Page 75 - Drumul_socialismului_1982_08
P. 75
pag. 2 DRUMUL SOCIALISM
M P L IN
Se făuresc destine... Era necesară această profesie nlmmlle nc
Cine credea, cu două decenii în urmă, că acolo, pe tntr-un judeţ, puternic in întreprinderea de lianţi De
malul Mureşului, lingă Mintia, pe locurile mlăştinoase, im- dustrializat, ca Hunedoara, va, Florea Tigoianu. te de cimentiştl de la Chlş- cigrtii
Inginerii
cădaga.
Mircea
pînzite de stuf şi papură, se va înălţa una dintre cele mai unde coexistă de foarte Am fost aici, martori ocu Buşea şi Petru Dumbravă,
puternice cetăţi de lumină ale României socialiste ? Dar mulţi ani, intr-o pronunţată lari şi cu condeiul, pe ma loan Moldovan şi Victor Intrat parţial în folo
rele şantier de la Chi.şcăda-
pondere numerică şi ca vo
iată că, în 1966, aici a început ridicarea — conform liniilor lum al producţiei fizice con ga miilor 1072—1076, Iar a- Opriş, losif Fetric şi Mircea sinţă în cincinalul trecut zo
Jurca, Nicotae Dobre şi loan
strategice stabilite la Congresul al IX-lea al partidului - crete, mineritul şi siderur tunci, în ’7G, cînd pe malul Biro, mulţi, mulţi alţii. şi finalizat în acest an, Bt
a unuia dintre pionii de bază ai sistemului energetic na gia, şi cărora li s-au adău Căi anului se produceau pri Bucuriile lor sînt, între alte complexul intercoopcra-
in
anii
gat
mele tone de ciment, jude
so
construcţiei
ţional. O mare termocentrală, care avea să schimbe nu cialiste alte ramuri econo ţul Hunedoara înscria o le, şi atunci cînd, piccînd tist din Bărăşti, cu peste pe
ac
acasă de la fabrică, şliu că
doar faţa locurilor, nu doar tradiţii, ci numeroase destine mice importante — chimia, nouă izbîndă in cronica con planul zilei, decadei, lunii 6 000 locuri pentru bovi
de oameni. Am ales, la întîmplare, cîteva nume construcţia de maşini, ener strucţiei socialiste în Româ este îndeplinit şl depăşit. Şi ne la îngrăşat şi de re ni
un
împlinea
nia.
cînd,
din promoţia 1969, prima promoţie a şcolii profesio getica. materialele de con nător Se obiectiv economic impu al atunci clădiri trecînd pe lin producţie, este una din îşi
strucţii — se cerea parcă şi
gă
impunătoare
din
nale din cadrul Grupului şcolar energetic din Deva : frumoasa şl bărbăteasca me ţârii, în care aveau să-şi municipiu şi judeţ, din ţară, tre unităţile agricole în re:
Traian Visa, Avei Lobonţ, Viorel Ursa, Arpad Szekely, loan serie de cimentist. afle un loc de muncă mai pot spune că în ele se află care pulsul noii revolţi Iii 60(
o
indirect
,şi
Ruja, Aurel Furdui şi Liviu Aron, toţi colegi de clasă ve ea — Din aceste considerente, mult de 1000 de oameni, incorporată munca lor. Sau agrare se simte din plin. ve
aceia
de
indus
din
ce-.şi rostesc cu mindric me
şi
parte
din
niţi de pe băncile şcolii direct la cîrma puternicelor agre trializare tot mai puternică seria dc cimentist. atunci cînd află că din por Colectivul de muncă de coi
gate energetice. Nu numai că toţi au rămas fideli colec a patriei — deziderat prio Despre împlinirile lor în tul Constanţa au plecat în aici, condus cu pricepere nit
muncă şi in viaţă, în dem
„ci
vapoare
cu
tivului, dar fiecare dintre cei amintiţi au urcat în aceşti ritar al politicii partidului nitatea de oameni ai aces lume alte Chişcădaga", soli de directorul Emil Jcldu- pic
nostru — a început, in urmă
ment
de
ani treptele afirmării profesionale (absolvind liceul seral, cu in ani, construirea fabri tor vremuri de lumină şi a- citat şi apreciat dc benefi jer, din care fac parte di i
şcoala tehnică de maiştri), ale devenirii ca oameni şi ce cii de ciment do la Chişcă- devăr — avind călăuză în ciari. Nicolae Pop, loan Resc-
tăţeni. Astăzi sînt energeticieni de nădejde, capi de fa daga — ne spune secretarul cercatul partid al comuniş DUMITRU GHEONEA dea, Liviu Peteu, Martin teii I
tilor —, ar putea vorbi su
comitetului de partid de la
milie şi părinţi, oameni respectaţi şi apreciaţi în colectiv Sora, Victor Dragoş, Ion
şi în oraş. Sînt destine drepte, făurite odată cu termo Tănăsoni, Cornel Balea, tri£
centrala, în puternicul detaşament muncitoresc de aici. Vasile Coman, Ion Albu, la
M. CRIVĂŢ Vasile Ciocan şi alţi ză
muncitori destoinici, în nou
scrie an de an succese
de prestigiu în privinţa
Mina care cs Inâlţat un oraş
In al treilea an după lului depăşea cu puţin 600 Constrictorii de l u m i n ă Coautori l a proiectul..
