Page 72 - Drumul_socialismului_1982_08
P. 72
NR. 7 708 @ SÎMBATÂ, 21 AUGUST 1982 pag. 3
mai întîlnit cu astfel de in-
tîmplări, pretext pentru a
VIZIUNE trece în revistă un număr
apreciabil de şlagăre atrăgă Iubirea de patrie
toare.
Se poate afirma însă că
de vacanţă „Orchestra fără nume" — Cuvintele sint prea pu simţit din tot sufletul ce în despre ţinuturile hunedore-
e prin ţara Daniel Drăgan fotografiată. Zona de gravi film care beneficiază de re
*orti spre Du- taţie a personajelor este u- gia exersată a lui Liudmil ţine ca să spună ce crede seamnă acel „Acasă“ ex ne scrisesem şi eu cu mai
I) zina, în jurul ei se petrece Kirkov — este o certă reu şi ce simte sufletul fiecă primat atît de puternic de mulţi ani in urmă, şi mă
muzicale ale „PODUL" însăşi viaţa personală a oa şită. Dramaturgia elastică, ruia. Iubirea de Patrie nu Bena. Eram acasă, eram in gîndeam că poate n-am
şi
necre
menilor,
credinţele
Sa tu Mare oultivînd principiul înlănţui e un simplu cuvlnt ! Spun Patrie. L-am auzit mai apoi scris cu tot sufletul aşa
iit de sâplă- Daniel Drăgan esle un ro dinţele lor, trăirile adînei. personajelor rii unor episoade, fiecare a-
Mare
parte
a
mancier care prezintă din ce muzant in sine, se dovedeş aceste lucruri, pentru că pe inginerul de la I.M.G.B. cum simţeam acum in a-
în ce mai mult în cărţile din „Podul" sînt tineri. Ei te a fi generoasă pentru e- Iubirea de Patrie înseamnă şoptind : vion, că ar trebui să lac.
Fotbal: Corvi- pornesc entuziaşti în viaţă.
icdoara — F.C. sale lumea uzinei, viaţa din De o parte, Budaru, Marcu, voluţia orchestrei, precum şi mai mult şi eu am trăit a- „Din c a s a părinteas- Despre Patrie nu se poa
ansmisiune di- citadelele industriale, rapor Tunsu, Haralambie Pricop şi a celor două cîntăreţe. cest sentiment I Voi spune că-ncepe Jara te scrie decit cu sulletul şl
: la Hunedoara turile dintre oamenii care de cealaltă : Alexandru şi Filonul satiric al filmului cu lacrima.
trăiesc in inima modernă a este reprezentat de sforăria o simplă întîmplare : ve Şi Ţara ne e Casă părin
na politică oraşelor. El este autorul a Vlad Barna, Mihai Valtag, existentă în lumea de din neam dintr-o excursie în tească". Am trecut in aceste zile
seri trei romane : „Doi ori doi", Gică Biriş. Luminoase sau colo de strălucirea proiec
ia! 1978, „Oceanul", 1980 şi re atinse de întuneric, perso toarelor : directorul casei de străinătate. Zburam deasu Intr-adevăr din casa pă de august prin judeţul Hu
impinarea ma- najele lui Daniel Drăgan pra norilor şi nu puteam rintească începe Ţara şi cu nedoara. După 12 ani, de
atori naţionale centul volum „Podul", apă sint verosimile, conving, În cultură care oblăduieşte pri cit te depărtezi mai mult cind nu mai trecusem pe
ai
se
ite timp. rut in Editura „Cartea Roma treţin o ţesătură epică lău mii paşi aidoma formaţiei mio privi, prin ferestrele avio
unui
comportă
ust 19i4 — 23 nească". dabilă. nului, pămlntul. Lingă mi de ea .cu atît o iubeşti mai aici, localităţile mi se par
II) 82. România Ultimul roman a! lui Da Şi în acest al treilea ro potentat local ; terenul de ne era un muncitor strun mult, iubeşti fiecare colţ de de nerecunoscut. Tot ce a
da istoriei (II) niel Drăgan face parte din- man, diferenţiat ca formulă cisiv, litoralul, se dovedeşte gar trimis pentru speciali munte, fiecare stejar, fie fost vechi şi măreţ a rămas
ici cinstire — tr-un ciclu epic, dintr-un se de primele două, Daniel a fi mai puţin neted dccît
