Page 70 - Drumul_socialismului_1982_08
P. 70
ÎNCHEIEREA LUCRURILOR CONSFATUIR
m
SE LUCRU IE LA 0,0.
Sub preşedinţia tovară importante ramuri a eco ţările clc toamnă să se
şului Nicolae Ceauşescu, nomiei noastre naţionale, desfăşoare la termen si
secretar general al Parti înfăptuirii obiectivelor noii fără pierderi,
dului Comunist Român, revoluţii agrare, a sarcini Analizînd modui în care
preşedintele Republicii So lor importante ce stau în se desfăşoară activitatea
cialiste România, vineri au actualul cincinal şi în per pe şantierele de investiţii
continuat, la C.C. al P.C.R., spectivă în faţa agricultu din agricultură, de dezvol
lucrările consfătuirii de lu rii. tare şi modernizare a zoo
cru la care au participat în cadrul consfătuirii au tehniei, vorbitorii au pre
primii secretari şi secre fost prezentate rapoarte zentat măsurile luate pen
tarii cu probleme agrare privind rezultatele obţi tru recuperarea restanţelor
ai comitetelor judeţene de nute în îndeplinirea pla şi realizarea în întregime
partid, directorii direcţii nului producţiei agricole şi a obiectivelor stabilite.
lor generale judeţene pen îndeosebi în campania de în timpul dezbaterilor au
Anti! XXXIV, nr. 7 708 SIM8ĂTĂ, 21 AUGUST 1982 4 pagini - 50 bani tru agricultură şi industrie recoltare. S-a relevat fap ieşit în evidenţă şi o serie
alimentară, ai trusturilor tul că numeroase judeţe şi de lipsuri şi neajunsuri,
întreprinderilor agricole de unităţi agricole au realizat făptui că încă un număr
stat, trusturilor pentru me producţii la hectar supe de unităţi agricole şi ju
agriculturii
şi
r ÎN CINSTEA MARII SĂRBĂTORI canizarea horticole, pre rioare celor de anul trecut deţe nu au îndeplinit pla
trusturilor
la grîu, orz şi la alte cul
nul producţiei agricole pe
uniunilor
şedinţii
agricole
ale cooperativelor judeţene turi, ceea ce demonstrează ansamblu sau la o scamă
că acolo unde s-a acţionat
NAŢIONALE A POPOftUilfi NOSTRU j de producţie. cu răspundere pentru buna de culturi. Au fost ana
lizate cauzele acestor stări
La consfătuire au luat organizare a producţiei şi de lucruri negative şi a
parte membri şi membri a muncii, pentru folosirea fost criticată activitatea
„Istoria nouă a oraşului ? J Politic Executiv, Comitetului integrală şi eficientă a fon unor unităţi agricole de
ai
supleanţi
secretari
stat şi cooperatiste, a unor
ai C.C. al P.C.R. dului funciar, a bazei teh- cadre de conducere şi spe
nico-materiale
şi
a
forţei
Am scris-o cu mîinile noastre J Au participat, de aseme de muncă, pentru respec cialişti, de la nivel cen
nea, şefi şi adjuncţi de tarea strictă a tehnologii tral şi din judeţe, preocu
în peste trei decenii j şefi de secţie la C.C. aJ lor s-au putut obţine re parea insuficientă privind
P.C.R., activişti de partid, zultate bune, la nivelul ce folosirea fondului, funciar,
de
etape
conducere
cadre
de
de libertate'' i Ministerul Agriculturii din rinţelor actualei agriculturii creşterea potenţialului pro
ductiv al pămîntului, con
şi
dezvoltare
a
Industriei Alimentare şi noastre. tinua modernizare si uti
Am ales un om, un nume, dacă nu la fel de preţioa clin alte instituţii centrale,
bazei
Totodată, s-a subliniat că
AUGUST o identitate din cele peste se ca aurul, folositoare u- reprezentanţi ai organizaţii producţiile mai mari ob lizarea integrală a respec
tehnieo-materiale,
neori mai mult ca el.
