Page 71 - Drumul_socialismului_1982_08

pag 2 DRUMUL SOCIALISM

BN CINSTEA MARÎ3 SĂRBĂTORI Acţiune continuă, eficientă

NAŢIONALE A POPOKULUB NOSTRU pentru asimilare-recondifionare 11,0
IM
12,0
blematica recuperării şi re-
ne-am gîndit să producem
dintre
interlocuto­
Unul
(Urmare din pag. 1)
i ? ! Istorie nouă a oraşului ?“ 10 000 TONE rii noştri, Titu Opriţescu, condiţionării a căpătat la în avans o gamă de pre- 12,2i
zoane, mai ales dintre ce­
S.U.T. contur mai concret,
secretar cu problemele or­
le care se uzează în timp
în
ganizatorice
comitetul
adică a fost creat un ate­
DE CĂRBUNE lier specializat în această mai scurt. Iată, aici avem 13,0i
(Urmare din pag. 1) voi ? acolo va fi viitorul de partid de la Staţia de
cartier Dacia al Devei". FESTE PLAN utilaje de transporturi De­ activitate, al cărui şef este mai multe feluri şi dimen­
Am plecat apoi intr-o mi­ Colectivul sectoru­ va, face remarca : comunistul Ioan Dubaru, siuni, confecţionate dinain­
(ase, export de inteligenţă siune in străinătate. Cind lui V de la întreprinde­ — Ca şi pe plan naţio­ maistru de nădejde, om te, gata oricînd să fie fo­
tehnică sub iormă de pro­ am revenit după citeva rea minieră Lupeni îşi nal, unitatea noastră s-a care ştie bine ce are de losite. 18,3;
iecte şi brevete. luni se ridicase acolo un continuă seria realizări­ dezvoltat astfel îneît mij­ făcut şi se achită conştiin­ — Cine execută aceste 18,31
- Repet alirmaţia dinain­ oraş. Aşa s-au ridicat toate lor bune obţinute de ia loacele fixe, mai ales ale cios de sarcinile primite. piese ? Avem doar cîţiva 10,01
—
te. Industria a „născut" cartierele oraşului. Cind începutul anului. în a- dotării tehnice, ocupă un — Atelierul nostru — muncitori, dar care pun
oraşul. Fără politica con­ am venit in Deva singura ceste zile din preajma loc preponderent în activi­ ne spune maistrul Dubaru suflet ca să ne îndeplinim 10,31
— a fost înfiinţat dintr-o
productivă.
De
tatea
aici
secventă a partidului, de grupare de locuinţe noi era marii sărbători — de­ s-a ivit o problemă pe ca­ cu bine această sarcină.
industrializare şi dezvoltare in „Progresul“. La blocurile clarate zile de produc­ re secretarul general al Este vorba de strungarul
armonioasă a fiecărei lo­ din cartierul „Aleea Pa­ ţie record, minerii din partidului, t o v a r ă ş u l în conducerea Traian Corozel, mecanicul 19,31
calităţi, Deva n-ar fi ceea triei" am lucrat la săparea acest sector extrag în Nicolae Ceauşescu, a rele­ auto specialist Tudor No­ 20,01]
ce este astăzi. Îmi amin­ şanţurilor pentru conducta mod regulat zeci de to­ vat-o cu deosebită clarita­ activităţii economice vac, lăcătuşul Traian Ghc- 20,4.1
tesc de „industria“ Devei de canalizare ; voluntar, ne de cărbune peste te, anume că şi ceea ce spirit de partid, ţe, sudorul Gyorfi A'exan-
de acum 30 de ani : mina, pentru că munca mea era prevederi, rotunjindu-şi este vechi sub forma uti­ exigenţă, rezultate dru, lăcătuşul Ioan Pop. 22,00
o fabrică de teracotă, tipo­ cea de miner. Mulţi dintre plusurile acumulate în lajelor şi maşinilor repre­ concrete De curînd ni s-a pus în 22,15
grafia, abatorul, fabrica de locuitorii de azi ai oraşului cele şapte luni din an. zintă o avere, oare nu tre­ faţă o problemă mai grea,
piine şi...' cam asta. In cinstea zilei de 23 buie aruncată la fier anume să recondiţionăm Ş?
au muncit voluntar la ri­ August ei raportează
- Dacă Deva de astăzi, dicarea lui. extragerea suplimenta­ vechi, ci s-o folosim cu nevoie practică, anume roţile stelate pentru bul­ Eîc
ca populaţie înseamnă de — Să vorbim despre oa­ ră a peste 10 000 tone de maximum de discernământ. pentru a repune în lucru dozere. N-ani mai făcut
şapte ori Deva anilor 50, menii oraşului, tovarăşe cărbune cocsificabil. Cea Este ideea care se potri­ o seamă de piese care se aşa ceva, dar ne-am luat
ca putere industrială ea Doţa. mai mare contribuţie Ia veşte cel mai bine actua­ uzează. Apoi, această ches­ îndrăzneala şi am trecut diop.