poetic rial identificat a urma încă Drăgan este acelaşi roman trăia în imaginaţia aprinsă a zare, un maistru şi un in care deal şi lanurile parcă la locul lui de cinste în
iclopedia de la prima carte. Autorul cier viguros, stâpînind cu tinerilor muzicieni. Ar exis giner care se întorceau in trasate geometric pe pă- monumente istorice şi-n
rial: „Lumini păstrează personaje din căr talent teritoriile pe care le ta, deci, suficiente motive ca ţară. Muncitorul Ion Bena mint sub avion. Cind pleci, statui aşa cum cere legea
:c“ (ciclul II) ţile anterioare, le creionează explorează. formaţia — în urma decep nescrisă a pămintului. Dar
idul 18 mai adine, aduce în prim ţiilor — să lase totul baltă era de la Combinatul side- tie şi numai intr-o excursie,
tal plan pe Vlad Bama, eroul VALER1U BÂRGĂU şi să se întoarcă în urbea rurg : c Hunedoara, ceilalţi parcă părăseşti ceva din pe locurile unde altădată
indrâgite. infirm din punct dc vedere de provenienţă. Comedia doi de la I.M.G. din tine şi ceva greu se zbate creşteau brusturi, văd
al cunoaşterii realităţii, care însă nu ar fi comedie dacă
devine apoi infirm fizic din ORCHESTRA s-ar încheia intr-o notă de Bucureşti. Încercam să ne in suilet, dar cind revii... blocuri şi holde, uzine şi
pricina unui accident incre resignare. Talentul autentic legăm vorbele intr-o con Deodată perdeaua de fabrici. Fericit sentiment de
dibil. O întîmplare legată de FĂRĂ NUME (formaţia este realmente ta versaţie de trecere a tim nori s-a spart şi sub noi August de înaltă cinstire şi
SS23S8EKSSSKS necunoaşterea vieţii uzinei, lentată) trebuie să triumfe, vară caldă. Avea dreptate
drumul cunoaşterii şi acci Comedia muzicală „Orches cea ce se şi îniimplă în fi pului şi nu prea reuşeam. răsăreau virlurile Carpaţilor
I i : o,uu Ka- tra fără nume" constituie o nalul tonic, de veselie ge A intrat stewardesa şi a de Apus c a nişte fantoma cel care spunea „Din ca
dentul
1 dimineţii; 6,30 najul, călind moral perso binevenită înviorare a re nerală. anunţat : - Peste cinci mi tice turnuri de castele din sa părintească-ncepe Ja-
pentru
pregătindu-1
zilei în agri- viaţă. pertoriului estival. Scenaris Citeva nume cunoscute : ra/Şi Jara ne e casă pă
Radiojurnal ; tul Stanislav Stratiev se fo Pavel Popandov, Filip Frifo- nute intrăm în România. basm. Păreau albastre şi
presei; 8,10 Uimirile lui Vlad Barna, loseşte de o reţetă sigură nov şi Gheorghi Mamalev, Ion Bena se ridicase de pe parcă pluteau pe o mare rintească", dar trebuie să
nelodiilor; 0,00 fiul directorului general al spre a cîştiga simpatia spec la care se adaugă Velko Ku- scaun strigînd ; - Acasă ! de nori. Mi-am simţit pri Hm grădinari şi să-i ono
liri; 9,05 Cîntec unei mari uzine din oraşul tatorului : este vorba de nev, Katerina Evro şi Maria
străbun, muzi- de sub Timpa, se petrec în Dădea să-şi ridice sacoşa. virile umede. Simţeam şi răm numele pentru că, du
; 9,30 Flori de tre credibil şi imposibil, fun drumul presărat de greu Kavardjikova constituie dis „Vă rog să nu vă grăbiţi“ eu ca acel muncitor, tot a- pă iubirea de mamă, cea
iese — muzică dalul, mişcările oamenilor tăţi, parcurs de un grup de tribuţia adecvată genului. a spus stewardesa şi mun tit de puternic cea mai cu mai slintă şi mai puternică
) Buletin de surprinşi in activitate creea tineri melomani pînă la con este Iubirea de Patrie I
te vist" literară ză o lume vie şi nu una sacrare. Bineînţeles, ne-am Al. COVACI citorul se lăsă dezamăgit rată iubire, Iubirea de Pa
Muzică; popu- pe scaun şi parcă ochii îi trie şi mi-am amintit că
ulclin de ştiri; erau înlăcrimaţi. Atunci am despre ţinuturile Bradului, AUGUSTIIM JULA
