Page 65 - Drumul_socialismului_1982_08
P. 65
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 706 ® JOI, 19 AUGUST 1982
LICEUL INDUSTRIAL CRIŞCIOR
Face înscrieri în clasa a Xl-a la învăţămînt
de zi, la profilul :
Manifestări consacrate marii conflictului din Orientul Beirutul de vest este în ® mine, petrol, geologie
continuare lipsit de electri
Mijlociu.
k citate, iar apa nu poate fi La învăţămînlul seral, profilele :
sărbători naţionale BEIRUT 18 (Agerpres). — pompată din cauza lipsei
în timp ce acordul de în de curent. Forţele israelie © mecanică *'•
a poporului român cetare a focului — intrat ne nu permit trecerea în © electrotehnică
în vigoare la 12 august — partea asediată a oraşului ® mine, petrol, geologie
Cea de-a 38-a aniversare şi vernisajul unei expozi se menţine, iar o regle de combustibil, alimente şi
a revoluţiei de eliberare ţii documentare româneşti. mentare a problemei Bei medicamente. De aceea, în anul I şcoală profesională :
socială şi naţională, anti A fost prezentat filmul rutului pare aproape de produsele de strictă nece ® profilul mecanică.
fascistă si antiimperialistă artistic românesc „Ultima realizare, asediul impus de sitate sînt vîndute pe pia
din România prilejuieşte frontieră a morţii". forţele israeliene Beirutu ţa ilicită la preţuri exor înscrierile se fac zilnic la secretariatul li
peste .hotare noi manifes k lui de vest, continuă, in- bitante, inaccesibile celor ceului, pină în 31 august 1982.
tă:-: dedicate ţării noastre. La sediul Centrului de trind miercuri, în a -45-a săraci şi refugiaţilor, rela
La Ambasada română relaţii internaţionale al U- zi, relatează agenţia WAFA, tează WAFA.
din Elveţia a avut loc o niversităţii naţionale auto
intilnire cu reprezentanţi nome din Mexic a fost or Politica franceză faţă de a-
ai autorităţilor federale şi ganizat un ciclu de confe ceastă zonă - a arătat pre
ai mijloacelor de informa rinţe pe tema „Aspecte şedintele - nu este nici
re în masă. Ambasadorul geo-economice, politice, co antiarabă, nici antiisraelia-
ţării noastre, Ion Datcu, a merciale şi culturale ale nă, ci o politică de „echi
evidenţiat cu această oca României". m WASHINGTON. - La libru şi pace".
zie importanţa istorică a k Washington au avut loc
actului dc la 23 August, Ataşatul militar, aero şi convorbiri între secretarul 0 NARUNILE UNITE. -
rezultatele obţinute îndeo naval al României la Var de stat al S.U.A., George Cu 13 voturi pentru şi
sebi în ultimii 17 ani de şovia. Nicolae Dinu, a a- Shultz, şi Kjeld Olesen, pre două abţineri, Consiliul de
poporul român în edifica vut întîlniri cu militari ai şedintele în exerciţiu al Securitate al O.N.U. a ho-
rea societăţii socialiste, armatei poloneze din gar Consiliului Ministerial al tărît prelungirea cu două
sub conducerea partidului nizoanele Lublin şi Dem- Pieţei comune, aflat în vi luni a mandatului Forţei in
comunist, în frunte cu to blin. în expunerile făcute zită în capitala americană terimare a Naţiunilor Unite
varăşul Nicolae Ceausescu. cu acest prilej, a fost sub — relatează agenţia France din Liban. (U.N.I.F.I.L.).
k liniată importanţa istorică Presss. In rezoluţia adoptată în a-
Sub auspiciile Comitetu a actului revoluţionar de Vorbind la o conferinţă cest sens se prevede, între COOPERATIVA DE PRODUCŢIE, ACHIZIŢII
lui pentru relaţii culturale la 23 August 1944, care a de presă după întrevederea altele, efectuarea de către
cu străinătatea şi Asocia deschis calea construcţiei sa cu Shultz, Olesen a re Consiliul de Securitate „a Şl DESFACEREA MĂRFURILOR SEBES
ţiei de prietenie coreeano- socialiste, a marilor înfăp levat că „este în aştepta unui examen complet al si E X E C U T A
rornâne, la Casa de cultură tuiri ale poporului român rea unui răspuns al guver tuaţiei sub toate aspectele
„Cienlima" din Phenian sub conducerea tovarăşu nului american" la nota sale, inainte de 19 octom Prin secţia sticlărie din oraşul Sebeş, str.
