Page 76 - Drumul_socialismului_1982_08

I . 7 709 ® DUMINICA, 22 AUGUST 1982 pag. 3

■
'

i potenţialului fe
al unităţii,
realizate în --mW- -' :ţ | '
• [ y - ’zz ' '
e a trecut din r*¥ff:?î- • i <J8SS . -kşţşs „ j|.,
v.»«:ţş. ,:$&?■
sporul de ve- r
s-a înregistrat,
ortul în livra-
acuin, a peste
; si juninci în
formării sau
efectivului
celelalte com-
itercooperatiste
1 nostru, L U P E N I ’ 8 2 - OKAŞ AL M A R I L O R 23. A lost ziua care ne-a propulsat pe drumul frumos şi haţeganilor : pe şapte luni şi două decade din an ma­
ndu-se după clar al împlinirilor de azi, zi pe care o cinstim din tot joritatea unităţilor din perimetrul oraşului şi-au îndepli­
de tip indus- T R A N S F O R M Ă R I cugetul şi cu toată simţirea noastră de români. nit prevederile de plan ale perioadei. Cu mindria acestor i
rga activitate Mi s-a propus să scriu despre chipul de aci ai NICOLAE MÂRCULESCU lapte şi împliniri sărbătoresc haţeganii aniversarea elibe- I
nnplex pulsea- rării patriei, de la 23 August.
locurilor unde trăiesc şi muncesc. La început ideea mi-a Erou al Muncii Socialiste,
rrile cerute de stins, mi s-a părut uşor de realizat. Dar, aşezîndu-mă în maistru principal furnalist MARIA MEDREA
uţie agrară. faţa coalei albe, să scriu despre Lupeni, oraşul meu, ora- Ia Combinatul siderurgic Hunedoara deputată,
şul-simbol al mineritului românesc, al luptei minerilor pen­ preşedinta Comitetului executiv
>IAE TiRCOB tru libertate socială, mi-am dat seama cit de multe gîn- M Î N D R I E C Î Ş T I G A T Ă P R I N M U N C Ă al Consiliului popular orăşenesc
Haţeg
duri, fapte şi realizări ar trebui să aştern pe hirtie. Toate
înfăptuite de noi, minerii ţi locuitorii oraşului, sub condu­ Prin naştere aparţin altor locuri. De 20 de ani am de­
cerea înţeleaptă şi prin grija partidului în aceşti ani plini venit brădean. Oriunde aş trăi şi aş munci insă, sint un U N I Ţ I I N C U G E T Ş I - N S I M Ţ I R I
de dinamism şi avint revoluţionar ai construcţiei socialiste român din cei peste 22 de milioane de cetăţeni care
„Deva este unul dintre cele mai frumoase oraşe ale ţă­
în România. Puţini, chiar dintre cei virstnici, iţi mai amin­ trăiesc pe pămintul acesta binecuvîntat al României şi rii /“. Nu o spun numai eu, am auzit-o repetată de mulţi,
: an a eapacr- tesc de Lupenii de acum aproape patru decenii, oraţui care înfloreşte de 38 de ani sub soarele lui August, care de loarte mulţi oameni din ţară, din alte ţări. Mă simt
cu casele joase, de atingeai cu fruntea de streaţină, de b aprins la noi iâclia libertăţii. minunat ori de c/'fe ori am prilejul să spun : eu sini de-
noştri a j de- „ciutacii" purtaţi pe umăr de mineri la ieţirea din şui, de Brădean şi miner aurar, — sint mîndru de aceasta. Sint vean. Şi o spun din tot sufletul. De loc sint din Sălaj,
iniţial - ne cetele de copii desculţi ţi dezbrăcaţi jucîndu-se in pulbe­ mîndru de oraşul meu pe care l-am văzut crescind sub dar nu greşesc cind alirm că rostul, împlinirea, mulţumi­
Gherghel, di- rea drumurilor. De curind, prin extinderea minei, au dis­ ochii mei. Mineri intr-o mină din care, de peste 2000 de rea sufletească mi le-am aliat aici, in Deva. Pentru mine
re. Am modi- părut şi ultimele „vestigii“ ale acelor ani, cartierele ani' se scot metale rare. Cea mai mare parte dintre lo­ este locul în care mi-am crescut cei doi copii. Este locul