mivers intr-un
,35 Publicitate;
iral; 12,35 Din Manifestări politico-educative consacrate
de ştiri; 12,05
ilclorului; 12,45' bune sînt susţinute de acţiuni c o n c r e t e
ă Radio-TV. ; glorioasei aniversări
1 la 3 ; 15,00
ib; 10,00 Bulc- Către sfîrşitul anului tre priveşte aprovizionarea cît alte produse. Rezultatele
; 1G,05 Concert o „UN PARTID, O NA ţiile lor, momente lirice de ma recitalului de poezie pa cut, preşedintele Coopera şi prezentarea mărfurilor. bune — am putea spune
lă; 16,30 Tineri — obţinute, ne-au dat po
muzică popu- ŢIUNE. UN VIITOR" a iosi adine fior patriotic. triotică organizat în staţiu tivei de producţie, achiziţii Rezultate bune s-au obţi
uletin de ştiri; genericul unei emoţionante nea Vaţa de los. Realizat şi desfacerea mărfurilor nut şi în domeniul prestă sibilitatea să depăşim con
ridianele eînlc- o „SUB SOARELE LUI cu participarea colectivu din Brănişca, tovarăşul To- rilor de servicii, unde, cu siderabil beneficiile plani
0 Orele serii ; şi reuşite manifestări găz- ficate ale cooperative:.
de ştiri: 2 9 .00 j du : te. joi. de meşteşugarii AUGUST". Intrunindu-se in lui bibliotecii comunale, re vică Manea, ne vorbea de toate că ne aflăm doar la
22,30 Invitaţie gind şi iaptă, numeroşi pio citalul s-a constituit intr-o spre preocupările conduce început, înregistrăm nume — V-am ruga să vă re
,00 Buletin de i de ia cooperativa „Haţega- nieri de Io şcolile genera rii unităţii respective pen roase comenzi, fapt dato feriţi şi la gospodăria a-
-6,00 \cn stop na" din Haţeg. Organizată le nr. 3, 9. 10 şi 11 din manifestare caldă, pene tru rentabilizarea secţiilor rat execuţiei de bună ca nexă.
de biblioteca orăşenească, Hunedoaro au participat Ic trantă prestatoare de servicii, im
—Prea multe în legătu
în cadrul „Zilelor cârti' so- acţiuni dedicate apropiatei » SIMPOZIONUL CINE plicit despre diversificarea litate a lucrărilor, respec ră cu aceasta nu aş putea
de
către
termenelor
tării
c ial-politice", manifestarea aniversări. La şcoala gene lor, despre strădania tutu
ivmwm MATOGRAFIC de la Brad meseriaşi. Acesta este de să vă spun. S-a făcut ceva,
a beneficiat de prezenţa rală nr. 1 - un recital de a avut ca subiect de dez ror lucrătorilor de a reali fapt şi motivul pentru ca dar încă prea puţin. Avem
membrilor cenaclurilor lite poezie, la unităţile nr. 9 şl batere problematica roma za planul ce le revine la re de curînd am mai în 5 scrofiţe, 10 iepuri şi 50
ampioaiii. mea 10 - dezbateri cu tema toţi indicatorii.
:âbeşte-te incet rare „Sarmis“ şi al tinere „Marile succese obţinute de nului românesc contempo Considerînd că a trecut fiinţat încă două secţii de păsări ; sînt semănate două
HUNEDOARA : tului din Ţara Haţegului, ran. Susţinută de proiecţia prestări, respectiv o secţie hectare cu porumb, 5 ari
(Fia „a); An- precum şi a unor repre poporul nostru sub condu suficient timp în care con cu cartofi şi sfeclă fura
nai departe (Si- cerea P.C.R. în cei 38 de Ulmului .,Vinâtoarea de ducerea cooperativei amin de zidărie şi una de tîm-
; Copie la indi- zentanţi a : Editurii Milita ani de libertate", iar la vulpi“ - după romanul tite a putut trece la acţiu plari. jeră etc. Desigur, în pri
incu ,]\anu Zap- re. Cartea „Ţara mea", de „Nişte ţărani" al lui Dinu — Cum staţi în privinţa vinţa gospodăriei anexe
u clorul) ; PE- Mihai! Sadoveanu, a Iosi şcoala generală nr. 3 — şe ne concretă, am făcut un sîntem încă la început, dar
Inghiţitorui de zătoarea literară „Pacea - Săraru - dezbaterea s-a nou drum la Brănişca, achiziţiilor ?