La
înseamnă mult mai mult. lei condiţii a crizei de ma­ tiune a devenit o sarcină la treabă. După prima roa­ culţii
— Sint oameni buni şi frumoasele rezultate terii prime şi energetice — importantă de plan, care tă recondiţionată. în con­ 8,00
- Ca dealtfel întreaga şi-au adus-o brigăzile
harnici şi inimoşi. Fără necesitatea de recuperare, creşte de la an la an. diţii onorabile, zicem noi, Curii
ţară. Tabloul dezvoltării munca dăruită a celor mai conduse de Ioan Trif, După cum aţi aflat, în am depăşit dificultatea. Bule
noastre generale prezentat mulţi dintre ei municipiul Dumitru Boca şi Nicolae recondiţionare, refolosire. prezent recuperăm şi re­ Prin priceperea frezorului nou
de secretarul general al nu s-ar fi putut prezenta Rusu. — Bănuim că aveţi şi condiţionăm peste 300 de că p
cinic
partidului la plenara lărgi­ la sărbătoarea eliberării cu preocupări în direcţia de­ repere, mari şi mici, toate Orosz Carol, a sudorului ! uşoai
Gyorfi, de care v-am ma
tă din iunie a Comitetului ECONOMII spre care vorbiţi. ştiri;
rezultatele cu care se pre­ — Da, evident. Tovarăşa avînd importanta lor în vorbit şi a lăcătuşului radio
Central ilustrează perfect zintă. DE MATERIALE Elena Todoroni, economis­ producţie. ioan Pop, azi recondiţio­ Iară;
acest adevăr valabil şi — Şi pe care noi le-am ta noastră, poate să dea u- — Ce recondiţionaţi mai năm curent aceste roţi. O 11.05
pentru municipiul Deva. La secţia cuptoare in­ frecvent ? ghioz
făcut cunoscute cititorilor. dustriale din cadrul nele detalii. roată nouă costă 3 886 lei, 12,00
- Ce Înseamnă pentru Am fi vrut însă să scoatem Combinatului siderurgic O găsim la lucru şi ne — De fapt, la noi recu­ iar una recondiţionată de Atlas
dumneavoastră urbanistica in relief un alt mare ade­ Hunedoara, preocupările răspunde cu solicitudine. perarea şi recondiţionarea noi, costă aproximativ como
oraşului in plin efort de văr al socialismului şi anu­ şi eforturile sînt orien­ — Ce volum şi ce valoa­ merg mină în mină, ca să 2 200 lei. Avan
13.00
personalizare şi extindere ? zic aşa, cu asimilarea u- Tot de curînd — conti­ Merii
me că 46 la sută din tota­ tate zi de zi spre înde­ re are acţiunea de recon­
- Ultimele două cincina­ lul populaţiei municipiului plinirea planului de re­ diţionare şi refolosire ? nor piese. Nu în toate ca­ nuă interlocutorul nostru tiu d
le au însemnat construirea este ocupată în diferite ac­ paraţii Ia agregatele si­ — Planul pe 7 luni este zurile poţi face o deose­ — am conceput o altă so­ de pi
interi
a peste 12 000 de aparta­ tivităţi cu caracter econo- derurgice, Ia un înalt de 590 mii lei, iar realiză­ bire între aceste activităţi luţie pentru repararea ben­ iară:
mente ; ca să completăm mico-social. Pentru cea mai nivel de calitate, în con­ rile se ridică la 531 000 lei. şi nici nu cred că este ne­ zilor de cauciuc. Se folo­ 17.05
cuini
voie, decît atunci cînd este
alirmaţia că industria ener­ mare parte din cei peste diţiile economisirii ma­ Aceasta, ca valoare. Este vorba de piesele şi sub- seau procedee care nu 21.00
getică, textilă, alimentară, 38 000 astfel ocupaţi, a- terialelor folosite. Ca vorba de pompe de apă şi ansamblele unor utilaje dădeau cele mai bune re­ Kadlf
