Page 83 - Drumul_socialismului_1982_08

pag 2 DRUMUL SOC1ALISML

Sarcinile din TI

11.00 TclcJ
11,03 Film
in tii
— Preşedintele-i în con­ a se ajunge aici. Am fost tatele de pînă acum ne mul
cediu. Dar o să daţi de el foarte mult sprijiniţi şi de dau încredere — să asigu­ 11.50 ■i’asi
12.20 Mclot
la cooperativă. îi mai mult unitatea patronatoare. De răm cu forţe proprii între­ orchc
pe acolo ! mare folos ne-a fost şi ex­ gul necesar de furaje pen­ giulu
Avea dreptate săteanul ! perienţa anilor trecuţi. tru stabulaţie. 12,10 Maţii
In ţi
Pe Ioan Barb, preşedintele Sarcinilor mereu mai mari Sînt rezultate frumoase, tleviii
C.A.P. Băcia, l-am întîlnit le-am răspuns printr-o or­ dar aceasta nu înseamnă 10.00 Telex
la sediu. Tocmai venise de ganizare şi mobilizare e- că am făcut tot ce se pu­ 10,05 Orari
vacav
la Călan. Probleme de-ale xemplară. La nivelul co­ tea. Nici eu, nici ceilalţi 10.25 Moşii
cooperativei. mitetului comunal de oameni care lucrează în a- lor. I
„Aşa este, sînt în conce­ partid s-au luat cele mai cest sector. Avem încă nişti:
cu i:
diu. După ce terminăm eficiente măsuri pentru a- multe de făcut. Cuvînta- Vulco
coasa a doua la lucerna şi sigurarea îndeplinirii la rea tovarăşului Nicolae 17.00 Studi
20.00 Telcji
văd fînarul plin, voi pleca, toţi indicatorii a planului Ceauşescu, secretar gene­ 20.25 Aetna
împreună cu familia, la din zootehnie. Astfel, a ral al partidului, la con­ 20,40 Dosai
Braşov. Dar numai „după“. fost constituit un colectiv sfătuirea de lucru de la Prodi
Nu că fără mine nu s-ar (cuprinzînd comunişti des­ C.C. al P.C.R., din 20 au­ Hărnicia legumicultorilor dc la C.A.P. Brad se regăseş te în recoltele sporite ce se nii d
putea. Nu aş avea eu li­ toinici, oameni cu expe­ gust a.c., constituie un în­ obţin la hectar la fiecare cultură. 21.00 Inviţi
uoast
nişte...". rienţă) însărcinat cu evi­ dreptar preţios în activita­ David
Am înţeles de unde pro­ denţa, organizarea şi con­ tea noastră de viitor. 21.20 Serial
mea
venea neliniştea preşedin­ trolul aplicării măsurilor Ne-am simţit şi noi vizaţi ram de lucru dul 5
telui. Anul trecut coopera­ cuprinse în hotărirea con­ în criticiie la adresa unor 21.50 Telcji
tiva a cumpărat furaje. ferinţei comunale de minusuri ce se mai mani­ 22.00 Merid
Multe. Numărul vitelor a partid. Nu doar teoretic. festă în sectorul zootehnic. din agricultură
crescut. Măsurile luate din Practic ! S-au identificat De aceea, sîntem hotărîţi
vreme încep să-şi arate astfel noi suprafeţe de pă­ să luăm imediat cele mai (Urmare din pag. 1) râturilor în unităţile agrico­ de lapte, carne, ouă şi alte
roadele. şuni şi fineţe, ajungîn- eficiente măsuri. Pentru le de stat şi cooperatiste, cit produse pune în faţa condu­
„Sectorul zootehnic se du-se, la ora actuală, la 1983 ne-am propus ca în­ sitâţii de cel puţin 600 plan­ şi la fertilizarea terenului, cerilor unităţilor agricole, pre­ BUCURE
află permanent în atenţia 94 şi, respectiv, 10G ha. în treg efectivul de bovine să te la metru pătrat, precum şi este necesar să fie intensifi­ cum şi a gospodăriilor popu­ dioprogran
ordine
La
organizaţiei comunale de raport cu numărul de ani­ fie de rasa Bălţata româ­ a adincimii de semănat. E- cat ritmul lucrărilor respecti­ laţiei sarcina de a asigura cultură; 7
partid — continuă Ioan male (579 bovine, cu 24 nească, să ne preocupăm xercitarea unui control ferm ve prin folosirea cu randa­ strîngerea în totalitate şi 8.00 Revisl
Barb. Au fost stabilite pla­ peste prevederile planului mai mult de realizarea asupra calităţii arăturilor, a ment maxim a tractoarelor gospodărirea eficientă a re­ Curierul i
