Page 82 - Drumul_socialismului_1982_08
P. 82
c® is :tvnA
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNiŢI-VA! SURPLUS
DE ENERGIE
ELECTRICA
Cu cantitatea de ©-
nergie electrică produ
să în zilele de 23 şi 24
August, onergeticienii
do Ia Mintia şi-au ro
tunjit sporul de pro
ducţie de la începutul
anului Ia 80 000 kWh.
Succesul are la bază
strădania pentru ex
m m ploatarea în bune con
diţii a agregatelor şi in
stalaţiilor, repararea lor
în termenele planificate
şl de bună calitate,
prevenirea eventualelor
avarii şi deranjamente,
1. M. Orăşlie. Aspect de la lucrările de finisare la o ma
1 ! \ funcţionarea la parame şină dc găurit cu lanţ, destinată exportului.
[ Anul XXXIV, nr. 7 711 JOI, 26 AUGUST 1982 | 8 pagini - 50 bani j trii solicitaţi de dispe Foto: VJK Cil. OXOII
cerul energetic naţional.
Cuvântarea tovarăşului_____ Nicolae Ceaiişe&cu PRODUSE FIZICE
INVESTIŢIILE PESTE PREVEDERI
Marea sărbătoare ira
l a Consîâtysrea de lucru de la C.C. al P.C.R. ţională a poporului nos
tru, de Ia 23 August, a
fost întimpinată de
Amnlu şi mobilizator program de lucru Planul anual va fi vrednicii m i n e r i rliii
Ţara Zarandtilui cu re
în
deosebite
îndeplinii integral zultate Prin organiza
muncă.
peniru to(i oamenii muncii din agricultură La această oră, colecti apartamente. Forţe sporite rea temeinică a lucru
lui în sectoare şi raioa
vul Şantierului nr. 3 Ha am deplasat la „Castel", ne. la fiecare ioc de
Cuvîntarea secretarului ge gramelor de dezvoltare a a- rea prioritară a tuturor fac ţeg, clin cadrul Trustului pentru a termina cit mai muncă, utilizarea raţio
nală a dotării tehnice şi
neral al partidului, tovarăşul griculturii în concordanţă cu torilor răspunzători de soarta de construcţii Deva, lu repede lucrările de aici. ca a timpului efectiv de
Nicolae Ceauşescu, la recen obiectivele stabilite de Con recoltei, ceea ce impune să crează de zor la obiective re durează cam de mult. lucru in subteran, mi
ta consfătuire de lucru do la gresul al Xll-lea al partidu fie luate măsuri operative şi le cu termen de predare Sper ca formaţiile noas nerii de la Barza au
în acest an — blocul 30 B,
C.C. al P.C.R. se constituie lui. eficiente pentru pregătirea cu 94 apartamente, şi Com tre de bază. conduse de raportai realizarea peste
într-un amplu şi mobilizator Criticile formulate in legă unor baze temeinice recoltei Magyari Ludovic (dulgherii prevederile de pian la
program de lucru pentru toţi tură cu unele neajunsuri ce de cereale păioase din anul plexul turistic de la Sîn- şi Gheorghe Bălan (fierar- z.i mai mult de 11 lene
oamenii muncii din agricul s-au manifestat privind rezul viitor. In acest scop, coope tămăria Orlea —, la citeva betonişti), clar şi celelalte de cupru, 30 tone <te j
tură, j a l o n î n d cu clar tatele înregistrate în acest an ratorii, mecanizatorii şi ca puncte din planul iui 1983 să se mobilizeze exemolar zinc. 730 tone de sulf i
viziune şi realism direcţii la culturile de cereale pâ* drele tehnice sînt chemaţi să — blocul 19 din Haţeg şi şi în continuare şi să ter i in concentrate,, K“(> io- J
un bloc cu 21 de aparta
le de acţiune pentru dez îoase îşi găsesc deplină va asigure eliberarea din vreme mente la Sălaşu de Sus —, minăm în scurt timp şi în j ne de catciţă. 1 30b <<;- ■
voltarea intensivă şi mo labilitate şi pentru unităţile a tuturor suprafeţelor desti , la unele finisaje la Între condiţii de bună calitate I ne de dolomitâ, un im-
dernizarea agriculturii, cu agricole din judeţul nostru, nate însămînţărilor de toam prinderea de producere şi lucrările de la complexul : portant volum de utila
referire directă la organiza care datorită deficienţelor de nă, astfel îneît de la efec industrializare a legume turistic. Acţionăm, de ase je şi echipamenie mi
rea şi desfăşurarea lucrărilor ordin tehnic şi organizatoric tuarea arăturilor şi pinâ la menea, la fundaţia blocu niere.