80 de mii cite număra as
tăzi municipiul Deva - Iu — Aşadar, tovarăşe Iu lor de masă şi obşteşti, re ţinute în acest an au per tarea tehnologiilor şi nor
dactori şefi ai presei cen
lian Doţa. lian Doţa, să încercăm îm trale. mis livrarea de cantităţi melor agrotehnice, asigu
L-am ales pentru a co preună o schiţă de istorie sporite la fondul de stat,, rarea calităţii seminţelor
îl
REDUCEREA labora la alcătuirea aces a ultimelor trei decenii şi Participanţii la dezba asigurîndu-se o aprovizio şi a densităţii plantelor,
COSTURILOR tui reportaj in care-i pro ceva a oraşului in care teri, în plen şi pe grupele nare mai bună a populaţiei. respectarea riguroasă a pe
DE EXPLOATARE punem cititorului o imagi trăiţi şi munciţi. de lucru, au subliniat că în legătură cu campania rioadei optime de însămîn-
ne de pe înălţimile prezen - Istoria aceasta noi cei această consfătuire, orga agricolă de toamnă, vor ţări şi recoltări, a lucră
rilor
Colectivele de ceferişti tului a uneia dintre miile mai mulţi am „scris-o" cu nizată din iniţiativa tova bitorii au arătat că, în culturilor. de întreţinere a
răşului
Ceauşescu,
Nicolae
din cadrul Depoului co de localităţi ale ţării care braţele noastre in cei peste care a dezbătut probleme această perioadă, paralel
ordonator Simeria depun de deosebită importanţă cu efectuarea lucrărilor clc în prima parte a lucră
eforturi stăruitoare pen pentru dezvoltarea conti sezon, se acordă cea mai rilor de vineri dimineaţa,
tru îndeplinirea indicato SECVENŢE DIN EPOPEEA maro atenţie pregătirii cadre de conducere din
şi
Agriculturii
rilor de plan, cu accent MMEŢEILOE ImMnHM SOCIALISTE nuă a agriculturii noastre tractoarelor şi maşinilor a- Ministerul Alimentare, pri-
Industriei
permanent, prioritar, pc socialiste, este o expresie gricole, a celorlalte utila mi-secretari ai comitetelor
reducerea costurilor de grăitoare a grijii pe care je, a seminţelor şi mate judeţene do partid, di-
exploatare. Preocupările în anii socialismului s-au 30 de ani de libertate, 28 din o acordă conducerea parti rialului săditor necesar,
pe linia întreţinerii şi ex cei ai vieţii mele sint le dului, secretarul său gene creîndu-se condiţii ca strin- (Continuare in pag. 4)
gorea recoltei şi însămîn-
ploatării raţionale a lo afirmat cu o putere de ne ral, modernizării acestei
comotivelor, reparării lor bănuit. L-am ales din mul gaţi de economia lui, iar # V) «9 9 ■» W I» t8> «i W ?3 2P fi ® » » « ÎS» ?J> ©> f» & Ir d? » f» » V> W '*» « © » 'Jj Vf 9 9 9 «t & & & V? « & &
în termen şi de calitate, ţimea de autori anonimi ai 22 de tot ceea ce înseam
încărcării trenurilor Ia transformărilor importante nă el ca o comunitate u- t
tonaje optime, alimentă în fizionomia municipiului mană în plină afirmare. „Avem toate condiţiile să încheiem m bine
rii economice şi include reşedinţă de Judeţ pentru ~ Această comunitate u-
rii oricăror robinete de că de 28 de ani biografia mană realizează, la nivelul
