Page 84 - Drumul_socialismului_1982_08
P. 84
NR. 7 711 © JOI, 26 AUGUST 1982 P'H 3
Locul şi rolul muzeului în cercetarea, conservarea iii!
SBBSRBRn
IZBUfoSE IUI
şi valorificarea patrimoniului cultural
1: „Filmare Canotaj. © PRIMII PAŞI SPRE MAREA
nistit". Ulti- în reţeaua vastă a aşeză crotirea, conservarea, eviden heologice, rezervaţiile natu tatea politică, să caracteri
cl mintelor culturale ale ţării, ţa ştiinţifică şi punerea în rale precum şi monumentele zeze în lumina adevărului ba PERFORMANŢĂ AI... FLOTILEI DEVENE
;iaţă lungă muzeele hunedorene fiinţea circuitul turistic a bunurilor de cultură românească. Ca zat pe fapte şi documente,
>pulare cu Recent, în frumoasa lo riana Kovacs, Simona Gri-
,Doina Giur- ză ca organisme dinamice, culturale de pe teritoriul ju urmare a extinderii acestei atlt rolul claselor sociale, al
care, prin expoziţiile perma deţului. Se efectuează îndeo funcţii, multe vestigii scumpe poporului, cît şi al diferiţilor calitate Orşova, pe Dună gore, Simona Ciobanu şi
le vacanţă : nente, colecţiile şi activitatea sebi cercetări pe şantierele amintirii noastre, aflate la conducători ai statului şi per re, s-au desfăşurat Cam Camelia Matei — cu două
oveştilor a- pionatele naţionale de ca medalii de bronz ; Emilian
lor îşi aduc o substanţială arheologice din perioadele Grădiştea Muncelului, Sarmi sonalităţi politice, ştiinţifice,
contribuţie la cercetarea, neolitică, dacică, romană şi zegetusa, Veţel, Mălăieşti au culturale". notaj şi Concursul republi Borza, Daniel Simion, Că
educativ al conservarea şi valorificarea feudală timpurie, studii eco renăscut din ruine, glăsuind Instituţie de cultură cu can şcolar. lin Haneş, Dumitru Birgău,
patrimoniului naţional. în logice, geologice şi paleon peste veacuri despre spiritul Flotila dc canotaj a Clu Constantin Grosu, Claudiu
pentru vii- profil ideologic, muzeul are
nditori uma- rîndul acestora, un rol deo tologice, etnografice şi de eroic şi neîntrecuta măiestrie un rol deosebit de important bului sportiv şcolar Deva, Chircan şi Stelică Balaş
lan Pctrieei- sebit revine muzeului din istorie a culturii şi civilizaţiei a geniului creator al poporu in educarea tuturor oameni participînd la ambele com (3 medalii de bronz).
u şi Iosif petiţii, bine pregătită de Acest prim pas spre per
Deva, care prin cele două româneşti. lui român. lor muncii. Printre activităţile
.inerctului secţii ale sale - ştiinţele na în activitatea de cercetare, Cea de a doua latură a de prestigioasă ţinută, în profesorii Rozalia Safar, formanţă, realizat prin dă
ruire, pasiune şi multe ore
turii şi istorie - oferă o ima muzeul devean a ţinut sea muncii de cercetare ştiinţifi realizarea cărora sînt impli Mircoa Fodorean şi Vasile
:a economică Vlasie, a reuşit să cuce de pregătire, atît din par
omajului. gine vie a evoluţiei cadru ma de realităţile concrete, că — valorificarea - are ca caţi atît muzeografi cît şi tea sportivilor cît şi a pro
a Televiziu- lui natural şi istoriei melea rească 8 medalii, dintre
lveţia gurilor hunedorene. Muzeul cadre de specialitate din a- care una de aur, două dc fesorilor, a fost încununat
î studiourile fara muzeului, enumerăm se argint şi 5 de bronz. de succes, prin selecţiona
baritonul din Petroşani redă dezvolta Istoria—glasd conştiinţei noastre Iată sportivii remarcaţi rea în loturile naţionale de
anesian rea mineritului din Valea Jiu siunile ştiinţifice, simpoziona-
inţiflc: „Lu- lui şi lupta minerilor sub le, colocviile de istorie, me in ambele competiţii ; Ma- juniori a sportivilor Ma
ă“ — cpiso- rius Matte, Daniel Gran- riana Drăgan, Daniel Gran-
conducerea Partidului Comu punînd accent pe subordona prim obiectiv împrospătarea sele rotunde, expunerile con
I nist Român împotriva exploa rea obiectivelor cercetării permanentă a exponatelor coa, Ion Gumo, Emilian cea, Ion Gumo şi Marius
Matte — cu mari şanse de
le cînlecului. tării şi asupririi. Muzeul ar ştiinţifice unor necesităţi so- din muzeu şi redactarea de sacrate unor momente de Borza — cu medalie de a participa la Campiona
aur şi două de argint ; Ro
heologic din Sarmizegetusa cial-culturale actuale sau de studii şi rapoarte asupra prin semnificaţie majoră din isto za Maria Hangarm, Ma tele balcanice şi mondiale.