da strîngere la timp şi fără nu au pus deplin în valoare semănat să treacă ce! puţin lor şi fructelor. lui 19, din planul anului SUPLIMENTAR --
pierderi a recoltei culturilor potenţialul existent în scopul 15 zile. De asemenea, în Care este stadiu! lucră viitor, ca şi la blocul din Î0C00 TON?-:
de toamnă, executarea însă- realizării unor producţii su făptuirea sarcinii trasate de rilor la aceste obiective ? Sălaşu de Sus. unde pri DE COCS
minţărilor, a arăturilor şi a perioare la hectar. Experien secretarul general al parti — De aurind am finali mim un ajutor substanţial Dintre colectivele de j
celorlalte acţiuni hotâritoare ţa unor cooperative agricole zat şi predat beneficiarilor din partea organelor loca muncă din cadrul Cmn- j
pentru soarta producţiei a- cum sînt cele din Deva, 5i- dului ca în fiecare judeţ să îngrăşătoria de berbecuţi, le. Vom ataca în cu riad şi băiatului siderurgic tiu- i
gricole din acest an şi din meria, Vaidei, Sîntandrei, se depăşească producţia me cu o capacitate de 10 000 blocul 14 C, cu 50 de gar nedoara, cele mai bune j
anul viitor. Apreciind faptul Turdaş, Pricaz, Romos, Bobii- die de 3 000 kg grîu la hec de capete, şi secţia de ră soniere, tot cu termen de rezultate de la începu- j
că există realmente condiţii na şi altele, a demonstrat că tar, necesită ca o atenţie coritoare, aşa că ne-am predare in 1983 Sin lom in tul anului şi pină la zi j
ca în acest an să se depă prin respectarea tehnologiilor deosebită să se acorde folo putut concentra forţele la grafice cu toate lucrările, le înregistrează cel al ;
şească producţia de 1000 kg specifice este posibil să se sirii numai a unor seminţe celelalte obiective — no avem condiţii ea planul pe uzinei cocsochitnice. 'a !
cereale pe locuitor, secreta obţină producţii de 4 000- din categorii biologice supe spunea maistrul Ioan Is acest an să-l îndeplinim re a elaborat peste pre- j
rul general al partidului a integra), chiar să obţinem vederile de plan ale pe
cerut organelor şi organiza 5 000 kg orz şi 3 000-3 500 rioare - elită, înmulţirile întii pas, şeful şantierului. I,u uncie depăşiri. rioadei mai mult de
ţiilor locale de partid, orga kg grîu la hectar. Atingerea şi a doua -, respectării den- blocul 30 B am executat La blocul 30 B l-am a- 10 000 tone dc cocs me
nelor agricole judeţene, con unor asemenea obiective tre structura de rezistenţă flat lucrind intens, de ia talurgic. Dc menţionat
siliilor populara şi conduceri buie să constituie preocupa {Continuare în pag. q 2-a) pentru 64 de apartamente, prima oră a venirii la- pro că acest spor de pro
lor unităţilor agricole să ac am terminat gletul şi par gram, pc muncitorii din ducţie a fost obţinut ne
ţioneze energic şi cu hotă Ţi doselile la prima scară, formaţiile conduse de Au seama creşterii produc
pe pentru întărirea ordinii şi TN ZIARUL DE AZI: unde ne aflăm cu tencuie- re! C'lep (zidari) şi Viore] tivităţii muncii şi în
disciplinei în muncă, pentru » Sarcinile din zootehnie — obiective prioritare pe lile interioare şi exterioa Tă.şală (zugravi), pe mulţi condiţiile reducerii sen
înfăptuirea principiilor auto- agenda de lucru a organizaţiei comunale de re la ultimul etaj (IV), in alţi meseriaşi harnici şi sibile a costurilor dc
conducerii şi autoaprovizio- partid tensificăm activitatea la DUMITRU GHcONEA producţie, a consumu
nării teritoriale, asigurind rea ♦ Cit este de implicată populaţia în recuperarea celelalte scări, încât în sep rilor do materiale şi
materiilor refolosibile ? materii prime.
lizarea ireproşabilă a pro tembrie să putem preda 32 (Continuo.s tn ooq o 2-c)
LA Zi m AGRICULTURĂ
Qamem şi faptele lat
Legumele să ajungă cîf mai
în. citadela chimiei
repede la consumatori!