au avut loc o gală de film lui Nicolae Ceauşescu. C.E.E. privind embargoul brie 1982" - relatează a- Parc 8 Mai, nr. 8
S.U.A. asupra materialelor genţia France Presse. Pentru populaţie şi unităţi socialiste, ur
Intervenţia reprezentantului destinate constiucţiei con
ductei de gaze dintre Si SI SANTO DOMINGO. - mătoarele lucrări :
României în dezbaterile sesiunii beria şi Europa occiden Cinci state latino-america- ® tăiat şi montat geam şi oglinzi de toate
tală. ne - Belize, Republica Do
speciale de urgenţă a Adunării minicană, Costa Rica, Ni dimensiunile şi formele ;
13 PARiS. — intr-un in caragua şi Venezuela - au © şlefuit şi scobit nişe pentru geamuri şi
Generale a O.N.lî. cansacrată terviu acordat televiziunii, adoptat la Santo Domingo
preşedintele Franţei, Fran- o declaraţie în care se pro oglinzi la garnituri de mobilă ;
problemei palestiniene cois Mitterrand, a precizat nunţă pentru „negociere şi @ tăiat şi montat geam ornamental alb şi
că politica ţâri sale faţă dialog" în rezolvarea crizei
NAŢIUNILE UNITE 18 Liban şi necesitatea reali de Orientul Apropiat are din zona Americii Centrale colorat;
(Agerpres). — în dezbate zării urgente a unei solu la bază următoarele trei - relatează agenţia nicara- © încadrări tablouri cu şipcă profilată
rile sesiunii speciale de ţii politice, care să dea principii: dreptul poporului guană de presă ANN. Do
urgenţă a Adunării Gene forţelor politice libaneze israelian de a trăi în pa cumentul relevă dorinţa ţă (ramă) de 1-8 cm şi rame „blondei" di
rale a O.N.U. consacrată posibilitatea de a decide, ce, în cadrul unor frontie rilor semnatare de a extin ferite dimensiuni.
problemei palestiniene, ale pe calea unei reconcilieri re sigure; drepturile po de cooperarea, de a con
cărei lucrări au fost relua naţionale, asupra viitoru porului palestinian la auto tribui la creşterea econo Asigură executarea lucrărilor în secţie sau
te luni la New York, a luat lui liber, independent şi determinare şi de a dispu mică a lor, evidenţiind, în la domiciliu, în cel mai scurt timp şi de ca
cuvîntul reprezentantul ţă suveran al ţării lor. A fost, ne de o patrie a sa; drep acelaşi timp, necesitatea litate.
rii noastre. A fost prezen de asemenea, reafirmată tul poporului libanez de redefinirii şi reorientării sis
tată poziţia României, a poziţia ţării noastre cu pri a-şi redobîndi unitatea şi temului interamerican, în Comenzile se primesc ]a secţie.
p r e ş e d i n t e l u i Nicolae vire la necesitatea soluţio independenţa' - informea concordanţă cu cerinţele
1
Ceausescu in legătură cu nării globale, juste şi du ză agenţia France Presss. actuale.
situaţia gravă existentă în rabile, prin negocieri, a
o _ C _ » _ V o _ W „ — O — O —
Sporirea roiului OAU.—importauta sarcinii a lumii contemporane
Dacă în cei 37 de ani tendinţelor de împărţire tul de gîndire şi iniţiativă nerile de larg prestigiu şi
care au trecut de la crea a sferelor de influenţă şi al tuturor naţiunilor, parti interes internaţional datea
rea sa O.N.U. şi-a sporit dominaţie. Sînt probleme ciparea activă, în condiţii ză din aceşti ultimi 17 ani.
de trei ori componenţa ori cărora organizaţia mon de deplină egalitate, a tu Iată, spre confirmare, opi
ginală, ajungînd de la 51 dială, ca instrument de turor ţărilor, indiferent de nia secretarului general al
la 157 de state membre, asigurare a păcii şi secu mărime, potenţial, orîn- O.N.U., Javier Perez de
în acelaşi timp au sporit rităţii generale, trebuie să duirc sau grad de dezvol Cuellar, în legătură cu
şi au devenit mult mai le facă faţă într-un grad tare. în timpul celor 27 ataşamentul ţării noastre
complexe şi sarcinile cu mai mare. Pentru a face de sesiuni anuale şi al la obiectivele şi ţelurile
care este confruntată în ca acest for să-şi spo celor speciale la care a O.N.U.; „Am rămas cu
prezent organizaţia. Schim rească permanent rolul, participat pină în prezent, puternica impresie că pre
barea compoziţiei a consti statele membre nu trebuie România a înaintat peste şedintele Nicolae Ceauşescu DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE DRUMURI
tuit nu numai un aport este un om care crede în
cantitativ, ci şi unul cali Organizaţia Naţiunilor Uni Şl PODURI DEVA
tativ. Noile state intrate 38 de ani de viaţă nouă te, care crede că O.N.U. Piaţa Victoriei nr. 2
în O.N.U. în perioada este un instrument adecvat
postbelică au făcut * ca POLITICA EXTERNĂ ROMÂNEASCĂ pentru soluţionarea pro ÎNCADREAZĂ ÎN MUNCA
preocupările lor pentru în blemelor internaţionale...” pentru lucrarea „Drum de legătură la satul
tărirea legalităţii interna în urmă cu 10 ani, ţara
ţionale. dezarmare, lichi să uite că eficienţa, pres 100 de iniţiative şi propu noastră cerea înscrierea pe Şesuri", din cadru] Secţiei de drumuri Brad.