bateriei, do- „Lopstein" ţi „80 de case“. Astăzi, minerul nu mai pri- cuitorii lui cunosc preţul binelui pe care l-a adus în via­ în care - aţii cit am putut şi m-am priceput - am pus şi
?, lucru ce a veşte-n pămint; şi-a înălţat fruntea spre soare, conştient ţa lor socialismul. Mai mult de 60 la sută din familiile eu umărul la „creşterea" oraşului. Da, copiii mei au
;ută — grafi- de importanţa economico-socială a muncii sale, de sta­ acestora trăiesc in apartamente confortabile construite de
ir cuptoarelor, tutul său de miner-tehnician, mulţumit de minunatele con­ stat, copiii lor învaţă in şcoli moderne tainele cărţii şi ale crescut odată cu oraşul. Şi dacă pe ei i-am crescut cu
pacitatea cup­ diţii in care trăieşte şi munceşte. Oraşul meu, ca (oale meseriilor specifice acestor locuri; pentru ca fetele lor sâ dragoste, iot cu dragoste am muncit şi la creşterea
la minimum oraşele Văii Jiului, ale ţării, a urcat an de an coordona­ aibă asigurat un loc de muncă retribuit, s-au creat în oraşului. De aceea găsesc îndreptăţită mindria oricărui
s-a modificat tele bunăstării, progresului şi civilizaţiei. oraş ramuri industriale noi, s-au dezvoltat cele tradiţiona­ constructor, dragostea lui pentru fiecare clădire la care a
?rea utilizării Ce înseamnă Lupeniul anului 1982 ? Peste 6 000 de »* le. Astăzi, Bradul, aşezare străveche pe malul Crişului muncit. Acolo se alia cite o picătură de suiiet, de căldură
Hcsificabili. A- partamente confortabile in cartierele »Viscoza“ şi „Brăila", Alb, se arată vizitatorilor ca un oraş tinăr; şi aşa este. a miinitor, de lumină a ochilor. Casa de cultură, hotelul
î anumite pe- alte 400 de clădiri, construite numai din 1952 încoace. Un Căci aproape în întregime ceea ce se vede astăzi in Sarmis", mii de apartamente.,,
sutu. nou centru civic - cartierul Bărbăteni - aflat in plină vatra lui este creaţia regimului nostru socialist. Sint 20 de ani ds cind conduc o echipă de zidari. In
multe pe la construcţie, în care s-au mutat deja peste 1 300 de familii cadrul ei s-au format oameni de nădejde, constructori
nilor soeialis- (60 la sută din populaţia oraşului locuieşte in aparta­ Sărbătorind Ziua eliberării, pentru a 38-a oară, brăde- harnici şi pricepuţi. Ardeleni, moldoveni, olteni, români şi
îei preocupări mente noi), cinematografe, spaţii comerciale moderne, nii mineri la Barza raportează a producţie suplimentară maghiari, împreună la bine şi la rău — iată oglinda vie
economiei cît licee, şcoli, grădiniţe, întreprinderi de industrie uşoară de peste 2,6 milioane lei. Aceasta înseamnă intre altele a echipei mele. ii cunosc bine pe toţi, lamiliile lor, necazu­
imentele unei pentru soţiile şi fiicele noastre, alte edificii ecanomico-so- 36 tone de concentrat de zinc, 16 tone cupru, 893 tone rile si bucuriile. Ele ne-au unit. in muncă şi în viaţă. In
ciale şi culturale date in loiosinţă sau aflate în construc­ sulf, peste 3 900 tone calcito, peste 130 de tone utilaj muncă - acelaşi limbaj, al hărniciei, al dorinţei de impfi-
N CORPADE ţie. Aşa se prezintă astăzi lumii Lupeniul, oraşul-simbol minier. nire profesională, in viaţă dragostea pentru patria in
al mineritului românesc. La aceste rezultate şl echipa pe care o conduc eu in care ne-am născut, datoria de a face tot ce ne stă in
TEODOR BONCALO cadrul raionului Măgura are partea ei de contribuţie. Noi putinţă pentru a răsplăti aşa cum se cuvine tot ceea ce
Erou al Muncii Socialiste, dăm zilnic plusuri de minereu intre 2 şi 3 tone pe forma­ partidul şi statul au făcut şi fac pentru noi■