acel fierbinte august al e- de oameni. Atunci s-a con
liberării noastre naţionale, struit primul bloc în loca Au venit, aici, în Retezat, toare stau cele prezente. Au trecut 27 de ani şi vreo cîteva zile după sine creştere;
la poalele dealurilor hălă- litate, un cămin de nefa- în urmă cu şapte ani. Ter Acelea cu care constructorii de cînd la Hunedoara intra în funcţiu laţilor de producţi-
duite de citeva zeci de fa mi I i şti. Apoi, după 1965 minaseră ce-aveau de ter de lumină cinstesc aniver ne prima baterie modernă de cocsificare — Cu vmpul, c<
milii de oieri au descins mai cu seamă, a inceput minat pe Argeş, pe Lotru, sarul august al anului 1982. din România. „Se întâmpla pe la jumă venit cor ~tori la p
cea mai dinamică, ceo mai
specialiştii deschiderilor şi la Por ţi le de Fier. Veniseră Realizările acestui ceas săr tatea lunii august a jumătăţii deceniului spunea inginerul (
pregătirilor miniere. A spectaculoasă etapă a în Retezat să-mplinească o bătoresc sînt concentrate şase", îşi amintea mai zilele trecute rectorul uzinei coc;
început istorici de 35 de dezvoltării unităţii, carac misiune. Cea stabilită în în finalizarea lucrărilor de Gheorghe Călugăru, unui dintre primii ficat partea superi
ani a întreprinderii miniere terizată prin deschiderea politica economică a parti excavaţii la centrala şi ba încălzitori ai bateriei de atunci, azi tind-o cu două co
de noi fronturi subterane,
Uricani. De atunci isto dar, mai ales, prin intro dului şi care hotăra spo rajul Ostrovul Mic, in exca- prim-încălzitor Ia grupul de baterii 3—4. eliminat o situaţie
ria aşezării de oieri momir- rirea zestrei de lumină a varea cavernei de montaj „Deşi pe atunci bateria era ultima nou tarea pereţilor şi a
duce: ea masivă a mecani
lani a inceput să-şi croias zării. României. Cu vorbele lor : a complexului de foraj la tate în materie, totuşi munca de acum Prin aceasta a eres
că o matcă nouă, de oraş Astăzi număiul persona să creeze in vîrf de munte secţiune plină la lotul Va este incomparabilă cu cea a anilor de toacelor şi s-au
în plină dezvoltare. lea Jurii, de pe aducţiunea început" —• a continuat interlocutorul. spargerile de piloţi,
lului unităţii so cifrează la o mare mai mică, în care principală, în realizarea în Au trecut mulţi ani, ani de izbînzi, fluxul tehnologic î
- intr-adevăr — ne spu paste 2 200 oameni. Pontru se vor acumula permanent proporţie de 30 la sută din ani în care Ia Hunedoara n-a existat o unor cărbuni mai
nea tehnicianul Constantin ei şi familiile lai s-au con 200 milioane metri cubi de totalul depunerilor în corpul zi fără să se producă cota* „Primei ba
Răgan, secretarul comitetu struit in Uricani mii de a- apă. înălţarea unui baraj barajului. terii i s-au adăugat încă trei. Iar prin ceşti a au ajuns în r
lui de partid de la sectorul din anrocamente cu nucleu rioa.de în procent dt
partamente, şcoli generale, ...Fapte purtînd semnătu modificările făcute de specialiştii de la Semnele înnoirile
VI, unul dintre veteranii co liceu, cinematograf, casă de arg ilă şi care va riva- rile de lumină ale ene-rge- cocserie — preciza Andrei Petresc, se cocserie. Sînt inseiv
lectivului — fiecare pas fă de cultură, spaţii comer liza cu cele mai înalt e din ticienilor care cinstesc ma cretarul comitetului de partid de la mulul, sînt argumen
cut de mină a însemnat o ciale, alte edificii social- Europa -173 de metri inâl- rea sărbătoare a României. uzina cocsochlanică, veteran şi el fn- susţinute pentru a f
nouă treaptă urcată de lo culturale. ţime - e c: 2 va deosebit, tr-ale eooseriei — au fost îmbunătăţiţi mai mult cocs. Sin
calitate în dezvoltarea sa. nu ? CONSTANTA POPESCU - parametrii acestor agregate siderurgice". activităţi eficiente.