adăposteşte remarcabilele perspectivă, pe creşterea cipalelor teme din istoria ju ria judeţului Hunedoara.
vestigii ale civilizaţiei roma contribuţiei muzeului la acti deţului. Rezultatele cercetării Prin vocaţia lor de a in
w kSSSSm vitatea complexă de educa arheologice şi investigaţiilor B Hunedoara. © NUMEROASE ACŢIUNI
ne din Dacia, iar Castelul strui şi educa în spiritul res
I : 6,00 Ra- Corvineştilor din Hunedoara re a omului nou. din arhive şi biblioteci sînt SPORTIVE DE MASĂ DEDICATE
dimineţii; 6,30 evidenţiază munca şi lupta Jubileul celor 100 de ani prezentate în sesiuni ştiinţi pectului faţă de trecut, al
,ilci în agri- fice şi tipărite în publicaţii preţuirii prezentului socialist, MARII SĂRBĂTORI NAŢIONALE
Radiojurnal ; populaţiei băştinaşe în evul de activitate a muzeului din
presei; 8,10 mediu, rolul jucat de fieră- Deva prilejuieşte reliefarea de specialitate, în primul muzeele deschid spre viitorul
odiilor ; 9,00 ritul hunedorean în dezvolta contribuţiei aduse de muzeo rînd în anuarul muzeului în cinstea marii sărbă liuc (volei), secţia nemeta-
iri; 9,05 Răs- grafii hunedoreni la cunoaş „Sargetia“, ajuns în acest an comunist porţi largi şi gene tori a poporului nostru, liîeră Zlaşti (popice).
tătorilor; 10.00 rea civilizaţiei materiale a la volumul al XV-lea. roase, spre care se îndreap
cri; 10,05 * ar poporului român. Muzeul din terea trecutului istoric, a va 23 August, C.M.F.S. Hune Peste 250 de construc
de uzlcă Orăştie înmănunchează în lorilor materiale şi spirituale, In lumina orientărilor ce tă cu paşi siguri societatea doara în colaborare cu or tori de la I.C.S.H. s-au în
15 7. azică iţ a luptei pentru dreptate so izvorăsc din expunerea tova noastră, aflată într-un cute ganele cu atribuţii, a luat trecut în cadrul „Olimpia
ească; 10,30 colecţia sa remarcabile co măsuri eficiente pentru or dei Constructorului"' la
uncră; 11,00 mori ale artei populare şi cială şi naţională, la culti răşului Nicolae Ceauşescu la zător dinamism material şi
iri; 11,05 Sîn- meşteşugurilor ţărăneşti de varea sentimentelor patrioti plenara lărgită a C. C. al spiritual. ganizarea unui bogat pro fotbal (8 echipe), la atle
larelui; 12,00 P.C.R. din 1-2 iunie a.c., co gram de acţiuni şi mani tism (6 probe), remareîn-
le ştiri ; 12,05 pe valea Mureşului mijlociu, ce a numeroase generaţii. festări sportive. du-se sportivii de la şan
■a folcloru- a Geoagiului, Grădiştei şi Alături de preocupările lectivului de oameni ai mun Prof. IOACH1M LAZĂR tierele 1, IV şi electroteh
Magazin tch- Romosului. în satul Aurel directorul Muzeului Astfel, sute de tineri si-
; 12,45 A- Vlaicu se află casa memo- ştiinţifice ce au transformat cii de la muzeul devean îi judeţean Deva derurgişti, constructori şi nic.
