Page 74 - Drumul_socialismului_1982_08
P. 74
JuA
^V*** -
sipm W
B # Cf /I •- •
9 ff. . > . . • i ■ -i a*
jy«. a/ » i(<Oi tiip m m m # i m ^
NAŢIONALĂ A POPORULUI ROMÂN!
âdunarei festivă din Gapitai
T o v a r ă ş u l Nicolae cu entuziasm, cu puterni tului. Dedesubt erau în
Ceauşescu, secretar gene ce urale şi ovaţii. Mii de scrise datele jubiliare: „23
ral al Partidului Comun- cetăţeni au scandat cu în August 1944 — 23 August
nist Român, preşedintele flăcărare numele partidu 1982“, precum şi urarea
Republicii Socialiste Româ lui nostru comunist, al se „Trăiască Partidul Comu
nia, t o v a r ă ş a Elena cretarului său general. nist Român, în frunte cu
Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi Pionieri şi şoimi ai patriei secretarul său general, tova
din conducerea partidului fluturau eşarfe roşii şi tri răşul Nicolae Ceauşescu !“.
şi statului au participat, colore. în semn de ales A fost intonat Imnul de
sîmbătă, 21 august, la a- respect, tineri şi tinere au stat al Republicii Socia
dunarea festivă consacrată oferit buchete mari de liste România.
celei de-a XXXVIII-a ani flori. Adunarea a fost deschi
versări a revoluţiei de eli împreună cu tovarăşul să de tovarăşul Gheorghe
berare socială şi naţională, Nicolae Ceauşescu, în pre Pană, membru al Comite
antifascistă şi antiimperia zidiul adunării au luat loc tului Politic Executiv al
listă de la 23 August 1944 tovarăşa Elena Ceauşescu, C.C. al P.C.R., prim-secre-
— eveniment de însemnă tovarăşul Constantin Dăs- tar al Comitetului munici
tate epocală, încrustat a- căiescu, alţi tovarăşi din pal Bucureşti al P.C.R.
dînc şi pentru totdeauna conducerea de partid şi de Despre semnificaţia zilei
în istoria multimilenară a stat. de 23 August, a vorbit to
poporului român. In sală se aflau, de ase varăşul Emil Bobu, mem
Aniversând într-o impre menea, membri ai C.C. al bru al Comitetului Politio
23 August — poglrao de aur sionantă unitate de acţiu P.C.R., ai Consiliului de al P.C.R.
Executiv, secretar al C.C.
Stat şi ai guvernului, mem
ne şi simţire istoricul act
naţional şi revoluţionai- în bri de partid cu stagiu în Adunarea festivă consa
la
în istoria României făptuit în urmă cu 38 de ilegalitate, participanţi august crată celei de-a 38-a ani
din
noastră
munci
evenimentele
versări a revoluţiei de eli
clasa
ani,
toare, ţărănimea, intelec 1944, generali activi şi în berare socială şi naţională,
tualitatea, toţi fiii patriei, rezervă, activişti de partid antifascistă şi antiimperia
Poporul nostru sărbăto
listă din august 1944 a luat
reşte, în acest august fier fără deosebire de naţiona şi de stat, oameni a i ' m u n sfîrşit într-o atmosferă de
litate, aduc un fierbinte o-
cii din întreprinderi şi in
binte, 38 de ani de la de magiu Partidului Comunist stituţii bucureştene, oa puternică însufleţire. Din
clanşarea revoluţiei de e- meni de ştiinţă, artă şi cul nou, minute în şir, parti
liberare socială şi naţiona Român, sub a cărui înţe cipanţii au ovaţionat înde
lă, antifascistă şi antiim- leaptă şi hotărită cârmuire tură. lung pentru partid şi se
Erau prezenţi de aseme
îşi împlinesc cele mai în
perialistă, August 1944 se aripate aspiraţii, tovarăşu nea, oaspeţi de peste lio cretarul său general. Cei
înscrie în istoria neamului ta re. prezenţi la adunare au ex
nostru ca pagină de aur, lui Nicolae Ceauşescu, de
numele căruia ei leagă pe La adunare au asistat primat, totodată, deplina
deschizătoare de istorie merit momente marcante şefi de misiuni diplomati adeziune la principiile po
nouă, istoria în care mun ale luptei revoluţionare pe ce acreditaţi la Bucureşti, liticii noastre interne şi in
citorii şi ţăranii, pină aici pămîntul României, ca -şi ataşaţi militari, alţi mem ternaţionale, precum şi ho-
asupriţi, conduşi de parti cele mai mari şi semnifi bri ai corpului diplomatic, tărirea lor fermă de a ac
dul comunist, preiau desti cative înfăptuiri ale po precum şi ziarişti' străini. ţiona cu răspundere şi efi
nele proprii, destinele na porului nostru în drumul Sala Palatului sporturi cienţă pentru a ridica ţara
ţiunii române. său neabătut spre comu lor şi culturii, unde. a a- pe culmi tot mai înalte de
In expunerea la Plenara nism. vut loc adunarea, avea un civilizaţie materială şi spi
lărgită a C.C. dl P.C.R. din T o v a r ă ş u l Nicolae aspect festiv. Deasupra tri rituală.
