Page 86 - Drumul_socialismului_1982_08

i a Exploatarea miniera Boita
PROLETARI D!N TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-
fcA Trebuie întărită disciplina

tehnologică şi a muncii

După rezultatele înregis­ calităţii minereului in pro­ asemenea aspecte 7 Ce mă­
trate în cele şapte luni şi porţie de numai 90,!î la su­ suri s-au luat pentru în­
două decade din acest an, tă. O altă cauză care a in­ tronarea unui climat de
s-ar părea că minerii şi fluenţat cantitatea de mi­ ordine şi disciplină ?
preparatorii de la Boiţa- nereu extras a fost neres- — Raportindu-ne la nc—
ITaţeg au desfăşurat o ac­ pectarea disciplinei mun­ realizarea cantitativă a sar­
tivitate corespunzătoare. cii. Sînt şi acum mulţi cinilor de plan, adăugind
Producţia industrială a muncitori care absentează şi aspectele întîlnite, ară­
Secţiei miniere Boiţa a nemotivat; Cornel Magdes- ta inginerul lacob Jitea, şe­
fost realizată în procent de cu. Iulian Clep, Petru Clep, ful secţiei, apreciem că ac­
peste 115 la sută, la pro­ Petru Pavelonl, losif To- tivitatea care s-a desfăşu­
ducţia marfă s-a obţinut moni. rat la mină nu a fost în­
un spor de 2,5 milioane lei, Analizînd lucrările de tru totul corespunzătoare.
Anul XXXIV, nr. 7 712 VINERI, 27 AUGUST 1982 4 pagini - 50 bani iar planul la minereu com­ întreţinere minieră, rezultă Do asemenea, apreciem ca
plex prelucrat a fost de­ că acestea nu s-au făcut nesatisfăeătoarc activitatea
păşit cu 1 600 tone. conform programului de unor conducători de for­
maţii de lucru. Printre a-
Sinfem hofărifi să facem tot ceştia putem să-i nomina­
Inginerii
Traian
pe
lizăm
Ilian, Marius Para, subin-
Table,
Nicolao
ce depinde de noi pentru velatoare ar fi, nu ne pot lucru, fapt ce a contribuit ginerul Alexandru Maruş-
Aceste cifre, oricit de re­
maiştrii
Armăturilor
la
distrugerea
„spune" însă cum au lu­ de ia unii suitori sau de ca. Aurel Mihăiescu, care
au făcut, pe alocuri, rabat
a recupera rămînerile în urmă crat echipele Părău, loan la rostogoale. Dc aseme­ de la exigenţa muncii, lu­
conduse
de
nea. tot neglijenţei i se pot
Sigismund
cru ce s-a văzut în modul
Ilioni, Dumitru Luca, Pe­ atribui o parte din greu­ cum au înţeles echipele din
Colectivul întreprinderii 600 000 bucăţi mai puţin. compensa parţial lipsa ma­ tru Nieuleseu şi Dumitru tăţile ivite în galeriile ori­ subordinea lor să-şi înde­
„Vidra" din Orăştie a în­ Bineînţeles că nu ne-am teriei prime de bază, adică Giura, pentru că la con­ zonturilor —80 şi —120. plinească sarcinile dc pro­
registrat in perioada tre­ resemnat. Organizaţia de piei de ovine de categoria troalele efectuate, au fost Citeva dintre galerii sînt ducţie.
cută din acest an serioase partid, consiliul oamenilor 3—7. Din acestea confec­ găsite eu minereu în vatră, aproape impracticabile. Nici — Deci, o primă conclu­
rămineri în urmă faţă de muncii, toţi factorii răs­ ţionăm o gamă diversă de ceea ce denotă că de mul­ lucrările de investiţii din zie ce se desprinde de
plan. Mai exact, la pro­ punzători de la nivelul produse. Sîntem pe punc­ te ori rambleierea goluri­ subteran nu s-au realizat aici: la secţia minieră Boi­
ducţia marfă valoarea res­ secţiilor şl atelierelor am tul de a înfiinţa case de lor diu subteran s-a făcut integral. Spre exemplu, o ţa trebuie întărită discipli­
tanţelor este de peste 65 acţionat hotărît, căutînd şi comenzi în alte judeţe ale parţial şi cu minereu, în echipă ce lucra la un sui­ na muncii şi disciplina teh­
milioane lei, la producţia aplicînd cele mai bune ţării. Primele le vom des­ detrimentul producţiei ex­ tor a realizat planul de nologică. Dar oare e de
fizică şi la export nereali- mijloace care să ducă la chide în curînd la Făget, trase. O situaţie similară producţie în proporţie de ajuns numai atît ? Şi res­
zările sînt, de asemenea, realizarea sarcinilor de Focşani, Drobeta-Turnu Se- s-;. petrecut si în abatajele numai 31,5 la sută (!), fapt tanţa de 270 tone la mi­
apreciabile. Cum piuă la producţie. verin şi Vatra Dornei. Spe­ unde lucrează echipele lui ce a condus la schimbarea nereul extras trebuie recu­
sftrşitul anului mai sînt — Concret, ce s-a făcut răm că prin acestea să Cornel Zepa şi loan Vlăi- şefului de echipă, Petru perată !