i) ; Pilot de for- prezentată de prefaţatoa vis ai oamenilor, înfăptuit bucurat de o largă partici pentru a consemna rezul — Planul valoric al a- chiar din acest an — ne-a
oiembrie); LU- rea lucrării, Sevaslia 8 ălă- pare. Cooperativa „Mo cestui indicator este depă asigurat tovarăşul Tovică
echipa;. pentru de oameni". (I. Vlad, co tatele. Manea — ne vom mări e-
Cultural); VUL- i şescu, iar poeţii Iv Martino- respondent). ţul“ din Brad a fost gazda —• Referindu-mă pe scurt şit pe 0 luni la toate sor
şapte fantastici ’■ vio Romului Constantines- unui recital de poezie pa la desfacerea mărfurilor, timentele — la unele cu fectivele, astfel îneît să
;LONEA: Non 100—J20 la sută. Am achi dispunem de o tot mai bu
ul) ; ANTNOA- \ cu Constantin 5 tancu. A- o „23 AUGUST - PIA triotică in care s-a adus doresc să spun că în acest
:’ci din Lacul de i driano Herbai şi Mirela Fă- TRĂ DE HOTAR IN ISTO laudă omului, muncii şi an gestionarii magazinelor ziţionat peste 1,5 tone mie nă autoaprovizionare.
citoresc) : URI- \ lăitai au olerit, prin crea RIA ROMÂNIEI“ a fost te demnităţii sale. au desfăşurat o activitate re de albine, 500 tone fîn,
’u 1 (Retezatul) ; mai bună, atît în ceea ce mari cantităţi de cartofi şi VASILE PÂÎAtM
ngâtorui (Stoa-
iRAŞTTE : Tna-
—
—
o — «i — O — S> — O — « — © — ffl — ffl —
Uîmplâ numai -«« — O— » — ITP — » — O — — o — o — o — e> — a — a — e> ~ ffl ~ o <s • ~
; O lume fără
1) ; GEOAGTU-
poliţistul (Casa PROGRAMUL TURULUI CAMPIONATULUI DIVIZIEI „C“ - EDIŢIA 1982-1983
HAŢEG : Dra-
câlătoare (Da-
I : Hangar IC; ETAPA A VI-A, 26 SEPTEMBRIE 1982 Mecanica Alba I. — Dacia Orăştie Textila Cisnădie — Metalul Aiud .....................................
mgar 18 (Casa Metalul Aiud — Minerul Şt. Vulcan Minerul Lupeni — Şurianul Sebeş Unirea Alba — Minerul Şt. Vulcan ,.. . ,
; SIMERTA : SERIA A iX-A Minerul Lupeni — Minerul Ghelari C.F.R. Simeria — Minerul Ghelari . . . . ,
î antice (Mure- C.F.R. Simeria — Explorări Deva ETAPA A XII-A, 7 NOIEMBRIE 1982 Dacia Orăştie — Şurianul Sebeş ..........
Convoiu’ (Lu- Textila Cisnădie — Minerul Ghelari ................................ Inter Sibiu — Soda Ocna Mureş .......................................
Textila Cisnădie — Unirea Alba Iulia .
ETAPA I, 22 AUGUST 1982 Dacia Orăştie — Inter Sibiu Explorări Deva — Inter Sibiu .......... Victoria Călan — Mecanica Alba I....................................
Minerul Aninoasa — Minerul Lupeni ...............................
Unirea Alba Iulia — Minerul Aninoasa............................
Victoria Călan — Minerul Aninoasa
Victoria Călan — Minerul Lupcni Minerul Paroşeni — Soda Ocna Mureş . Metalul Aiud — Minerul Lupeni ...................................... ETAPA A XV-A, 28 NOIEMBRIE 1982
C.F.R. Simeria — Dacia Orăştie Mecanica Alba Iulia — Şurianul Sebeş . Minerul Şt. Vulcan — Şurianul Sebeş . . . . .