risipă n permis obţinerea kii se împleteşte intr-un fel anului 1982, o producţie in aiul, să păşim oi dreptul şi în 1183“
unor rezultate bune de la sau altul cu cea a oraşului dustrială de peste 10 ori
începutul anului: îndepli Deva. De tot otita vreme mai mare decit în 1965. — Tovarăşe i n g i n e r ficele. la unele lucrări în- bune, cum sînt cele con
nirea planului de trans Iulian Doţa scoate din a- - Industria este cea ca Gheorghe Bu.şagă, şef al registrînd chiar avansuri. duse de Ioan Haţeganu,
port la călători, depăşi dineurile împrejurimilor o- re a născut oraşul la di Şantierului nr. 5 Orăştie De exemplu, la locuinţe, Nagy Ştefan, Constantin
rea prevederilor la trans raşului minereuri complexe. mensiunile prezente. din cadrul T.C. Deva, pen am avut de predat în a- Mocanu şi Vasile Iancu. La
Este unul dintre sutele de
portul po trenurile de - Industria aceasta pro tru început v-am ruga să ceastă perioadă 170 de a- montarea panourilor mari
marfă cu 5,(5 Ia sulă şi a mineri şi preparatori de la duce acum anual peste 6 ne spuneţi cum au înche partamenle, în Orăştie (102) activitatea se desfăşoară
tonajului mediu pe aces Exploatarea minieră Deva miliarde kWh energie elec iat cele şapte luni trecute şi Petroşani (68) şi am în două schimburi, iar a-
te trenuri cu G,8 Ia sută, caro acum, la cea de a trică, 1,3 milioane tone ci dir. an constructorii din predat 186, deci cu 16 mai provizionareâ cu mortare
economisirea a peste 25 38-o aniversare a eliberă ment, 4 400 tone concen Orăştie ? mult. în acelaşi timp, la şi turnările de betoane se
tone de combustibil con rii, raportează realizarea trate de minereuri neferoa unele obiective (blocul 115, face în schimburi prelun
venţional, înregistrîndu-se peste plan a 114 tone de se, peste 14 milioane me — Rezultatele activităţii cu 38 apartamente, blocul gite. O atenţie deosebită
o economie a costurilor concentrat de metal. Me tri pătraţi ţesături de mă- î.\ noastre în perioada amin .114 C, cu 20 apartamente acordăm ordinii, bunei
de exploatare de peste talul acesta insă este zinc tită sînt bune. ‘ Am predat
70 000 lei. şi cupru şi alte elemente ION CIOCLEI \ la termen toate obiective
- bază in baza de materii le prevăzute, iar la cele a-
{Continuare în pag. a 2-aj prime a dezvoltării noastre, (Continuare în pag. a 2-a) flate în execuţie stadiile INVESTIŢIILE
sînt in concordanţă cu gra m.
* _ _ ut _. 9 _ » _ — ta - ® - ©-« ® ~
ş.a.) stadiile de execuţie gospodăriri a materialelor
(avem puncte de lucru mo
L A Z i Î N A G R I C U L T U R Ă sînt muit avansate faţă de del, iar la fiecare sfîrşit
grafice, fapt ce ne va per
mite să le predăm înainte de săplămînă efectuăm ac
de termen. O altă lucrare ţiuni generale de curăţe
Executarea arăturilor şi fertilizărilor, de care sîntem mulţumiţi nie, gospodărire şi ordine
la fiecare loc de muncă),
este şcoala generală cu 24
în
tehnologice
disciplinei
asigurarea şi condiţionarea seminţelor săli de clasă, din Orăştie. şantier, calităţii lucrărilor.