adio-tv.; 13,00 instituţia muzeală din sim revine sarcina de a acţiona mineri au participat la în Reuşite au fost şi intre-
15,00 Club u- rială, unde sint prezentate ceriLe de fotbal (0 echipe
00 Buletin de planuri ale invenţiilor, mache plă tezaurizatoare de valori cu toată răspunderea pentru treceri polisportive atrac
fătul medicu- tive, la excursii şi drume de seniori), şi handbal (20
Iclor contem- te de avioane şi obiecte ca într-un adevărat centru de a contribui la crearea unei In Hunedoara, ca pre ţii la zonele de agrement echipe — fete şi băieţi)
Coordonatc c- re au aparţinui celebrului cercetare, conservarea şi res istorii unitare care să redea tutindeni, se construieş Cinciş, Valea Runcului şi dotate cu „Cupa Eliberă
00 Buletin de te mult, se modernizea
1
itera şi spiri- pionier al aviaţiei româneşti taurarea bunurilor patrimo „corespunzător fiecare etapă Valea Streiului. rii". Mai bine pregătite, au
10 Te apăr şi de dezvoltare economică, so ză şi extind funcţiona Aproape 200 de mineri cîştigat echipele „Oxige
1 mea — pro- şi mondiale. niale a căpătat o nouă di li tăţile edilitare. Nu o de la l.M.H. s-au întrecut nul" — la fotbal. Liceul
I; 18,00 Orele Prin această reţea muzea mensiune, cuprinzînd în sfe cială, fiecare perioadă isto dată se întîmpla ca, să-
Radiojurnal ; în cadrul „Cupei 23 Au nr. 1 (băieţi), Şcoala gene
uaclu; 22,00 O lă se asigură cercetarea, o- ra ei de activităţi siturile ar rică şi luptele sociale, activi- pin du-se pe traseul u- gust" la volei, fotbal şi rală nr. 3 (fete) şi Şcoala
; 23,00 Bijute- nei conducte de apă sau popice. Au cîştigat sporti generală nr. 8 (băieţi) —
23,24—5,00 Non la fundaţia unui bloc, vi i de la E.M. Ghelari (fot la handbal. (Ion Vlad, co
să se deterioreze un ca bal), sectorul mecanic Te- respondent).
Cît este implicată populaţia în blu telefonie sau de
înaltă
să
Ca
tensiune.
nu se mai întâmple ast
recuperarea materiilor refolosibile ? fel, la nivelul consiliu
;ul de argint lui popular municipal a Cronica eiopei
ilui 'Patria) ; fost constituit un colec
triile ‘V- Pe rampa de depozitare noi am luat măsura de a acţiunii, pentru a obişnui tiv care are ca sarcină sale în primele patru etape
DARA: Tran- a gunoiului menajer din confecţiona şi amplasa pe din timp populaţia să gîn- conving — chiar in pofida e-
:n (Flacăra) ; diferite oraşe pot fi văzuţi lingă fiecare asociaţie de lo dească la faptul că orice să semnaleze lucrările De duminică, fotbalul a por galului cu „Poli." Iaşi, egal
toarce (Side- ascunse de pe amplasa nit in lunga sa cursă pe toa mai mult ghinionist de data
estinat.ia Mah- zilnic oameni ocupaţi în- catari containere comparti material refolosibil repus mentul sau traseul vii te cele 3... piste ale eşaloane aceasta, cind Jiul a . avut 3
; PETROŞANI; tr-o treabă utilă. Din ceea mentate pentru depozita în circuit înseamnă econo lor divizionare: A, B şi C. E- bare 1 —, că antrenorul La-
nea (Unirea) ; ce populaţia oraşului arun rea mai multor feluri de mie în folosul său, direct toarelor lucrări. Legea tapa din „A“, a 4-a, a fost dislau Vlad îşi demonstrează
;e mai depar- materii secundare refolosi- sau indirect". gospodăriei comunale rodnică: Corvinul a învins, şi la Petroşani profesionalis
>rie); LUPENI: că, ei extrag ceea ce se greu, dar meritat pe F.C. Olt mul, capacitatea de mobiliza
(Cultural) ; mai poate refolosi. Oame bile“. La Hunedoara, problema — echipă complet schimbată re şi antrenare la muncă a
•rgolii (Lucea- nii care au această ocupa La Hunedoara, antrena recuperărilor are mai mul in bine, dotată, bine pusă la jucătorilor, de închegare a e-
3A: în căuta- ţie la rampa oraşului Brad rea populaţiei la acţiunile O comisie de lucru punct, disciplinată şi ordona chipei. Este reconfortantă sen
ilor (Minerul); te aspecte. S-a găsit solu tă, ambiţioasă — calităţi ce zaţia siguranţei prezentă acum
Comoara din au reuşit să recupereze de recuperare are mai ţia folosirii cioburilor de care-şi dovedeşte în jocul Jiului.