în 1955, numărul persona MIRCEA LEPÂDATU Dar înaintea faptelor vii CORPADE îmbunătăţirea parametrilor a atras
Setea de cunoaştere, de perfecţionare
O S u m e m i n u n a t ă . . .
Pe confecţionera Maria Nistor „am răpit-o" doara, soţii şi fiice de siderurgişti şi mineri.
.pentru citeva minute de la maşina la care — Majoritatea dintre noi nc-am născut du Sentimentul care ne în de cărbune şi metal ale ju disciplina muncitorească, şi tubing
lucrează şi „cu care realizează produse de pă 23 August, in anii fertili -ai socialismului, soţeşte răsfoind jurnalul deţului au fost create in patosul revoluţionar! „30 numai
cea mai bună calitate" — după aprecierea care ne-au oferit şi nouă, femeilor din Hu hunedorean, la acest ceas stitute de invăţămînt supe de promoţii de specialişti o prsstig
şefei sale, maistru de schimb, iuliana Cornea. nedoara, şansa unui serviciu, a unei retribu
— Ce a însemnat, ce înseamnă pentru dum ţii in plus in familie, a unui standard de aniversar, poartă încărcă rior. Momente de excepţie dat institutul nostru mine- prin rt
neavoastră, Maria Nislor, Întreprinderea de viaţă tot mai ridicat — apreciază tînăra tri- tura unui înălţător patos pentru şcoala hunedoreai ritului românesc, majorita- niversit
tricotaje tip lină Hunedoara ? ootoare Maria Ghiuţâ. revoluţionar, reprezentativ nă, pentru spiritualitatea ei, tea liind cadre de bază, derurg
— A însemnat. înseamnă împlinirea unuia Fără îndoială că dacă n-ar fi existat o zi pentru setea noastră de pentru prezentul şi viitorul conducători de unităţi. Eu duc in
clin visele mele cele mai frumoase. Pentru de 23 August 1944, Maria Nistor nu creaţie, pentru vocaţia de ei! Aşadar, aici, la noi, însumi m-am pregătit şi am zito d
că dintotdeauna am vrut să am o meserie, şi-ar ti putut creşte în linişte şi belşug cei
să muncesc, să fiu utilă societăţii, să nu-mi doi copii. Marin Ghiuţâ n-ar povesti priete constructori, pentru dorinţa unde triada invăţămint-cer- absolvit aici 1“ - afirmă cucerit■
fie ruşine pentru ceea ce sint şi pentru ceea nelor mindria pe care o trăieşte cînd din în noastră de împlinire, de cetare-producţie, conferită rectorul institutului, prol. conlrur
ce fac. Şi azi nu-mi este. Nu-mi este deoa depărtata Americă vin cuvinte de apreciere perfecţionare. ' Râspunzind şcolii de politica partidu dr. img. Dumitru Fodor. Re- ţionalc
rece mă aflu în lumea minunată a olassi pentru produsele care poartă în firul lung
muncitoare, in această modernă unitate a in şi frumos colorat şi semnătura ci, cele peste imperativelor timpului, ne lui, este acasă, alături de plică temeinicei pregătiri ! tea de
dustriei noastre uşoare — construită din ini 1000 dc femei clin această fabrică nu ar fi cesităţilor de pregătire o laboratoarele naturale ale Fostul absolvent conduce recţioni
ţiativa şi la indicaţia secretarului general al avut azi un loc dc muncă, un surplus ma specialiştilor pentru mineri pregătirii în meserie : adin- azi institutul in care se pre- dactice
partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul terial pentru existenţa paşnică, demnă şi tul Văii Jiului şi al ţării, cul minelor, plallorma side gătesc, anual, 4000 de slu- ţie şi,
Nicolae Ceattşescu. civilizată.
Ca Maria Nistor sint multe alic lucrătoare pentru siderurgia Hunedoa rurgică ! Aici, unde se în denţi ! Şi toi o replică de mare
la Întreprinderea de tricotaje tip lină Hune DAN VRÎNCEANU rei şi a patriei, pe vetrele suşeşte şi cultul muncii, şi laudă o dă institutul de