Termenul
predare
este
de
în anul viitor. Noi ne-aro De aceste aspecte am sta
In aceste zile premergă cheiată în cîteva zile în 140 ha cu îngrăşăminte plu, la C.A.P. Iii-a, unde angajat — si, după cum bilit ca şefii de formaţii să
lucrurile
această
la
nemijlocit,
stau
exe-
răspundă
toare marii noastre sărbă toate unităţile şi s-au tri chimice. datorită hărniciei mecani oră, sigur ne vom ţine de cutîndu-şi astfel mai te
tori naţionale — ziua de mis probe pentru contro Am constatat că spuseie zatorilor Trai an Crişan, euvînt — să o predăm în meinic atribuţiile ce le-re
23 August — agricultorii lul calităţii la laborator. inginerului şef au acoperi Gheorghe Suba, Maxim acest an, pînă la sfîrşitul vin în cadrul echipelor.
hunedoreni acţionează cu Strânsul şi transportatul re în fapte, îşi găsesc de Brumar, Teofil Sorea, Lau- lunii octombrie. Răspund direct de ordinea
perseverenţă şi înaltă. res paielor s-a terminat. în plina confirmare în unită rean Tarnaş, Ioan Lăches- — Sînt, într-adevăr, re la locul de muncă, de a-
ponsabilitate, sub condu treaga forţă mecanică dis ţile de producţie unde se cu şi cooperatorilor din zultate frumoase, care do provizionarea cu materiale
cerea şi îndrumarea orga ponibilă o folosim la exe vedesc hărnicia colectivu şi scule, de disciplina în
nelor locale de partid şi cutarea de arături, la munceşte cu sîrg, cu înal N. BAD1U lui, mobilizarea tuturor lu rîndul formaţiilor pe ca
de stat, pentru realizarea transport de gunoi. Avînd tă responsabilitate- civică (Continuare in oag. o 2-aî crătorilor, dar şi o bună re le conduc, de buna gos
la timp si în bune condi în vedere că arăturile de şi patriotică. Aşa de exem organizare a activităţii. podărire a materialelor, u-
ţii a lucrărilor agricole de vară — aşa cum o demon Despre acest capitol v-am tilajelor şi sculelor, de ca
sezon. strează ştiinţa şi practica sugera să relevaţi cîteva litatea lucrărilor şi de rit
Am reţinut, din cele spu agricolă, propria experien aspecte mai importante. micitate.
se de către tovarăşul Ra ţă — asigură sporuri în — Am căutat să ne or — O ultimă întrebare.
du Ticuşan, inginer şef al semnate de recoltă, acor ganizăm cît mai bine ac Cum preliminaţi să în
Consiliului unic agroindus dăm toată atenţia realiză tivitatea, pentru a avea cheiaţi acest al treilea tri
trial Ilia că se munceşte rii lor la timp şi de cali ritmicitate şi a evita stag mestru şi anul 1982 ?
cu hărnicie şl se obţin re tate. în total s-au realizat nările datorate lipsei de — Aşa cum am început,
zultate bune. S-a făctit arături pe mai mult de materiale, utilaje sau efec adică bine. Ne angajăm să
amplasarea culturilor şi 900 ha, din care aproape tive calificate. Astfel, am predăm toate obiectivele
toate unităţile şi-au asigu 000 ha sint destinate însă- constituit formaţii mari, prevăzute Ia termen. De a-
rat seminţele necesare în- mînţărilor de toamnă. în complexe, capabile să exe semenea, încă de acum ne
sămînţării culturilor de acelaşi timp lucrăm cu cute mai multe genuri de pregătim activitatea anului
toamnă din solurile de mai multe formaţii la lucrări, cum sînt echipe viitor, creîndu-ne front de
înaltă productivitate stabi transportul gunoiului şi a- le conduse de Dumitru Po lucru (blocurile 128 A şi
lite pentru această zonă.. pllcarea îngrăşămi ntelor pa, Andrei Krek şi Vasile 114 A) pentru primul tri
Se continuă în ritm susţi chimice. Avem deja ferti La C.A.P. Timpa, ca şi in multe alte unităţi agricole, se Deşteţeanu. Dar avem şi mestru din 1988.
nut selectarea griului — lizate. peste 160 ha cu a- folosesc din plin la transportul furajelor toate mijloacele echipe de meseriaşi specia
operaţiune care va fi în proape 5 000 tone gunoi şi cu tracţiune animală. lizate pe lucrări, foarte M1RCEA LEPADATU