Page 66 - Drumul_socialismului_1982_08
P. 66
j jat. H»®* . ^'
4
k&ia--
4A D« LSCÎUR*
C O N S F Ă T U I R E D E L U C R U L A C . C . A L P . C . R .
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
organizată
Sub preşedinţia tovarăşu
Consfătuirea,
|k lui Nicolae Ceauşescu, se din iniţiativa tovarăşului de asemenea, stadiul rea
producţiei
hortico
lizării
cretar general al Partidu Nicolae Ceauşescu, se în le, a obiectivelor de inves
lui Comunist Român, pre scrie în cadrul dialogului tiţii din agricultură şi a
şedintele Republicii Socia pe care secretarul general sarcinilor privind dezvolta
liste România, joi, 19 au manent cu activul de partid, rea şi modernizarea zoo
al partidului îl poartă per
tehniei, Telul cum sînt în
gust, a început, la sediul
S O C I A L I S M U L C.C. al P.C.R. o consfătui cu cadrele bunuri conducere deplinite obligaţiile ce re
de
vin fiecărui judeţ din pro
re de lucru la care parti
din economie, cu producă
gramele speciale în dome
cipă primii secretari şi se
dc
materiale
torii
niul producţiei vegetale şi
cretarii cu probleme agra
potrivite
mai
autoaprovizionării
teri
măsuri me
şi
de partid, directorii direc
iRlIHftUBE HHlMItflSSHI IWÎP m m i HM3U ■a! ijj;« re ai comitetelor judeţene în vederea stabilirii celor animale, al autoconducerii
JâlUa
toriale.
nite să asigure înfăptuirea
generale
judeţene
ţiilor
MUMilHIII jXDEQljlîIîHID pentru agricultură şi in neabătută a hotărîrilor Ministrul agriculturii şi
dustria alimentară, ai trus Congresului al Xll-lea al industriei alimentare a pre
turilor întreprinderilor a- P.C.R. privind progresul e- zentat un raport privind
gricole de stat, truslurilor rezultatele obţinute în pro
Anul XXXIV, nr. 7 707 VINERI, 20 AUGUST 1982 fl pagini - 50 bani pentru mecanizarea agri conomic şi social al pa ducţia de cereale păioase,
culturii şi trusturilor horti triei. îndeplinirea principalilor
cole, preşedinţii uniunilor Consfătuirea arc drept indicatori din agricultură
judeţene ale cooperativelor obiectiv analiza activităţii şi pregătirea campaniei a-
ÎN CINSTEA NARII SĂRBĂTORI agricole de producţie. desfăşurate în prima parte gricole de toamnă.
La consfătuire iau parte
a anului pentru realizarea
De asemenea, în cadrul
producţiei
agrico
NAŢIONALE A POPORULUI NOSTRU membri şi membri su planului rezultatelor obţinute lucrărilor, t o v a r ă ş u l
Nicolae Ceauşescu a vizi
pleanţi ai Comitetului Po
a
le,
litic Executiv, secretari ai la producţia de grîu, orz şi tat, împreună cu partici
C r e ş t e r e a n iv e lu lu i c a lit a t iv a l C.C. al P.C.R. de asemenea, la alte culturi, a livrărilor panţii la consfătuire, o ex
sistema
cuprinzînd
poziţie
Participă,
şefi si adjuncţi de şefi de de produse agroalimentare actuală de maşini agricole
la fondul de stat, stabilirea
p r o d u s e lo r - în s t r în s ă r e la ţ ie secţie la C.C. al P.C.R., ac măsurilor necesare desfă pentru recoltat şi a exa
obţinute
rezultatele
minat
tivişti de partid, cadre dp
conducere din Ministerul şurării in cele mai bune în acţiunea de moderniza
c u c a lit a t e a o a m e n ilo r Agriculturii şi Industriei condiţii a campaniei de re şi tipizare a acestora.
recoltare şi a însămînţări-
în
după-amlezii,
cursul
Alimentare şi din alte in
Bilanţul de la sfîrşitul de la şefii de echipă la in stituţii centrale, reprezen lor de toamnă, pregătirii consfătuirea s-a desfăşurat
primului semestru al aces gineri. Că nu au fost dis tanţi ai organizaţiilor de temeinice a producţiei a- pe grupe de lucru.
Lucrările consfătuirii
tui an a fost unul dintre cuţii inutile o dovedeşte masă şi obşteşti, redactori nului viitor. In cadrul con continuă.