a materialelor de construc­ ceasta înseamnă un loc de urmare, timpul afectat ulei, saboţi de frînă, role, provenite din import. A- zultate : se coseau sau se ia d:
ştiri:
ţie şi altele create pe muncă retribuit in unităţi celor 22 de reparaţii e- roţi stelate, flanşc, prezoa- vem şi noi unele utilaje lipeau in diferite feluri, mnzi<
iar la solicitări mai mari
vatra oraşului bătrin de socialiste. fectuate de la începutul ne de toate felurile şi mul­ importate, dar cînd este aceste cusături cedau. A-;,
peste şapte secole, au — N-ar fi fost posibil a- anului a fost redus cu te altele. Practic, este vor­ vorba de asimilare le tra­ stînd lucrurile ne-am gin- rajv’
„născut" acest oraş de pe­ cest adevăr dacă nu era aproape 500 de ore. Tot­ ba de circa 300 de repere. tăm egal. dit sâ confecţionăm nişte
ste 80 000 de locuitori. industrializarea, o p ţ i u n e odată, colectivele de la De la directorul unităţii Ponderea mare au pre- capse, care se vede că dau
au
economisit
reparaţii
- Cu toate funcţionalită- fundamentală a politicii e- 900 tone de cărămidă aflăm că în acelaşi inter­ zoanele pentru, diferite rezultate mai bune
ţile de care are nevoie un conomice a partidului. refractară, magnezită şi val s-au recuperat 13 to­ roţi. Anul acesta a.ir, re­ Un colectiv .nic, cu o
oraş. Deva. O localitate ca bazică, în valoare de ne de fontă, 1 227 kg cu­ cuperat, recondiţionat, asi­ mină de comunişti, ştie ! 13
- Le-aş vorbi concetăţe­ multe altele ale României, peste 13 milioane lei. pru, 585 kg bronz, 108 kg milat si produs peste două dea viaţă unei importante
nilor mei despre ritmurile care a inllorit sub soare­ Intre muncitorii cu alamă, 212 kp aluminiu, tone de asemenea piese aroini de par d
+i
in care s-a dezvoltat ora­ le socialismului. A fost po­ contribuţii esenţiale la 351 anvelope ş.a. Cind am constatat că aees
şul prin două imagini sim­ sibilă multiplicarea ei pe aceste realizări se nu­ De aproape doi ani pro­ tea sînt mult solicitate, CORNEl ARMEANU
bolice. In 1975 vara am ur­ toate planurile pentru că in mără Gaşpar Toplician,
cat intr-o duminică cu fa­ acel istoric 1944, la 23 Au­ Leocsy Mihai, Simion
milia pe deal. Se vedeau gust, poporul sub conduce­ Neleagă, Iosif Avram,
in depărtare nişte săpături rea partidului comunist şi-a Roman Ileş, Silvestru
şi fundaţii. Citeva. Le-am luat soarta in propriile Huţan. (Vasiie Grigoraş,
^ a/Jl/J UIVI lllcl . i/V cWll lllll miini. corespondent).
spus alor mei: „Vedeţi
L a z i in a g r ic u lt u r ă
*
(Urmare din pag. I) a fost selectată si s-au tri­
mis probe la laborator. MINA BARZA. Echipa do
mineri condusă de Grigore
La C.A.P. Gurasada s-au Anghelescu lucrează în
brigăzile Brîznic, Săcămaş, făcut arături pe 100 ha şi sectorul Valea Morii .şi lu­
llia şi Bacea, terenul s-a nar îşi depăşeşte planul
s-au fertilizat 15 ha cu 300
eliberat operativ de paie, tone gunoi. La Burjuc sînt cu io—15 procente.
Mlrcea Bolea, Ioan Suba, arate aproape 100 ha şi Foto: VIRGIL ONOR 1
Constantin Gîta şi alţi me­ fertilizate 60 ha chimic şi ifim"
canizatori lucrează intens 13 ha cu 340 tone gunoi, m
la arături. Aici au fost a- iar la Dobra sînt fertiliza­ ţ&Mfl
rate aproape 200 ha, din te chimic şi cu gunoi a-
pxoape 50 ha din cele a- ftl’/.U
care peste 100 ha pentru 20 ausi
însămînţările de toamnă proape 100 ha arături. în-
tr-un ritm susţinut se lu­ Extr.