gint (Muncito- 1 500 kg de hîrtie, 1 800 kg mulţi parametri. Ni-i. des sticlă la anumite procese se regăsesc întocmai in perso După un debut cu... stingul,
antrenorului
1ANI: Aventu- textile, 780 kg folie, 10 crie tovarăşul ing. Nicolae telmologice în combinat. din plin utilitatea nalitatea Halagian. Deşi a său, Aurul Brad n-a reuşit la Cav-
Florin
în
or polari (Re- tone fier şi alte materii. Groza, şeful compartimen vins, Corvinul încă n-a... con nic să demonstreze dorinţa ju
AD: Logodnica Nu s-a găsit însă şi posi vins că este hotărîtă să-şi cătorilor şi antrenorului Du
;); GURABAR- Să recunoaştem, ceea ce tului gospodărie comunală bilitatea de a le colecta de menţină şi să-şi perfecţioneze mitru Borcău de a menţine
de toamnă fac ei e o treabă utilă. Dar şi locativă al consiliului apărută ulterior impu cadenţa cu exigenţele acestei
înfăţişa
care
1RAŞTIE: Sal- rezultatul muncii reprezin popular municipal. „Noi or la populaţie. Ne gînclim nea indirect, prin pre calităţile cu Jocul său se este e- serii atît de grele. Trebuie fă
publicului.
atria); ICage- că, dacă te duci cu o sti
■riiie I-II (Fla- tă mult mai puţin decît ganizăm acţiuni de colecta clă ciobită la alimentara, vederea cu privire la zilant, nu mai e atît de avin- cut ceva la Aurul pentru re-
iGlU-BAl: Un s-ar putea face dacă aceste re pe străzi, în colaborare coordonarea unitară re tat, ceea ce denotă poate o cîştigarea... luciului cu care
dut (Casa de nu ţi-o primeşte contra ţelelor edilitare, crearea scădere a încrederii în forţele era poleită echipa brădeană.
\ŢEG: Tinere- cost. Dar nici gratuit nu proprii, sau absenţa factorului Altfel se piord suporterii şi a-
raeu (Dacia) ; ţi-o primeşte. Ce-ar fi da de asemenea colective. dinamizator, care se numea pare deruta. La treabă, bă
•liţistul ghinio- că comerţul ar mai face Şi astfel cel creat la ni Lucescu. Grupul de antrenori ieţi I
AN: Oglinda velul Consiliului popu hunedoreni, în frunte cu Re- In divizia C s-a distins din
t de cultură); un pas înainte şi în aceas lar municipal Hunedoa mus Vlad şi Florică Dumitra- prima etapă opţiunea Mineru
acuză (11 Iu- materii şi materiale n-ar cu secţia din localitate a tă direcţie şi s-ar implica che trebuie să se ocupe mult lui Lupeni, cu Petre Libardi
:RIA: Caseta şi în achiziţionarea sticle- ra a devenit Comisia la cîrmâ, pentru ambiţii mai
edici (Mure- ajunge Ia rampa de gunoi I.J.R.V.M.R. Aceste acţiuni pentru coordonarea şi pe planul pregătirii psihologi- mari... Bun rezultatul ferovia
Bătrînul enig- şi ar fi depozitate în locuri sînt dinainte popularizate lor-ambalaj ţiobite ? Că avizarea lucrărilor edi oe a jucătorilor, de latura rilor simerieni, conduşi do...
a); CHELARI: speciale, aşezate la înde- prin staţia de radioampli populaţia nu are nevoie de pedagogică a Instruirii depin-
(Minerul). litare. Ea e alcătuită zînd in prezent redresarea mo- fostul arbitru Nicu Capră, in
mîna locuitorilor oraşelor. ficare, iar maşina colectoa ele si le-ar preda fără pre din reprezentanţi ai în ral-volitivă a echipei. De ase faţa exdivizionarei B Dacia.