Buletin de
nuri speciale privind creş­ pe întreg anul 1982), aceas­ cantităţilor de lapte şi nu­ lucrărilor de pregătire a te­ şi maşinilor agricole. Înfăp­ surselor de furaje, buna în­ pundem as
terea numărului de anima­ tă suprafaţă este mică. De mărului de viţei prevăzu­ renului şi respectarea perioa­ tuirea sarcinii de sporire a grijire şi hrănire a animale­ Bul“tin de
le, asigurarea bazei fura­ aceea, ne-am îndreptat a- te în plan". dei de semănat - pe cele producţiei agricole este strîns lor, cit şi finalizarea grabni­ Ulv, ' sătt
popuir ';
jere şi a adăposturilor. Mă­ tenţia asupra lucrărilor de Vor reuşi cooperatorii peste 33 000 hectare planifi­ condiţionată de realizarea e- că a modernizărilor în fer­ şoară ron
surile acestea nu au fost curăţări şi fertilizări, pen­ din Băcia aceste lucruri ? cate în C.A.P. şi I.A.S. - con­ xemplarâ a programului de mele zootehnice. Odată cu Muzică de
luate pentru a rămîne pe tru sporirea producţiei dc Cu îngrijitori ca Dumitru stituie cerinţe care trebuie îmbunătăţiri funciare, de e- valorificarea întregii produc­ Buletin de
hîrtie. Ele se aplică. Nu­ iarbă şi fîn. Tot pentru a- Lazăr, Vasile Rusnacu, Sil­ să stea permanent în preocu­ fectuare a lucrărilor de dese­ ţii secundare a culturilor de tem copiii
u
l e t i n
B
mai astfel am ajuns să a- sigurarea furajelor, pentru viu Danciu, cu oameni hai-- , parea specialiştilor din C.A.P. cări, combatere a eroziunii toamnă, se cere ca prevede­ Din corn
vem un sector zootehnic perioada de iarnă, am de­ nici şi conştiincioşi cum şi I.A.S. O cerinţă imperioa­ solului şi pentru irigaţii. rile la însămînţarea furaje­ Iui ; 12,15
nico-ştiinţll
aşa cum vedeţi". pozitat pînă acum peste sînt toţi cei din sectorul să pentru fiecare unitate este Paralel cu pregătirea insă- lor, inclusiv a pajiştilor slab vanpremier.
Da, sînt multe de văzut! 420 tone fîn, 400 tone paie, zootehnic, cu un preşedin­ organizarea judicioasă d ac­ mînţărilor de toamnă, maxi­ productive, să fie îndeplinite De la 1 Ia
Incinta împrejmuită, adă­ urmînd să mai fie depozi­ te inimos cum este Ioan ţiunilor de producere a se­ mă atenţie se cere la strîn- ireproşabil. nivers 20;
posturile pentru vite sînt tate sau însilozate alte can­ Barb, planurile „de acasă" minţelor şi materialului sădi- gerea în timpul cel mai scurt Realizarea unei noi cali­ ştiri; 16,20
lui; 16,25
reparate, văruite, căile de tităţi însemnate dc porumb au mari şanse de a coinci­ tor, care determină în bună şi fără pierderi a recoltei tăţi a muncii şi a vieţii este poran; I6,lt
acces — betonate. Curăţe­ siloz (de pe 80 ha cultiva­ de „cu cele din tîrg". măsură soarta recoltei. culturilor de toamnă de pe strîns condiţionată de pregă­ conomice;
nie şi ordine peste tot. te), masă verde, coceni. Deoarece se constată une­ cele peste 25 000 hectare o- tirea temeinică, politică şi ştiri; 17,05
tul legii; l
„S-a muncit mult pentru Ne-am propus — şi rezul­ MIRCEA DIACONU le restante la efectuarea a- cupate cu porumb, sfeclă, profesională a mecanizatori­ te ciut, pal
cartofi şi legume, punind ac­ lor, zootehniştifor, a tuturor gram muzii
centul pe onorarea obligaţii­ lucrătorilor din agricultură, serii; 19,4
va M tsm m k iŞjSS.... •• lor la fondul de stat, pe de­ de stabilizarea şi cointeresa­ 20.00 Radioi
zi îutr-o oi
rea lor materială.
pozitarea şi păstrarea în cele
muzicale
rii
integra! f 1% mai bune condiţii a produc­ Obţinerea în anul viitor a stop muzie.