şi s-au fertilizat 50 ha cu crează la arături în C.A.P. Să acţionăm ferm pentru încadrarea în repartiţii 11, 15,
gunoi şi 30 ha cu îngrăşă­
Sirbi, Roşcani, Lăpuşnic, Exil'.
minte chimice. Toată să- Rădulesti, Zam şi Bretea 75, 79.
mînţa de grîu — soiurile Mureşană, la Teiu, Ohaba, şi diminuarea consumurilor! Fond
Dacia şi Libelula — şi cea Lăsau şi Sălciva care au Problemă vitală pentru 1 011 421
de orz — soiul Miraj — realizate pînă la 100 ha. normate de energie elec­ MWh, iar pe şapte luni de conomii, pe şapte luni se port 25
dezvoltarea economico-so- trică, pentru economisirea 2168 MWh), Combinatul înscriu cu depăşiri ale
cială a patriei, producţia sa pe toate căile minier Valea Jiului (cu consumului de energie e-
P E N E T R O M E T R U de energie electrică — rea­ Bilanţul întocmit de în­ 3 551 MWh, respectiv 15 166 lectrică ¥
lizată cu mari eforturi în treprinderea de reţele e- MWh), Combinatul siderur­ Chiar dacă, pe ansam­
Multa vreme, Ia secţia propunerea să se găseas­ termocentralele şi hidro­ lectrice Deva pe primul se­ gic „Victoria" Călan (216, blul judeţului, se înregis­
de beton celular auto- că o soluţie prin care să centralele noastre — ne­ mestru al anului şi pe lu­ 4024), întreprinderea de trează economii — atât pe Timpi
ziua d
clavizat de la întreprin­ se determine pe o cale cesită o utilizare cit mai na iulie relevă importanţa lianţi Deva (104, 4 819), In­ iulie, cit şi pe întreaga pe­ Vreme
derea de materiale de tehnică acest moment. echilibrată, raţională, în rioadă care a trecut din a- să, eu
construcţii Bîrcea, mo­ Doi oameni — inginerul toate sectoarele vieţii ma­ cest an — se impune ca în Vor că
late, ca
mentul tăierii formelor Delia Florian şi maistrul teriale şi spirituale, închi­ continuare să se insiste cu racter <
turnate era determinat în Ioan Popa — şi-au pus derea oricăror „întrerupă­ fermitate, in toate între­ de dc
modul cel mai prozaic mintea la contribuţie şi toare" pe unde se mai prinderile şi instituţiile, în Vintui \
posibil. Oamenii care tă­ au găsit, într-adevăr, o scurg inutil kilowaţii. Con­ şi utilitatea acestor măsuri, treprinderea chimică Oruş- activitatea comercială şi derat d
râturile
iau aceste forme apăsau, soluţie mai... ca lumea. A ştienţi de această cerinţă spiritul de înţelegere şi de tie (95, 1 226) şi altele. social-culturală, în gospo­ prinse
pur şi simplu, cu dege­ fost confecţionat un apa­ expresă pe care partidul a acţiune al oamenilor pen­ De menţionat însă că u- dăriile populaţiei, pentru Iar celt
tul materialul, dîndu-şi rat, pe care l-au botezat pe- pus-o în repetate rînduri tru economisirea energiei nele unităţi economice (în­ folosirea cit mai raţională şi .29 gr
seama dacă trebuie să se netrometru. Acesta „spu­ în faţa naţiunii, oamenii eleotrice. Aşa se face că, treprinderea de materiale şi diminuarea în continua­ diir.inea
treacă Ia tăiere- sau să ne" oamenilor exact cînd ■ muncii hunedoreni acţio­ pe luna iulie, toţi marii de construcţii Deva, „Avi­ re a consumurilor de e- La mi
se mai aştepte pînă se să înceapă tăierea. Avan­ nează cu fermitate şi res­ consumatori industriali din cola" Mintia, Fabrica de nergie eleotrică, să apli­ neral ir
mai întăreşte. Operaţia se tajul lui constă, între ponsabilitate patriotică, iau judeţ s-au încadrat în re­ nutreţuri combinate Min­ căm noi măsuri, să iniţiem tempora
ploi cu
repeta pînă la momentul altele, în faptul că starea măsuri corespunzătoare în partiţii, unii înregistrînd tia, întreprinderea meca­ noi acţiuni care să condu­ însoţite
potrivit. de agregare a materialu­ întreprinderi şi instituţii, chiar însemnate economii. nică de material rulant Si- că la împlinirea acestui trice şi
într-o a d u n ă r e de lui este controlată pe ca şi în propriile gospodă­ Asa sînt întreprinderea meria), deşi pe luna iulie deziderat al actualei etape vint din
rolog di
partid cineva a făcut toată structura sa. rii pentru încadrarea ri­ minieră Hunedoara (cu o s-au încadrat în repartiţii de 'dezvoltare economico- Tuţuriga
guroasă în consumurile economie pe iulie de 829 sau au înregistrat unele e- socială a patriei.