Istoria şi-a clădii la O- asimilate in întreprindere in
Ferma legumicolă a Coo fermei a fost repartizată răştie încă o cetate. Cea vederea înlocuirii metalului
perativei agricole de pro în acord global celor patru a chimiei. O cetate care şi a importului,
ducţie din Simeria trebuie brigăzi ale cooperativei şi de vreo două decenii şi Pătrunzând in halele de
să producă în acest an — am avut la lucru, în pe ceva este continuu... ase producţie ni se conturează
în conformitate cu planul rioadele de efort maxim, diată. „Asediată" de... co o a doua imagine, cu oa
stabilit — 1 774 tone legu foarte mulţi cooperatori. menzi, contracte şi telexuri. meni şi maşini. Muncitori
me, în valoare totală de Este cazul să adăugăm Ce dovedeşte acest lucru ? cu înaltă calificare, cu ex
aproape două milioane lei. la spusele interlocutoarei Răspunsul se subînţelege. perienţă, maşini sau utilate
— Planul este mobiliza noastre — în sprijinul a- Totuşi, inserăm afirmaţia complexe, de mare randa
ment. Toţi şi toate in plină
tor — ne spunea Elena firmaţiilor dînsci — că s-a directorului întreprinderii
Cîmpean, şefa de fermă. acţionat cu promptitudine, chimice Orăştie, inginerul activitate, pentru că orice
De aceea, am început anul pentru a asigura o bună Gheorghe Vaier, afirmaţie minut nelucrat aduce, cu e!
de producţie 198.1—1982 cu vegetaţie a culturilor şi în ce ne conturează o primă pierderi pentru întreprin
hotărîrea să-l realizăm şi condiţii de secetă. Cele trei imagine a neodihnei din dere, pierderi peniru eco
să-l depăşim, pentru a con aripi de ploaie au funcţio această cetate a chimişti- nomia naţională. Or, chi■
miştii, in tripla lor calitate
tribui în măsură cît mai nat, cu contribuţia meca lor de pe meleagurile hu- de producători, proprietar
mare la înfăptuirea auto- nizatorilor Iulius Uţuţuc şi nedorene.
aprovizionării teritoriale. Vasilc Mureşan, aproape — Nu există In Iară şi beneficiari - triplă cali
tate pe care numai arm
Am produs aproape toa fără întrerupere în perioa vreun judeţ care să nu aibă socialismului le-au putut-o
te răsadurile de care a- dele de uscăciune; activi o colaborare cu 'întreprin conferi - sînt cu gindul
veam nevoie. Lucrările de tatea în fermă a fost bine derea noastră ! Dar poate mereu la eficienţa muncii
plantare şi însămînţare coordonată dc conducerea că judeţ esle puţin spus. lor, gindesc economic, lără
s-au făcut la timp, ca şi unităţii, respectîndu-se re Practic nu există oraş in să Iacă economie de gîn-
praşilele, orbiei dările etc. gulile agrotehnice ale fie România care să nu bene dire. Şi acest lucru nu se
Munca a fost şi este bine cărei culturi, deşi ferma ficieze de produsele noas inlimplă la o echipă, sau
organizată. Avem în fer are în plan nu mai puţin tre. la alta, ci preocuparea
mă o echipă permanentă, Produsele chimiştiior - pentru eficienţă, pentru
alcătuită din 24' femei, de 24 sortimente dc le produsele chimiei: colo creşterea producţiei şi a
dintre care Silvia Iorda- gume. ranţi, mase plastice, de la
te, şefa formaţiei, Maria — Ce şi cum se munceş bunurile de Jarg consum, la productivităţii muncii este
Gîrlişte, Silvia Joica, Ele te în fermă, în aceste zile viabilă in toate cele cinci
na Zoriea, _ Marica Ştef, de august 7 No spune Ana reperele, piesele ce echi secţii ale întreprinderii -
Mariana Mcidovan şi alte Coriciuc, economista ' uni pează autocamioanele şi chimică, mecanică, mase'
le, cu experienţă îndelun tăţii. autoturismele româneşti. plastice, piese auto şi am*
gată în legumicultura şi de Dintre aceste produse, cele DORIN CORPADE
pun o muncă rodnică, con TRAIAN SONDOR mai complexe sînt, bineîn
U.C.C. Călău, secţia chimică, Coloana tîe spălare a amo ţeles, piesele peniru auto
ştiincioasă. în acest an ton niacului din gazul de cocs. turisme, piese sau repere (Continuare in pag. o 2-a)
tă suprafaţa de 100 ha a {Conlinuare în pag. a 2-a)