I I ţiei. unei producţii de 1 200 kg
Sşs ■ îjşî Secretarul general al parti­ cereale pe locuitor - dezide­
(Urmare din pag. 1) constructorii, cu sprijinul dului, tovarăşul Nicolae rat prioritar subliniat de se­ « I N I
Consiliului popular jude­ Ceauşescu, a subliniat preg­ cretarul general al partidu­
pricepuţi. „Nu am nemoti­ ţean şi al Trustului de nant necesitatea îmbunătăţi­ lui - necesită creşterea în deva: v
vaţi, fiecare ştie precis ce construcţii Deva, căutăm rii radicale a activităţii în continuare a rolului condu­ ai es r <aioi
are de făcut şi se strădu­ şi găsim soluţii să le re­ sectorul zootehnic, în care cător al organizaţiilor de ■*' x — :
ieşte să facă, dăm mare zolvăm operativ. Conside­ scop eforturile trebuie con­ partid, implicarea cu întrea­ ta); HUNEI
gali
dafinii
atenţie calităţii lucrărilor, răm însă necesar ca Şan­ centrate pentru sporirea în ga răspundere a tuturor lo­ Cobra se îi
muncim în acord şi cîşti- tierul nr. 6 instalaţii să-şi continuare a efectivelor, în cuitorilor judeţului, în frun­ rurgistul); )
găm bine, releva Aurel reconsidere activitatea şi la special a celor de porcine, te cu primarii comunelor şi mudia (Arta
Campioana
Clep. Vom da blocul în Haţeg, să pună mai multă păsări şi iepuri de casă, prin conducătorii unităţilor agri­ Angola mei
folosinţă la termen. Poate ordine şi sirguinţă în mun­ ridicarea indicelui de natali­ cole, la realizarea exemplară te (7 Noicm
chiar mai repede". ca sa la obiectivele noas­ tate şi reducerea mortalităţi- a întregului volum de lucrări Bonncr fio
VULCAN:
Despre activitatea Şan­ tre, să asigure o calitate lor. De asemenea, recupera­ din campania agricolă de farul); LOK i
tierului nr. 3 construcţii mai bună lucrărilor pe ca­ rea restanţelor la producţia toamnă. rea chibritu
Haţeg, care în anul 1981 re le realizează. PETRILA:
ai
şi în primele două luni din Este îmbucurător că la U I U A lacul de URI
resc);
acest an prezenta cam Haţeg, alături de celelalte rile ursuleţi
multe carenţe, tovarăşul activităţi pozitive, cunoaş­ .epneie se ajunga tczatul); BF
Gheorghe Popcscu, vice­ te o continuă îmbunătăţire (Steaua roşi
preşedintele consiliului şi munca lucrătorilor din ZA: ciopoti ,
(Minerul);
popular orăşenesc, are cu­ construcţii. Este notabilă consumatori timbancii (I
vinte de apreciere. angajarea şi hotărirea lor mu slin — st
— în ultima vreme, mai de a-şi îndeplini exemplar căra); GEOi
bine-zis de la venirea nou­ prevederile de plan pe a- (Urmare din pag 1J ele vor intra în plin după prieten piei
1 septembrie; cu toate a-
cultură);
FI
lui şef de şantier, munca cest an şi de a pregăti te­ — Recoltăm castraveţii, cestea se ivesc deja unele... ţea tatălui
s-a îmbunătăţit radical. Au meinic, din vreme, condi­ am strîns pînă acum 50 de dezacorduri între unitate BRAZI: P(
crescut disciplina şi hărni­ ţiile realizării prevederilor tone şi sperăm să ne depă­ şi cei ce preiau recolta. nist; CAL
spartă (Cas
cia oamenilor, calitatea lu­ din anul 1983. Atent orga­ — în acest an avem o Procurorul
crărilor, există mai multă nizaţi şi mobilizaţi în mun­ şim cifra de plan, 65 tone. recoltă foarte bună de cas­ nie); SIMI
angajare, exigenţă şi res­ că, consecvent sprijiniţi dc Am început şi recoltarea Măriei dc
ponsabilitate, lucrul este organele tutelare, construc­ arpagicului. traveţi — ne spunea şefa şui); 1LIA:
de fermă — şi tovarăşii
matic -ţi.utr
Cîţi oameni lucrează
—
mai bine organizat şi con­ torii din Haţeg se vor pu­ în fermă, zilnic ? de Ia C.L.F. Orăştie ştiu Foc pe pi
dus la fiecare obiectiv. Si­ tea situa în acest an în Atelierul de bobinai al minei Barza. Bobinaloarea Mali-
permanentă,
—
Echipa
gur, mai sînt şi unele ne­ fruntea colectivelor munci­ ca Laza execută rebobinări pentru relee automate. plus 100—120 de coopera­ asta. Cu toate acestea n-au
venit s-o preia la timp şi
ajunsuri, dar împreună cu toreşti fruntaşe din judeţ. Foto : VIRGIL ONOIU tori din cele patru brigăzi. am avut cazuri cînd au
Am abordat activitatea rămas castraveţi peste
(Urmare din pag. I) la acelaşi atelier, Tomo ce se desfăşoară în prezent noapte în fermă, ceea ce Rezultatei*
Ivaşcu, de la secţia chi­ în grădina Simeriei şi în a dus Ia deprecierea măr­ 25 august l!