şef de brigadă ţie. Aşa ne cinstim sărbătorile, aşa răspundem prin lapte
Io întreprinderea minieră Lupeni grijii partidului pentru viaţa şi bunăstarea noastră. Ginduri curate, acum, de ziua marii noastre sărbători,
pentru OMUL din fruntea partidului, pentru primul bărbat
Hunedoara. în iîASILE URSU al ţării, pentru cel datorită căruia, noi, cetăţenii Româ­
ii ţi-a cîştigat R E M E M O R Ă R I Î N T I M P miner şef de echipă niei socialiste, indiferent de naţionalitate, ne putem afir­
a si a alături, la raionul Măgura, ma liber. ,
, de centre u» La sărbătorile dragi a-/* poporului nostru mi-am re­ f.M. Barza SIGHISMUND SZABO
j tradiţie. Si- memorat de multe ori drumul in viaţă. Şi o lac întot­ şef echipă - zidari, lotul 11
oregătiţi aici deauna cu plăcere, deşi de la mecanicul auto*care eram S A T I S F A C Ţ I A Î M P L I N I R I L O R Şantierul I, T.C.H. Deva i
o carte de vi­ acum 38 de ani, la ora eliberării patriei, ta 23 August -
lă, Locurile I pe traiectoria de brigadier la Griviţa Roşie, la Agnita-Botar­ Se ştie, haţeganii sint oameni harnici şi Întreprinzători. G E O A G I U - O C O M U N Ă C U F A Ţ A 1
studenţi la ea, la Bumbeşti-Livezeni, fa Snagov şi (punct final) la Şi mai sint mindri şi frumoşi la suiiet. Poate că frumuse­
ştiinţifice na- Hunedoara - şl pinâ la maistrul principal iurnalist de ţea şi atracţia Jării Haţegului vin şi din frumuseţea 'sufle­ S P R E O R A Ş
itilnesc cu se- azi, Erou al Muncii Socialiste, n-o lost uşor. Dai l-am tească a oamenilor de aici. Eu sint din această ţară de
aştere şi per- parcurs cu extraordinar entuziasm - ca toţi tinerii aceloi legendă şi istorie, din acest perimetru de obîrşie a nea­ Trăiesc şi muncesc in Geoagiu, localitate ce-şi trage
cadrelor dl- ani —, entuziasm stimulat permanent de partidul comu­ mului românesc. Şi dacă este să vorbesc de chipul nou seva din străvechea Germisara. Îmi aduc limpede aminte
rind o sroca- niştilor, care ne-a fost şi ghid şi dascăl şi părinte. al oraşului in care trăiesc şi muncesc, se cuvine să spun cum arăta comuna imediat după război: o localitate cit
otrivă, o c/ie- Privindu-mă in oglinda timpului, văd chipul de ieri al că el este creaţia oamenilor, a inimoşilor haţegani care, gospodării sărăcăcioase, cu citeva prăvălii aproape goale.
oraşului meu de azi, la înălţarea căruia mi-am pus şi eu urmind cu consecvenţă şi încredere partidul, şi-au propus Oamenii erau harnici - lucrau pe la calea ferată, pe la
UCIA LICfU modesl umărul, de peste 32 de ani. Îmi stăruie pe retină — şi in bună măsură au reuşit — să-şi facă urbea mai Cugir, îşi munceau pămintul — dar agoniseala nu era in-
Imaginile sumbre aie unui oraş sumbru, văd aievea for­ frumoasă ca altele. destulătoare pentru familiile lor. Încerc adeseori sâ com­
fota şantierului, retrăiesc momente de cumpănă şi de Partidul ne-a îndrumat, statul ne-a dat bani, iar noi par această imagine cu înfăţişarea de astăzi a Geoagiu-
bucurii. La chemările partidului, nici un elort nu era prea am' pus umărul cu sirg şi am făcut ceea ce trebuia lăcut. lui şi găsesc puţine elemente de, asemănare. Geoagiu
mare pentru noi, brigadierii utecişti. Cu acest scump sen­ Aproape totul la noi s-a realizat in anii care au urmai este azi o localitate infloritoare, cu puternice aspiraţii
timent — urmind partidul, slujind ţara — am muncit întot­ Congresului al IX-lea al partidului, de cind destinele spre urbanizare.