1-2 iunie a.c. secretarul ge Ceauşescu, tovarăşa Elena bunei oficiale se afla por Adunarea festivă s-a in
neral al partidului, tovară Ceauşescu, au fost întâm tretul tovarăşului Nicolae diei at cu un spectacol ar-
şul NICOLAE CEAUŞESCU, pinaţi la sosirea la Pala Ceauşescu, încadrat de
sublinia : tul sporturilor şi culturii drapelele partidului si sta (Continuare in pag a 4-aJ
„Revoluţia de eliberare
socială şi naţională, anti Adunarea festivă din municipiul Deva
fascistă şi antiimperialistă a
deschis calea înfăptuirii re Sărbătoarea augustului activişti de partid şi de cialismului, a vorbit tova
voluţiei democratice, a re aniversar — împlinirea a stat, membri de partid cu răşul Gheorghe Matei, se
voluţiei socialiste şi trecerii 38 de ani de la revoluţia stagiu din ilegalitate, re cretar al Comitetului jude
la construcţia socialismului, nm m w sF î de eliberare socială şi na prezentanţi ai organizaţii ţean Hunedoara al P.C.R.
a asigurat condiţiile nece ţională, antifascistă şi lor de masă şi obşteşti, 'k
sare mariloi transformări antiimperialistă — a fost cadre de conducere din Adunarea festivă de la
revoluţionare. Poporul ro 1 9 4 4 -1 9 8 2 - marcată, ieri după-amiază, întreprinderi şi instituţii, Deva a fost împlinită de
mân a obţinut, sub condu printr-o solemnă şi entu conducători de formalii de un inspirat şi semnificativ
cerea Partidului Comunist ziastă adunare festivă ce lucru, fruntaşi în întrece spectacol intitulat „August
Român, realizări epocale în a avut loc la Casa muni rea socialistă din fabrici, fierbinte — August eroic".,
dezvoltarea generală a tă cipală de cultură din De uzine şi de pe ogoare, un realizat după un libret de
rii". tea întregului popor şi pe tură dezvoltată, în plin va. Sute de oameni ai mare număr de cetăţeni Marcel Lapteş, în coregrar
Intr-o perioadă istoriceş proprietatea cooperatistă a- progres. Astăzi industria muncii din , municipiu au de toate vîrstele. fia lui Mircea Ocoş şi Tfc-
te scurtă România a par supra mijloacelor de pro românească produce de 48 fost prezenţi la manifesta Adunarea festivă a fost tus Burducea şi'în regia lui
curs mai multe etape istori ducţie, s-a asigurat înfăp de ori mai mult decît în rea care a evocat drumul deschisă de tovarăşul Aron Mircea Ocoş. Un epeotacoi-
ce şi a trecut la făurirea tuirea principiului socialist 1938, produsul social şi ve străbătut cu eroism, efort Pîrva, secretar al Comite poem, inaugurat impresio
societăţii socialiste multila de repartiţie a produsului nitul naţional sînt de 15 şi izbînzi de poporul nos tului municipal Deva al nant, prin limbajul artei, de
teral dezvoltate. Au fost li social şi venitului naţional ori mai mari decît în 1950. tru de-a lungul celor a- P.C.R. momentul revoluţionar de
chidate proprietatea capi în conformitate cu princi Dinamismul dezvoltării e- proape patru decenii de Despre semnificaţia eve acum 38 de ani, din acea
talistă - moşierească asu piile eticii şi echităţii socia conomiei noastre se expri ctitorie nouă. nimentului aniversar, de vară „când nădejdea viş
pra mijloacelor de produc liste. Forţele de producţie mă şi în apropierea, faţă La adunarea festivă au spre procesul înnoitor des s-a născut şi viforul luptei
ţie, exploatarea şi asupri au cunoscut o dezvoltare de ţările dezvoltate din participat membri ai bi chis în viaţa ţării de re drepte a-nceput“. Un spec-
rea de clasă, s-a realizat puternică, România trans- punct de vedere economic, rourilor comitetelor jude voluţia de eliberare socia tacol-epopee — epopeea
o economie socialistă uni formîndu-se într-o ţară in- ţean şi municipal de lă şi naţională, antifascis luptei noastre pentru eli
tară în industrie şi agricul dustrial-agrară, cu o indus partid, ai comitetelor exe tă şi antiimperialistă de berarea pămîntului stră-
tură, bazată pe proprieta trie puternică şi o agricul (Continuare în pag. 4) cutive ale consiliilor popu acum 38 de ani, despre iz-
lare judeţean si municipal, bîhzile ctitorite în anii so (Continuare în pag. 4)
20 de unităţi economice din judeţ
şi-an depăşit planul pe 8 luni
Marea sărbătoare a deri industriale şi-au
poporului nostru este îndeplinit planul pe 8
întimpinată de oamenii luni, în acelaşi timp ob-
muncii hunedoreni cu ţinînd o producţie in
succese de prestigiu. dustrială suplimentară
Sub conducerea organi în valoare de 84 milioa
zaţiilor de partid, au ne lei. O contribuţie
fost depuse eforturi deo meritorie ia acest suc
ces şi-au adus-o colecti
sebite pentru folosirea vele de muncă de la I.E.
cu randament ridicat a
Deva, I.R.E., I.M. Hu
maşinilor şi instalaţii nedoara, I.F.E.T., Fabri
lor, pentru economisirea ca de produse refracta
materiilor prime, mate re Baru, întreprinderea
rialelor şi energiei. Ca „Marmura" Simeria şi
urmare 20 de întreprin altele.
Mîine, posturile de radio şi televiziune vor trans
mite direct, începînd de ia ora 8, demonstraţia oa
menilor muncii din Capitală, cu prilejul celei de-a
XXXVIII-a aniversări a revoluţiei de eliberare so
cială Şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă din
Aspecte din timpul desfăşurării spectacolului omagial la Casa de cultură a municipiului Deva.
August 1944. Foto: VIRGIL ONOIU
