-te inoet rea muzeului regional al se face pe baze noi, mate- Dr. docent demîna celor care pregătesc zeze planul economic. Ba,
IU NE DO AH A : mereu, mai ales prin des­ mîncarea pentru consumato­ mai mult, pe primele 6 luni
(Flacăra); An­ coperiri fortuite şi donaţii. judeţului Hunedoara din rialist-ştiinţifice, cu o largă OCTAVIAN FLOCA rii deveni sau cei aflaţi în ale anului au înregistrai o
inai departe trecere prin oraş, despre
); Copie la depăşire a acestuia cu
a); PETRO- meşteri şi meşteşuguri culi­ peste un milion lei.
itorui de săbii nare vrem să vorbim în rîn-
ut du formu- IN TABĂRA durile care urmează. Experienţa pozitivă piezen-
mbric); LU- OR LA COSTEŞTI DE LA INSPECTORATUL ŞCOLAR AL tată de şeful unităţii amin­
•cliipaj puntru in bucătăria restaurantului tite se cere aplicată, urmată.'
tiltural); VUL- La Costeşti au petrecut „Astoria" în ziua cînd noi
apte fantastici pînă acum o parte din va­ JUDEŢULUI HUNEDOARA am vizital-o se pregătiseră Despre „renumele" unui
LOM I0A ; PUŞI PE canţa lor peste 1 000 ele alt 'restaurant, „Crama daci­
uisarilor zbu- CĂPĂTUIALĂ pionieri şi şcolari din di­ vreo 5 feluri de ciobe şi tot lor", am aflat amănunte da
iilc 1-ri (Mi- ferite judeţe ale ţării. Zi­ întrucit Ministerul Educaţiei şi învăţământului a atîtea de mîncăruri şi tocă­
RILA : Cobra Duminica trecută au lele petrecute au fost îneîn- decalat acţiunea de numiri şi transferări a cadrelor niţe. Asta, din cele aflate la şeful unităţii, loan Mun­
(Muncitoresc); venit cu gînduri de că­ tătoare, instructive şi edu­ de la bucătăreasa Maria teanu.
Semnul şarpe- cative. S-au făcut excursii didactice, repartizarea absolvenţilor Liceului pedago- ţ Prestigiul cramei e dat de
•il); BRAD: pătuială, la tirgul de la la cetăţile dacice din zonă Călbăjos. Din platoul aşezat
in ion ist (Slea- Cristur, Victoria Bregoi, — Blidarii, Cetăţuia, Sar- gie, promoţia 1982, va avea loc în ziua de. 31 august în frigiderul braseriei „Asto­ preparatele din came de pa­
GURABARZA : Adrian Viţionescu, Va­ mizesetusa, luîmUi-se ast­ 1982, ora 12,00, la Liceul pedagogic din Deva. ria" cîteva roşii şi ciţiva săre.
oşi (Minerul); fel contact direct cu isto­ - Porţiile de pui la grătar
loate mi se in- lentin Munteanu, Rodi­ ria strămoşilor noştri Din acelaşi motiv, soluţionarea dosarelor depuse ardei umpluţi cu brinză „su- cu mujdei le suplimentăm cu
ai mie (Pa- ră Baliea şi Floriea Bo- daci —, s-au organizat fo­ rîdeau" deloc atrăgător. Nu
ume fără cer toroagă — lucrători la pentru încadrarea suplinitorilor pentru anul şcolar ademeneau pe nici unul garnituri asortate din legtt»
rEOAGlU-BAl : popasui „Zimbru" sau curi de tabără, întreceri 1982—1083, va avea loe în perioada 1—5 septem­ dintre consumatori. me. Ce altceva mai pregă-]
sportive. Aici a fost dat în
(Casa de cul- folosinţă un frumos şi co­ tim ? Deocamdată, nimic. Nr
:G : Oraşul tă- la berăria din Haţeg. chet bazin de înot. brie 1982. - Altceva decît mîncăru-
i; BRAZI : Un Cum să şi realizeze sco­ rile astea, de mult timp prea avem reţete proprii, iaij
ăeit; CA LAN : pul ? Foarte simplu. Au ştiute, ce mai ştiţi pregăti ? cele adunate de prin exp®^
Enă *A-asa de ziţiile pe unde am mers n®;
ijlnirea lui Fa- găsit soluţia, punînd în - O, multe ! Numai pen­ ni le-a solicitat nimeni. Ntî
(11 Iunie) ; vinzare berea cu supra- tru sezonul de vară, cel cu
Munta jnsînge- preţ, incasînd cîte 8 lei, S e r v ic ii d s c a lit a t e p e n t r u t o ţ i t u r iş t ii legume şi zarzavaturi, avem le-am pregătit niciodată. Pre«
•eşu!); 1LIÂ : în loc de 6 cît trebuia paratele din legume de se«£
iliy (Lumina) : vreo 10 reţete noi, proprii. zon le expunem in vitrina din'
Şapte zi!c din pe fiecare sticlă cu be­ In plin sezon estival, sta­ » amenajarea, lingă in­ ® radiolicarea zonei ba­ Să vă spun cîteva ; chifte-
lin cm!). re de 0,5 1. Procedînd în ţiunea Ceoagiu Băi oferâ trare, a unui modern punct zinelor şi oferirea unui luţe cu dovlecei, şniţel cu cramă. Dacă vreţi, le puteţţ
acest mod, în ziua res­ vizitatorilor o haină nouă, de desfacere a preparate­ program de muzică mo­ varză, ardei turceşti... vedea şi dumneavoastră.
pectivă ei au realizat proaspătă, cit şi o gamă lor la grătar, berii şi răco­ dernă şi anunţuri, de la - Care din acestea le Noi le văzusem. Atît doar)
iOOTRES un cîştig ilicit de peste largă de servicii de cali­ ritoarelor, ca şi a altor orele 9-18. pregătiţi mai des ? nu ştiusem că o bucată de!