doar patru luni şi citeva' în această direcţie ? crească în mai mare mă­ coni (II). Acestea, pe lîn- Tă.şală. Dar oare numai — Am hotărît ca această
zile, timp scurt, dar în ca­ —• Am trecut la prelu­ sură cantitatea de piei -gă rambleierea cu mine­ şeful de echipă a fost vi­ restanţă să fie recuperată
primite de la populaţie. reu, nu respectă nici di- novat ? Unde au fost maiş­ pînă la finele lunii august.
Aş vrea să relev însă o luţia admisă la profilul ex­ trii, conducătorii direcţi ai Totodată, ne-am propus să
stare de lucruri negativă. cavat. punctelor de lucru ? Care asigurăm cu efectivele ne­
Dintre pieile pe care le Iată aşadar, o primă cau­ a fost preocuparea perso­ cesare liniile active din a-
primim de la unităţile a- ză care a condus la o res­ nalului telmico-ingineresc DORiN CORPADE
gricole şi prin centrele de tanţă de 270 tone la mine­ din cadrul secţiei miniere ?
re, printr-o mobilizare e- crarea intensivă a pieilor achiziţii ale I.J.R.V.M.R., reul extras si la realizarea Ce părere au factorii din (ConîisHiare in pog a 2-a)
conducerea secţiei despre
xemplară, printr-o organi­ de vinat. De mult timp la foarte multe, datorită
zare desăvîrşită a activită­ noi se recuperează fiecare proastei gospodăriri, nu
ţii, se poate recupera o bu­ bucată ele materie primă mai corespund unei valo­
nă parte din restanţe, am şi se valorifică. Am trecut rificări în producţia de
căutat să aflăm ce per­ la valorificarea Superioară blănărie. La ora aceasta
spective se deschid la chiar a bucăţilor de di­ avem in centrul nostru de
„Vidra" în acest sens, cum mensiuni mici. Procedînd, sortare peste 300 000 bu­
acţionează conducerea uni­ aşa, am reuşit să economi­ căţi dc asemenea piei, ca­
tăţii, organizaţia de partid, sim în perioada amintită re ar fi fost bune în pro­
întregul colectiv -pentru peste 2 500 metri pătraţi ducţie, dar au fost dete­
realizarea ritmică a pla­ de materie priină, pe care riorate prin tunderea de­
nului, recuperarea încă din am. reintrodus-o în fluxul fectuoasă a. Unii; după sa­
acest trimestru a rămîne- de producţie. crificarea animalelor. în
rilor în urmă. loc să le utilizăm, sîntem
— Cu toate acestea, de­
— Cauza principală a ficitul la materia primă nevoiţi să le ţinem în stoc
nereal izărilor amintite — sau să le livrăm tăbăcării-
ne spunea Iuliu Dicu, şe­ se menţine, după cum am lor.
ful biroului plan-produc- văzut, in detrimentul rea­ Avem capacitate, avem
ţie, secretar adjunct al ..co­ lizării sarcinilor. Ce alte o dotare tehnică cum pu­
mitetului de partid — este măsuri v-aţi gîndit să pu­ ţine întreprinderi au, a-
lipsa materiei prime. Am neţi- în practică, în conti­ vem un colectiv bun, şi cu
avut în acest ah şi avem, nuare, tovarăşe inginer şef toţii sîntem hotărîţi să fa­
în continuare, mari greu­ loan Cocrcan, pentru creş­ cem tot ce depinde de noi
tăţi cu aprovizionarea cu terea resursei de materie pentru a recupera înce-
Alina
Barza.
de
pici crude de ovine. Faţă primă şi, implicit, a pro­ pînd din această lună res­ mineri condiisă Echipa comu­
dc
de 1,4 milioane bucăţi cîte ducţiei fizice ? tanţele la producţia fizică nistul Teodor Precup lu­ o elupercărie. Lucrările de
aveam repartizate pentru — Am început să ne a- şi la ceilalţi Indicatori. crează în sectorul V. Morii, amenajare şi Insămînţarc a
raionul
Carpen,
ultime­
re
perioada 1 ianuarie — 10 provizlonăm şi cu piei de le trei luni are o depă­ miceliului se vor termina in
suptăminâ.