darea subdezvoltării şi fău tigiul şi autoritatea O.N.U. neri proprii şi a fost coau ordinea de zi a Adunării © muncitori calificaţi şi necalificaţi pen
rirea unei noi ordini eco depind de atitudinea lor toare la peste 150 de rezo Generale a punctului inti
nomice mondiale să cape politică, de voinţa lor de luţii prezentate de alte tulat „Creşterea rolului tru lucrări de drumuri, pe perioadă de
te un loc proeminent în a conlucra în cadrul or state, a participat la ela O.N.U. în menţinerea şi terminată şi nedeterminată.
activităţile organizaţiei. ganizaţiei, pentru soluţio borarea şi formularea a întărirea păcii şi securită
Dar dacă în unele din narea problemelor de in numeroase documente şi a ţii internaţionale, în dez Condiţiile de încadrare şi retribuire sînt
tre aceste domenii, cum teres comun de a-şi înde propus nenumărate puncte voltarea colaborării între cele prevăzute de Legea nr. 57/1974 şi De
ar fi — să zicem — de plini obligaţiile ce decurg pe agendele sesiunilor. A- toate naţiunile, în promo
colonizarea, succesele au din Cartă, de a respecta cestea acoperă practic în varea dreptului interna cretul nr. 188/1977.
fost de netăgăduit, în alte hotărîrile şi recomandările treaga gamă a probleme ţional în relaţiile dintre
le — este cazul dezarmării adoptate în conformitate lor cu care este confrun state”. Dezbaterea în ple Pricazului nr. 60, telefon 42993.
sau al nerecurgerii la for cu principiile şi ţelurile tată comunitatea mon nul Adunării Generale a P I E R D E R I (3792)
ţă în relaţiile interstatale acesteia. dială, sînt caracterizate de iniţiativei României a © Pierdut legitimaţie de ser
— izbînzile au fost mult In atitudinea sa faţă de un profund realism, sînt inaugurat procesul de exa viciu, pe numele Vinga Marla,
mai mici şi, în orice caz, O.N.U., România porneşte angrenate în cea mai acută minare multilaterală a căi eliberată de Combinatul side
sub nivelul speranţelor pe de la cerinţa imperioasă realitate a zilelor noastre lor şi mijloacelor celor mai V I N Z A R I rurgic „Victoria" Căian. O de
clar nulă. (3790)
care omenirea postbelică a democratizării vieţii in si izvorăsc din analiza ştiin eficace pentru consolida 9 Vinci Dacia 1 300. set fran o> Pierdut legitimaţie de ser
şi le pusese în O.N.U. ternaţionale, de la consi ţifică, constant actualizată rea rolului O.N.U. în pro cez. Deva, telefon 15132, ore viciu, pe numele Mînăstirea-
Pe de altă parte, în derentul că în lumea con pe care partidul nos movarea păcii, securităţii le 18—20. (3814) nu Ţinea, eliberată de Com
O Vîncl Skoda l 000 MB, preţ
viaţa internaţională persis temporană marile probleme tru, preşedintele Nicolae şi cooperării internaţionale convenabil. Haţeg, Libertăţii binatul siderurgic „Victoria"
Câlan. O dedar nulă. (3789)
tă sau reapar noi focare ce preocupă popoarele nu Ceauşescu o fac evoluţiilor într-o viziune globală, iar nr. 22. (C. 1) COMEMORARE
de încordare şi conflict, mai pot fi soluţionate de actualităţii politico-econo- oportunitatea acestei iniţia o Vînd „Mobra". Deva, Goj- © Azi, 19 august 1982, se
au loc manifestări flagran un grup de state. Degaja mice mondiale. Dealtfel, tive a fost general recu du, Aleea Moţilor, bl. p 4, ap. împlinesc doi ani do la dis
te alo politicii de forţă, rea unor soluţii corecte şi cele mai preţioase contri noscută. 89. (3791) pariţia scumpului nostru fiu
PARAU DORIN.
o Vînd apartament patru- ca
asistăm la o accentuare', a durabile presupune apor- buţii, iniţiativele şi propu V. MARTALOGU mere, confort l. Orâştie, str. Nu ii VOM uita niciodată.
COLEGIUL DE REDACţlE s Sabin Cerbu, Ion Cioclel, Tiberiu tstrate (redoctor şef), Lucia Elena Liciu, Gheotghe Pavel (fedoctor şef adjunct). Vasile Pâţan, Nicolae Tircob
Preţul abonamentelor i lunar — 13 lei; trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, str. Dr. Petru Sroza, nr 35.
Telefoane t 11275, 11585, 12157. Telex i 72288. 78 le!; anual — 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.
TIPARUL j Tipografia Deva. str. 23 August, nr. 257 Abonamentele se fao la oficiile poştale, factorii poştali şi dlfuzorll voluntari 44063
din întreprinderi şl Instituţii