7 800 lei pînă în mo­ tate. puncte in zona bazinelor şi toate acestea au Iost - Niciuna, deocamdată. salam, cîteva măsline, vreo 3;
irai;,-i-i* din 18 mentul cînd le-a fost Sub conducerea şi cu in afara ştrandului; posibile prin preocuparea Cu ele ne prezentăm cînd ouă şi un platou cu varză
descoperită fapta. sprijinul tinărului şi inimo­ sîntem invitaţi la expozi- pot alcătui o... expoziţie.
4. 3, 7 li, 45 44. Organele in drept au tinărului colectiv de aici — Cele cîteva secvenţe sur­
-a: 10. 11, 21. 40. sului director al Complexu­ Geoagiu-Băi — media de virstă sub 30 de ţii...(!) prinse prin bucătăriile citarŞ
stabilit că mai sus a- lui de hoteluri şi restau­
La intrarea în localul res­
ii de cîstigurl : minţiţii se fac vinovaţi rante Ceoagiu Băi, Mircea la ora maximei ani - condus de Gheorghe taurantului lacto-vegetarian va restaurante din Deva ilus^
Feier şi Lucian Birton. Din
do comiterea infracţiunii Zember, zona ştrandului, solicitări trează o oarecaie preocupa^
de creare de plusuri în cea mai solicitată în acest colectiv se evidenţiază Sil­ (singurul de acest fel în De­ re a celor care zilnic ospă­
gestiune prin mijloc sezon, o iost minuţios pre­ ® amenajare a unei tera­ viu Olaru, Sofia Urat, Dom- va) consumatorii sint întîm- tează consumatorii ce le tre<(
fraudulos şi de abuz în gătită pentru vară şi acum, se cu 50 locuri unde se nica Soci, Victoria Boldor, pinaţi de o expoziţie nu pen­ pragul. O oarecare preocu-,
serviciu contra interese­ in zilele de viri, răspunde desfac răcoritoare şi cafea; Andraş Borbely şi alţii. tru o anume ocazie deschisă, pare nu-i deajuns ! Şi nici;
în locul listei de bucate, per­
probabil pentru lor persoanelor particu­ generos exigenţelor cetăţe­ © reamenajarea liniei de O recunoaştere deplină sonalul restaurantului pre­ faptul că - pe ici, pe cola
19 august 1982 : lare. Vinovaţii dau a- nilor. autoservire, cu 300 locuri, a meritelor acestui tinăr - se apelează la noul reţe-]
general lnstabi- cum socoteală pentru colectiv este şi drapelul de zintă în fiecare zi sortimen­ tar nu spune prea multe.'
1 mai mult no- Care sînt noutăţile ofe­ unde se servesc zilnic 4-5 tele de salate, felurile de Mai e necesar şi spiritul
idea ploi locale, actul lor de necinste. rite turiştilor ? latâ-le, pe meniuri la alegere ; „Secţie fruntaşă“ conferit mîncare pe care ei, consu­ gospodăresc şi chibzuit, in­
ivea şi caracter Este un caz care în­ scurt : © prelungirea programu­ unităţii „Ştrand" pe semes­
însoţite pe alo- deamnă la serioase re­ matorii, le pot servi în acea ventivitatea celor care au
descărcări elec- ® dublarea numărului de lui de lucru la laboratorul trul I 1982, in cadrul între­ zi. datoria să educe gustul con-’,
îl va sufla slab flecţii pe toţi .acei care duşuri cv apă termală de cofetărie şi asigurarea cerii socialiste dintre uni­ Alimentaţia bazată pe sumatorilor spre o alimenta-'
. Temperaturile sînt tentaţi să practice proaspătă, ce oferâ posibi­ zilnică cu prăjituri proaspe­ tăţile Oficiului judeţean de
’ fi cuprinse Sn- asemenea metode în turism Hunedoara. mai puţine grăsimi, pe folo­ ţie ştiinţifică, sănătoasă.
1 grade, iar cele scopul de a-si însuşi litatea folosirii lor înaintea te, îngheţate diferite, răco­ sirea mai îmbelşugată a le­
tre 22 şi 25 gra- şi după intrarea în bazi­ ritoare şi apă minerală la gumelor şi zarzavaturilor pe CONSTANTA POPESCU -
ceaţâ dimineaţa. bani fără muncă. ne ; gheaţă ; T. IONIŢĂ CORPADE
care o recomandă medicii o-