Unirea Alba Iulia — Metalui Aiud Soda Ocna Mureş — Mecanica Alba I.............................. Minerul Ghelari — Unirea Alba Iulia................................
Soda Ocna Mureş — Minerul Aninoasa ETAPA A VII-A, 3 OCTOMBRIE 1982 Victoria Călan — C.F.R. Simeria ..................................... Minerul Şt. Vulcan — Inter Sibiu ..........
Explorări Deva — Minerul Ghelari Minerul Ghelari — Metalul Aiud Dacia Orăştie — Minerul Paroşeni ................................... Mecanica Alba I. — Textila Cisnădie................................
tragerii din Minerul Paroşeni — Mecanica Alba I. Minerul Şt. Vulcan — Mecanica Alba . Şurianul Sebeş — Minerul Aninoasa ................................
982 : Textila Cisnâdie — Minerul Şt. Vulcan Unirea Alba Iulia — Minerul Paroşeni . ETAPA A XIII-A, 14 NOIEMBRIE 1982 Soda Ocna Mureş — C.F.R. Simeria ................................
Inter Sibiu — Şurianul Sebeş Explorări Deva — Minerul Lupeni Minerul Şt. Vulcan — Soda Ocna M................................. Metalul Aiud — Minerul Paroşeni ....................................
), 1, 76, 9, 3, 83, Şurianul Sebeş — Textila Cisnădie Minerul Ghelari — Dacia Orăştie .......... Minerul Lupeni — Dacia Orăştie ..........
ETAPA A II-A, 29 AUGUST 198 Inter Sibiu — C.F.R. Simeria Metalul Aiud — Explorări Deva .......... Explorări Deva — Victoria Călan .....................................
Şurianul Sebeş — Unirea Alba Iulia .................................
a: 82, 5, 26. 50, Şurianul Sebeş — Explorări Deva Minerul Aninoasa — Dacia Orăştie Minerul Aninoasa — Inter Sibiu .. . .. NOTA: în seria a VUI-a, Minerul Certej e-
Soda Ocna Mureş — Victoria Călan
r . 18. Metalul Aiud — Victoria Călan Minerul Paroşeni — Victoria Călan .................................. voluează in prima etapă, pe teren propriu, in
Dacia Orăştie — Textila Cisnâdie ETAPA A VIII-A, 10 OCTOMBRIE 982 Minerul Lupeni — Textila Cisnădie .................................
1 de cîştiguri : Minerul Lupeni — C.F.R. Simeria Textila Cisnădie — Minerul Paroşeni . Mecanica Alba I. — C.F.R. Simeria ................................. compania echipei Dicrna Orşova.
din care re Mecanica Alba Iulia — Inter Sibiu Soda Ocna Mureş — Explorări Deva © Meciul Explorări Deva — Minerul Ghelari
lei. Min. şt. Vulcan — Minerul Paroşeni Şurianul Sebeş — Victoria Călan ETAPA A XIV-A, 21 NOIEMBRIE 1982 se va disputa la Orăştie, terenul din Deva fiind
Minerul Aninoasa — Unirea Alba Iulia Metalui Aiud — Dacia Orăştie Minerul Paroşeni — Explorări Deva ................................. suspendat.
Minerul Ghelari — Soda Ocna Mureş Minerul Lupeni — Inter Sibiu
ETAPA A III-A, 5 SEPTEMBRIE 1982 Unirea Alba — Mecanica Alba
Minerul Şt. Vulcan — C.F.R. Simeria . Derbi inedit...