Consemnam nu demult, re are, de asemenea, mij tenţii băneşti, o dovedeşte treprinderii de gospodă menea, repetarea şi însuşirea „Vitregită" în seria bănăţeană,
Certej
poate
Minerul
EXPRES sub titlul „De la cetăţeni, loacele ei de popularizare faptul că în gunoiul mena rie comunală şi locati automatismelor de joc, a sche echipa şansa intrusului, necu
avea
1
• H ssU ^ n B B S pentru cetăţeni* , faptul că a acţiunii în curs. jer, pe haldele de zgură vă , întreprinderii de melor tehnico-tactice constituie noscut încă de adversari. Ori
în municipiul Petroşani s-a Hunedoara este, pe lingă se găsesc destule asemenea reţele electrice, între un alt factor al antrenamentu cum, debutul, 3—0 cu Dicrna
căruia
lui
asupra
trebuie
per
erii din încheiat acţiunea de am un mare producător de obiecte. prinderii de distribuţie severat. Şi trebuie neapărat ca Orşova, e promiţător. Noua e-
plasare la parterele blocu moţai, şi o adevărată „mi Din cele prezentate pînă a gazelor naturale, poş Dumitrache, în calitatea de cliipă deveană, plătind... oa
lele sparte de anul trecut., n-a
rilor a unor containere nă" de fier vechi. La acest aici se poate formula cel tei, pompierilor militari, jucător-antrenor. să suplineas beneficiat de avantajul tere
pentru depozitarea separa sortiment nu-i nevoie să puţin o concluzie; popu miliţiei şi ai consiliului că prin efort personal absen nului propriu, remizînd la O-
5, 37, ţa predecesorului său, să de răştie, cu Minerul Ghelari. Să
tă a hîrtiei. E un lucru facem prea multă propa laţia e gata să răspundă popular.
gandă sau muncă de lă chemării de a repune în vină. motorul moral, dacă nu mai aşteptăm însă. S-a. scurs
;uri : bun, care, după cîte ştim, murire pentru a ne realiza înainte de a se înce şi fizic al echipei. abia o etapă în „C"
se preconizează a se ex circuit materii secundare pe o lucrare într-Q zo Jiul a reuşit un remarcabil
tinde în tot judeţul. Por sarcinile. Dar i-am obiş refolosibile, conştientă fiind nă,. comisia se întruneş 1—1 la Constanţa şi evoluţiile NICOLAE STftMCIU
nind însă de la aspectul nuit pe cei ce predau fier că pentru aceasta nu tre te pentru avizarea lu
descris mai sus, l-am în vechi că au obligaţia să buie să facă vreun efort crării respective. Cu a-
trebat pe tovarăşul Ion predea şi cîte 100 kg hîrtie. deosebit. Trebuie numai cest prilej se semnalea Pe s c u r t
Başa, vicepreşedintele Bi ză şi pichetează traseul
probabil pentru Pentru a implica mai bi găsite şi aplicate acele for
august 1982 : roului executiv al Consi ne populaţia din blocuri la me de organizare a colec oricărei reţele ascunse, VARŞOVIA 25 (Ager- COPENHAGA 25 (Agei-
încălzi uşor liului popular orăşenesc de pe amplasamentul pres). — în turneul inter pres). — Cu trei run
îl va fi va- Brad, în ce fel conlucrea acţiunea de recuperare, am tării cît mai la îndemîna viitoarei lucrări.
■ în prima confecţionat, deocamdată, ei. Şi, mai ales, nu trebuie De cînd funcţionează, naţional de şah de la Po- de î n a i n t e de înche
.valului cînd ză autorităţile locale cu acest colectiv, devenit lianiţa Zdroj (Polonia), ierea campionatului mon
ploi şi averse s p e c i a l i ş t i i de la 80 de containere comparti lăsată în seama unuia sin dial de şah p e n t r u
Vîntul va sufla I.J.R.V.M.R. în acţiunea de mentate. Vom continua ac gur o acţiune în care sînt ulterior comisie de lu după 11 runde conduce juniori de la Copenhaga,
.‘in nord-vest. implicare temeinică a ţiunea la toate blocurile, cru a consiliului popular, L. Vogt (R.D.G.j cu 7 în. clasament conduce So-
le maxime vor populaţiei la recuperarea, dar pe măsură ce ne vom implicaţi prin lege mai adică de circa doi ani,
între 20 şi 25 puncte, urmat, de Radulov kolov (IT.R.S.S.) cu 8,5
ar cele minime sortarea şi depozitarea ma asigura fondurile şi mate mulţi. Coordonatorul însă a dispărut orice litigiu (Bulgaria) şi. Popovici (Iu puncte. Dan Bărbul'\seu
6 grade. Diml- terialelor refolosibile. „Ni rialele pentru confecţiona tot consiliul popular ră- pe această temă. între (România) care a pierdut
locală mai ales meni de la I.J.R.V.M.R. n-a rea containerelor. Vom constructori şi proprie goslavia) cîte 6,5 puncte,
eorolog de ser- mine- tarii de reţele edilitare. Ovidiu Foişor (România) 6 în, runda a 9-a la benja
Pronccnco). luat încă legătura cu noi continua însă şi. o propa min, (S.U.A.) are 5,5 punc
— ne-a răspuns dânsul. Dar gandă susţinută în jurul SON CIOCLEI puncte etc. te şi, o partidă. întreruptă.