deauna. României sint conduse cu strălucire de tovarăşul Nicolae In anii socialismului in staţiunea Geoagiu-Bâi s-ou con­
Nu mal sint linăr cum este oraşul meu de azi, dar port Ceauşescu, La Haţeg avem singura întreprindere de. pro­ struit două complexe noi de cazare şi tratament, s-a creat
in suflet mindria că la temelia lui am sădit şi eu o parte ducţie şi industrializare a legumelor şi fructelor din judeţ o puternică bază de agrement pentru tineret. Un nou
din tinereţea mea. Ne întilnim uneori, foşti brigadieri de şi o modernă iabrică de bere. In ultima vreme au lost bloc de locuinţe s-a adăugat in acest an celor construite
acum peste treizeci de ani la Hunedoara. Unii pensio­ extinse şi modernizate abatorul şi cooperativele meşteşu­ anterior. In acest august s-a terminat şi construcţia unui
nari, alţii încă in activitate. Rememorăm cu nostalgie a- găreşti ,,Retezatul“ şi „Haţegana", a lost realizată cana­ cămin cultural, o minunată realizare arhitectonică ce va
mintiri plăcute. Trecem in revistă furnalele şi .oţelâriile, la- lizarea oraşului, au fost construite două îngrăşătorii - de da vieţii culturale a localităţii — bogată in manifestări —
minoarele şi aglomeratoarele, apoi blocurile, şcolile, toate bovine, cu 3 200 capete şi de berbecuţi, cu 10 000 de nai valenţe. In Geoagiu îşi are sediu/ renumita staţiune
obiectivele sociale şi culturale care au răsărit ca din pd- capete -, s-a dezvoltat reţeaua comercială şi turistică. de cercetări şi producţie in domeniul horticulturii, func­
Mm mînt, sub ochii noştri, prin forţa braţelor şi a minţii Asemenea multor aşezări din judeţ şi din ţară, Haţegul ţionează un liceu de specialitate. Cele trei cooperative
Şmm noastre. Şi tot prin forţa braţelor şi a minţii noastre ne-am a cunoscut protunde prefaceri pe plan social-cultural şi agricole de producţie din Geoagiu, Aurel Vlaicu şi Cig-
întemeiat fami/ii solide, ne-am făcut case şi ne-am cum­ edilitar-gospodăresc. Anul trecut s-a dat în loiosinţă un mâu obţin recolte tot mai mari la hectar, rezultate tot
părat maşini, ne-am aşezai copiii la rosturile lor. Ne modern spital cu 255 de paturi, un cinematograf cu 355 mai bune în zootehnie. Oamenii — lucrători in întreprin­
bucurăm sincer unii de împlinirile altora. Noi n-am iost de locuri şi o şcoală generală. A început să se lucreze derile industriale din localităţile învecinate, dar şi vred­
niciodată egoişti. Partidul ne-a învăţat să muncim cinstit, de zor ia noul centru civic al oraşului, care va conferi nici cultivatori ai pămintului, pricepuţi crescători de ani­
să trăim demn, ne-a alimentat speranţele şi ne-ct lumi­ centrului Jării Haţegului o alură modernă. Pină la sfirşi- male — realizează ciştiguri frumoase, ceea ce îşi pune
nat împlinirile. tul lui septembrie a.c. va intra in funcţiune noul complex amprenta pe calitatea vieţii lor. In gospodării au intrat
M-am aliat deseori in preajma secretarului general al din cadrul cooperativei meşteşugăreşti „Haţegana". şi intră mereu elemente de belşug şi bunăstare - apă /a
partidului, tovarăşul Nicolae Ceausescu, şi am reţinut din Trăim şi muncim liber. Gindim şi construim sub cer se­
îndemnurile sale idei şi opţiuni pe care, asemenea între­ robinet, mobilă, covoare, autoturismul, aproape nu există
nin. La apelul organelor locale de partid şi de stat, al casă care să nu dispună de radio sau de televizor. S-a
gului popor, le-am urmat neabătut, şi prin care Hunedoa­ deputaţilor, cetăţenii oraşului răspund întotdeauna pre­ creat o vastă reţea comercială şi de servicii. Prin aceste
ra mea, ţara întreagă s-au primenit intr-atit de mult in zent, făcindu-şi mai inimoase cartierele, străzile, blocu­ elemente şi multe altele Geoagiu se aseamănă mult, din
ultimii 17 ani. rile, incintele întreprinderilor şi instituţiilor. Un argument toate punctele de vedere, cu o localitate urbană, statut
Şi n-ar li iost aşa dacă nu trăiam liberi, intr-o ţară concret al celor spuse : pe primul semestru al acestui an, spre care se îndreaptă dealtfel cu paşi repezi.
liberă. N-ar fi lost aşa dacă în calendarul românilor nu Haţegul s-a situat pe locul I in cadrul întrecerii socialiste
s-ar li înscris cu roşu aprins — simbolul luptei şi jertfei intre oraşele cu peste 10 000 de locuitori din judeţ. Alte STELA HOMORODEAH
'partidului nostru comunist — o anume zi din august 1944 : argumente ale hărniciei şi abnegaţiei revoluţionare ale brigadieră la C.A.P. Geoagiu