Unirea Alba I. — Soda Ocna Mureş Minerul Ghelari — Minerul Aninoasa
Minerul Ghelari — Şurianul Sebeş
obabil pentru Victoria Călan — inter Sibiu ETAPA A IX-A, 17 OCTOMBRIE 1982 dintre intenţii fiind confir hunedorean, mobilizate de
august 1982 : Explorări Deva — Minerul Şt. Vulcan Mecanica Alba 1. — Minerul Lupeni
eneral frumoa- Minerul Paroşeni — Minerul Lupeni Metalul Aiud — Inter Sibiu mate, atît prin prezenţa sa orgolii apropiate şi de mo-
1 schimbător, Textila Cisnâdie — Minerul Aninoasa Minerul Aninoasa — Min. şt. Vulcan . Opţiunea televiziunii pen în „Cupa U.E.F.A.", cît şi biluri distincte: Corvinul
ploi slabe izo- Dacia Orăştie — Mecanica Alba Iulia Minerul Paroşeni — Şurianul Sebeş tru meciul de la Hunedoa a unor jucători în loturile să confirme ascendentul
or avea şi ca- C.F.R. Simeria — Metalul Aiud C.F.R. Simeria — Unirea Alba Iulia . ra, dintre F.C. Corvinul şi
;ersâ, însoţite Dacia Orăştie — Soda Ocna Mureş . reprezentative. De partea din campionatul trecut a-
'ări electrice, ETAPA A IV-A, 12 SEPTEMBRIE 1982 Victoria Călan — Minerul Ghelari F.C. Olt are, cel puţin teo cealaltă, cu Florin Hala- supra partenerului său, iar
fia slab la mo- Inter Sibiu — Minerul Paroşeni Explorări Deva — Textila Cisnădie retic, justificarea prezum gian antrenor — acest a- acesta... să-l infirme. Va fi
d-vest. Tempe- Minerul Lupeni — Unirea Alba Iulia ETAPA A X-A, 2-1 OCTOMBRIE 1982 tivă a unui meci intere
Lme vor fi cu- C.F.R. Simeria — Şurianul Sebeş Minerul Şt. Vulcan — Dacia Orăştie devărat maestru în con luptă mare şi frumoasă azi
12 şi 15 grade, Mecanica Alba I- — Minerul Ghelari Minerul Paroşeni — Minerul Aninoasa sant, chiar un derbi ine struirea de echipe—, F.C. 1-a Hunedoara! Să susţi
ixime între 26 Victoria Călan — Minerul Şt. Vulcan Explorări Deva — Mecanica Alba I. I • • « 3 0 dit,'între revelaţiile cam
Local, ceaţă Explorări Deva — Dacia Orăştie Minerul Lupeni — Soda Ocna Mureş , pionatului trecut — două Olt asaltează cu succes nem Corvinul, pe jucătorii
Minerul Aninoasa — Metalul Aiud Şurianul Sebeş — Metalul Aiud ierarhiile clasamentului, săi, pe antrenorii Remus
Soda Ocna Mureş — Textila Cisnădide Textila Cisnădie — C.F.R. Simeria formaţii relativ noi în Vlad, Florică Dumitrache
vreme in ge- Inter Sibiu — Minerul Ghelari competiţie, dar mai ales răsturnînd valorile consa
ilă, cu cerul ETAPA A V-A, 19 SEPTEMBRIE 1982 noi prin ceea ce au a-dus crate ale campionatului, şi Tăvi Cojocaru în tenta
ros. Vor cădea Minerul Aninoasa — C.F.R. Simeria Unirea Alba Iulia — Victoria Călan venind azi la Hunedoara tiva lor frumoasă de a-şl
eter de aversă, Metalul Aiud — Mieoaniea Alba Iulia ETAPA A XI-A, 31 OCTOMBRIE 1982 în fotbalul nostru.
lescărcări elec- Minerul Ghelari — Minerul Paroşeni Minerul Aninoasa — Explorări Deva Corvinul, de la revenirea din fruntea clasamentului. adăuga un nou succes în
;ensificări de Dacia Orăştie — Victoria Călan Victoria Călan — Textila Cisnădie sa în „A“, s-a afirmat cu Două stiluri distincte, campionatul acesta, mai
d-vest. (Meteo- Unirea Alba Iulia — Explorări Deva Soda Ocna Mureş — Metalui Aiud
rviciu: Liana Şurianul Sebeş — Soda Ocna Mureş C.F.R. Simeria — Minerul Paroşeni intenţii generoase ca adep dar se pare sensibil apro greu ca cel trecut.
Inter Sibiu — Textila Cisnâdie Inter Sibiu — Unirea Alba Iulia tă a jocului-spectacol, pre piate ca eficienţă se vor
Minerul Şt. Vulcan — Minerul Lupeni Minerul Ghelari — Minerul şt. Vulcan ponderent ofensiv — multe confrunta azi pe gazonul NiCOLAE STAMC1U