balaje, poliuretan. lată, mică, Niculina Tamaş, de discuţiile avute cu Maria fii. Extr. I :
prin această enumerare a la secţia piese auto. Ei, îm­ Crăciunescu, şefa brigăzii — Este adevărat — con­ 1G, 11.
secţiilor am prezentat şi- preună cu colegii lor de din Simeria Veche, şi Ma­ firmă Man Ţincu, şeful de­ Extr. a II
coloana vertebrală a intre- muncă, sint autorii unor ria Poenar, conducătoarea pozitului din Simeria al 9, 26, 10.
prinderii. Cele cinci secţii Irumoase realizări: depăşiri brigăzii din Uroi. Iată ce C.L.F. Orăştie. în ce mă Fond tota
existente fac cit 12 intre- unitate abia dacă a cres­ sele contractate la export. substanţiale la principalii ni s-a spus : priveşte, solicit zilnic să 681 746 Ici.
prinderi „Chimica" Orăştie cut de două ori şi jumăta­ Au trecere „chimicalele“ O- indicatori de plan - aproa­ M. Crăciunescu : S-a fă­ fie trimise mijloace de
A
din anul 1960. Da, in ulti­ cut şi se face treabă bună transport după marfă, dar,
te. Acest fapt constituie un răştiei. Duc iaima români­ pe 4 milioane lei la pro­
mele 3-4 cincinale înche­ şi, ca dovadă, recolta de deşi mi se promit, nu vin.
alt argument pentru tehni­ lor in lume, duc faima unor ducţia netă, aproape 2,5
iate, unitatea s-a dezvoltat, Socot că cei ce conduc
ca de virf cu care este do­ oameni care nu precupe­ milioane lei la producţia castraveţi şi de arpagic
şi-a diversificat producţia. marfă. Chiar dacă an de este frumoasă. După păre­ C.L.F. Orăştie ar trebui să
Ce argument poate ti mai tată unitatea, tehnică ce ţesc nici un efort in a ridi­ acorde mai multă atenţie Timpul
poate fi intilnită şi pe plan ca prestigiul unităţii la ca­ an producţia întreprinderii rea mea, peste 4 tone de ziua de 26
semnificativ decif faptul că mondial. Cu asemenea teh­ re lucrează. a crescut, colectivul de aici arpagic la hectar. fermei din Simeria, care — Vremea sc
de la o producţie de 80 nică, cu oameni harnici şi Am scris mai' muit despre a găsit suficiente resurse M. Poenar : S-a acor­ cum se ştie — este c mare si tevşpt.at c
rlabU. Mal
tone mase plastice in 1960, pricepuţi, „Chimica", prin întreprindere. Despre oame­ pentru a-şi depăşi sarcinile dat şi se acordă o atenţie producătoare de legume. parte n îin'
s-a ajuns la o producţie de produsele sale competitive, nii ei - numai Ia general! de plan. Este un lucru con­ deosebită calităţii muncii. Nu putem decît să fim vor jfldea
aproape 13 000 tone. Dacă este mereu prezentă pe Nu vrem să încheiem re­ statat nu numai la chi- Iată, la recoltarea arpagi­ de acord cu această păre­ do pSopi'*.
întreprinderea s-a dezvol­ pieţele lumii. Numai in pe­ portajul pînă nu vă pre­ mişti, ci şi la multe alte cului, tovarăşa ingineră, re şi o susţinem. Grădina moderat (
Temperaturi
tai de 12 ori in anii ce au rioada trecută de la înce­ zentăm şi cîţiva ,dintre cam­ colective de muncă. Este o legumicultoarele mai vechi Simeriei are o activitate fi cuprins*
trecut, dacă producţia de putul anului, chimiştii de Io pionii muncii, fruntaşi intre trăsătură comună tuturor sînt tot timpul cu noi şi bună în acest an, culturile de grade, i
mase plastice a crescut de Orăştie au expediat parte­ "nuntaşi: maistrul Dumitru oamenilor muncii care tră­ au grijă să strîngem toată promit rod bogat şi ar fi intre 11 şi
pe sie 160 de ori, numărul nerilor din străinătate o Damnaru, de ia atelierul iesc şi lucrează in zodia recolta. păcat să se piardă din el neaţa ceaţă
pe văi. (Met
personalului muncitor din cantitate dublă din produ­ mecanic, şi Ioan Berei, de socialismului. Recoltările în ferma de pe drumul spre consuma viciu : L.
legume abia au început, tori.