4UCTUST cele mai rodnice pentru mersul producţiei. La mij şefi ai presei centrale. sfătuirii sînt examinate,
locul lunii august, mare
oamenii muncii de la în
treprinderea mecanică O- parte din restanţe sînt deja
răştie. Planul de producţie recuperate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe
ia principalii indicatori a Cu tovarăşul losif Bokds,
14 000 TONE fost depăşit, Prezentăm secretar adjunct cu proble
doar cîteva cifre conclu me organizatorice al comi iei Ir, membru al Prezidiului Biroului Politic al
DE CĂRBUNE
dente: producţia netă: 103,9 tetului de partid pe între
PESTE PREVEDERI
la sută; producţia globală: prindere, am purtat o dis
105,6 la sută; producţia cuţie referitoare la modul C.C. al vicepreşedinte al R.P.D. Coreene
Colectivul sectorului marfă vîndută şi încasată: în care a acţionat şi acţio
I al întreprinderii mi 120,1 la sută; export: 192,6 nează organizaţia de partid T o v a r ă ş u l Nicolae din Corcea, vicepreşedinte reea, dintre Republica So
niere Vulcan trăieşte a- la sută; productivitatea în vederea ridicării conti Ceauşescu, secretar gene al Republicii Populare De cialistă România şi Repu
cum, în preajma zilei muncii: 106,7 la sută. nue a nivelului calitativ şi ral al Partidului Comunist mocrate Coreene, care se blica Populară Democrată
de 23 August, mîndria In luna iulie, însă, S-a tehnic al produselor. află în ţara noastră la o- Coreeană.
de a se situa în fruntea produs o mică scădere fa Român, preşedintele Repu dihnă şi tratament. S-a evidenţiat unitatea
întrecerii pentru mai Un prim aspect a fost blicii Socialiste România, în cursul convorbirii au de vederi în principalele
mult cărbune din Valea ţă de realizările de pînă abordarea direcţiilor în ca a primit, joi după-amiază, fost evocate cu satisfacţie probleme internaţionale ac
Jiului. Organîzîndu-şi atunci. Motive ? Mai multe. re se acţionează în aceas pe tovarăşul Kim Ir, mem relaţiile de strînsă priete tuale, ale luptei popoarelor
temeinic munca în sub Unele de ordin obiectiv, tă perioadă. Astfel, în or bru al- Prezidiului Biroului nie şi colaborare dintre pentru pace, securitate, des
teran, dovedind o disci altele aparţinînd celor care ganizarea optimă a pro Politic al Comitetului Cen- Partidul Comunist Român tindere, dezarmare şi co
plină exemplară, utili- lucrează aici. Dar oamenii ducţiei, comuniştii, toţi oa trai al Partidului Muncii si Partidul Muncii din Co laborare.
zînd Ia întreaga capaci nu s-au culcat pe laurii ob menii muncii de la I. M. O- • ••«9caiiee«gs>9ee<ite«i>«ee»(.««iio99os'ioosetiu«>(«*()«>c«9a9oee«c
tate utilajele din dota ţinuţi în primul semestru. răştie sînt preocupaţi pen
re, harnicii mineri de la Situaţia creată nu i-a lăsat tru eliminarea, pe cit po
Vulcan au realizat în indiferenţi. S-a organizat o sibil, a importurilor, prin ÎN ZIARUL DE AZI:
mod ritmic productivi analiză comună a comite fabricarea în cadrul între • Propaganda vizuală
tăţi superioare în aba tului de partid pe întreprin prinderii a unor echipa- la I.M.C. Iîîrcea titnuiarz integral
taje (în medie cu 800 dere cu consiliul oamenilor • Album <le vacanţă
kg/post, peste cele pla muncii, la care au partici MIRCEA DIACONU • Pro natura
nificate), fapt ce a con pat şi alţi factori răspunză Condiţii bune, muncă ordonate,
dus la extragerea, de la tori de soarta producţiei, (Continuare in pag. o 2-c)
începutul anului pînă la
zi a aproape 14 000 tone
de cărbune peste preve faţa do Jos — vatră a plinii şi rezultate pe măsură
deri. O contribuţie deci
sivă la obţinerea aces
tor frumoase rezultate vatră a bogăţiilor minerale — Nu putem spune că Nu am realizat însă pro
şi-au adus-o, în primul la noi activitatea se deru ducţia netă şi sarcinile la
lează la cei mai înalţi pa export, din motive oare
rînd, brigăzile conduse
de comuniştii Mihai Aşezare din zona Munţi rametri de organizare şi nu ne aparţin.
Neşteanu ( ţ G 000 tone), lor Apuseni, pe malul Cri- S B c V S KT tfM’IP6 P g£A disciplină, că nu mai a- Documentarea în secţii
Gheorghe Sava (+4 800 şului Alb, Vaţa de Jos — vem probleme de âjordvi- ne-a confirmat pe deplin
tone), Mihai Dudescu care aspiră cu deplin te MĂREŢIEI OU tMPMNIfti ' SOCIAMSTE zionare tehnico-materială consideraţiile t o v a r ă ş e i
( 4 600 tone) şi Ştefan mei la statutul de localita sau de utilizare raţională a Cornelia Vizitiu, directoa
Gantz ( j 2 500 tone), te urbană cu profil indus- capacităţilor de producţie. rea întreprinderii de trico
taje tip lină Hunedoara. în
precum şi artificierii trial-agrar - îşi amplifică învins multe greutăţi. Ac- viaţă a politicii partidului Dispunem însă de condiţii secţia tricotaje î, maistrul
Gheorghe Romeghea, cincinal de cincinal pute ţionincl insă cu tenacitate, nostru, de dezvoltare eco bune de lucru, se munceş de schimb Ionel Micloşonî
Vasile Maftei, Dragomir rea economică, zestrea edi- cu credinţă in triumful înal nomică şi socială a tutu te din zi în zi mai ordo
Rus, maiştrii Constantin litar-gospodărească şi via telor idealuri de progres şi ror localităţilor ţării, de ri nat — inlăturind cu fer rezolvă la faţa locului, îm
Mariş, Ion Bunăiaşu şi ţa social-culturală. bunăstare ale socialismu dicare a nivelului material mitate unele neajunsuri — preună cu o muncitoare,
Vasile Brie. Limbajul cifrelor - deşi lui, oamenii au Ieşit victo- şi spiritual al oamenilor defecţiunea survenită la o
la prima vedere pare arid rioşi avind in partidul co muncii de la Oraşe şi sate. şi, apreciem noi, rezulta maşină. „Urmărim atent
— este cit se poate de re muniştilor un cirmaci înţe Dar să vedem ce ne spun tele sini pe măsura efor funcţionarea maşinilor, in
IN CONTUL turilor depuse. Dealtfel, tervenim operativ, atunci
velator, pentru că dă ima lept şi priceput. Acest drum cifrele.
LUNII VIITOARE ginea drumului parcurs din parcurs de noi - spunea - Agricultura, vatra noas cifrele de plan pe şapte si acolo unde este cazul,
trecut spre azi şi viitor şi, Aron Boloţ, unul din vete luni şi două decade din an pentru a asigura fluenţă
Silvicultorii hunedo- totodată, dimensiunea a ranii comunei, care, îm tră de piine, cum frumos sînt edificatoare în aceas fluxului de producţie, ne
reni întîmpină ziua de tot ceea ce s-a înfăptuit preună cu consătenii săi, a zicea Remus Miclean, vice tă privinţă, Ne-am înde
23 August, marea săr aici, ca dealtfel pretutin luat parte activă la toate preşedinte al biroului exe preocupăm permanent de
bătoare naţională a po deni, in anii de cind po cutiv al consiliului popular plinit integrai planul fi ridicarea nivelului calitativ
1
porului român, cu rezul aceste înfăptuiri — a iost - reprezentată de două zic, sortimental, ani depă al produselor ' — sublinia
tate de prestigiu. Ei ra porul român şi-a luat soar marele salt înfăptuit de la cooperative agricole şi un şit prevederile la produc Ionel Micloşoni.
portează că au Îndepli ta in propriile mîini şi a sărăcie şi mizerie la bună complex zootehnic cu o ţia marfă cu 2,8 la sută, în secţia tricotaje II —
trecui la construcţia vieţii
stare şi fericire. Tot ceea
nit sarcinile de plan a- noi, socialiste. Acest drum ce am realizai este rodul înregistrând o reducere de o altă secvenţă cotidiană
ferente pe 8 luni ale a- n-a lost presărat cu flori. muncii noastre libere şi N. BADIU aproape doi lei a cheltuie de muncă. Maistrul de
cestui an şi au înregis Au lost de înfruntat şi de prospere, al traducerii în lilor totale şi materiale la schimb Vlrgil Lâpădatu
11
trat importante depăşiri. (Continuare în pag. a 2-a) 1000 lei producţie marfă. purta o discuţie „la obiect ,
La indicatorii fizici de cu un grup de lucrătoare.
„N-avem voie să părăsim
păşirea este de 1,4 mi
lioane Iei. La export maşinile. Le veghem cu
s-a depăşit planul cu maximă atenţie funcţiona
561 000 Iei, iar Ia pro rea şi le menţinem perma
duse destinate fondului nent într-o perfectă stare
de curăţenie. Să respectăm
pieţei (material lemnosţ riguros normativele din
cu 350 000 lei. Totodată, caietul tehnologic. Să-l a-
s-a depăşit planul anual nunţăm operativ pe ajuto
Ia împăduriri cu 4,4 la rii de maiştri, pe lăcătuşi
sută. De asemenea, a- şi electricieni despre de
cest colectiv destoinic a fecţiunile survenite. Nu
depăşit planul la inves mai aşa ne putem realiza
tiţii totale cu 1,7 milioa planul, vom conferi înaltă
calitate produselor noas
ne Iei, iar Ia construcţii
tre 11
montaj cu 1,5 milioane
lei. T. M. Barza. Sectorul Mtisariu II, raionul —290 m. Echipa de mineri condusă de Pavel Jicărcan depă- DUMITRU GHEONEA
şeşte imanul lunar cu 20 la sută. Foto: VIIIGIL ONOIU
(Continuare in pag. a 2-a)