această
Apar­
ţa
august a.c., am primit cu categoria a II-a, pentru a MIRCEA LEPADATU şire dc 25 Ia sută. tamente pentru cadrete din
agricultură. In centrul civic
- n — » — ® — « - ■ » - # > - * — a> — *. — a — * — * — « * - * — a Cu planul anual îndepli­ a! comunei Sălaşu de Sus
nit. Harnicul colectiv de se construieşte Sn regie pro­
muncă al Ocolului silvic Ha­ prie, ds către consiliul popu­
LA Zi In a g r i c o l i U t A ţeg u reuşit, datorită străda­ lar comunal, cu ajutorul me­
niilor
îndepli­
să-şi
depuse,
nească sarcinile de plan a- seriaşilor şi locuitorilor sa­
telor, un bloc cu 21 aparta­
nuale la fructe dc pădure.
Inspectoratului mente pentru cadrele din a-
Pe
ansamblul
Fînu! — cosit, adunat şi transportat cît mai repede şi livrat judeţean acum benefi­ fundaţia .şi A acum se'lucrea­
fost
recoltat gricullură.
turnată
silvic
s-au
pînă
ciarilor pcsle 250 tone fructe ză la zidărie. Un asemenea
Cooperativele agricole lolium, lucerna, trifoi ş.a., tone fin, acoperindu-ne ne­ furajelor. La C.A.P." Strei de pădure — zmeură, afine, bloc se construieşte şi ia
de producţie din Consiliul iar furajele obţinute au cesarul la acest capitol. s-a încheiat cositul fîneţe­ mure şi cireşe amare —. din Pui, lucrarea aflîndu-se in­
unic agroindustrial Călan fost depuse în baza fura­ In acest mod s-a acţio­ lor naturale cu contribuţia care aproape 150-tone zmeu­ tr-un stadiu avansat de e-
dispun de însemnate su­ jeră. S-a trecut, cu mai nat şi la C.A.P. Sîncrai. membrilor cooperatori, cu ră şi afine pentru export ! xecuţie.
prafeţe destinate produce­ multă vreme în urmă, la Pentru a ne relata cum s-a cotă parte. & Ciupereărie la Deva. Între­
prinderea de legume şi fruc­
rii de furaje şi de peste recoltarea fîneţelor natura­ desfăşurat lucrarea, îi dăm te Deva a amenajat în fos­
— Am cosit toată supra­
2 230 ha fineţe naturale, le, la transportul, şl depo­ cuvîntul Aurorei Dămi- faţa dc fineţe, iar tot ce tele depozite din str. Pietroa­
ceea ce a îndemnat-o pe zitarea finului. Socot că nescu, preşedinta coopera­ s-a adunat, s-a transportat sa, pe o suprafaţă dc 80 mp. Sti
inginera Maria Creţu să lucrarea s-a desfăşurat bi­ tivei. Şi depozitat în baza fura­
considere că există condi­ ne la cooperativele agrico­
ţii în toate unităţile pen­ le clin Ruşi, Baliz, Boşo- — Am terminat recolta­ jeră — ne spunea Con­
stantin Căbuz, şeful fermei
tru a se acoperi în între­ rod şi altele. rea întregii suprafeţe de
gime necesarul de nutre­ — Avem 120 ha fineţe fineţe naturale — 180 ha. zootehnice.
ţuri pentru stabulaţia naturale — nc spunea Asta fiindcă la coasă ani Am fost în incinta bazei ZONĂ DE AGREMENT NOUĂ
1982—1983. loan Munteanu, preşedin­ mobilizat un mare număr dc furaje din apropierea PENTRU MINERII LUPENIULUI
— Cu condiţia, ca toata tele C.A.P. Batiz. La ora de oameni. Tot finul obţi­ sediului C.A.P. Strei şi am
nut l-am transportat şi de­
constatat că şirele de fin
furajele să fie cosite, trans­ actuală întreaga suprafaţă pozitat în bune condiţiuni. sînt bine alcătuite. Numai
portate şi depozitate în este cosită. Furajele’ au Prin munca voluntară repede cunoscut si mult
cele mai bune condiţiuni. fost adunate cu grijă, — Vă acoperiţi necesa­ că aici este un alt necaz. a celor care lucrează în căutat.
Baza de nutreţuri nu este
întreprinderile
oraşului
rul la acest sortiment de
— Evident — ne-a spus transportate operativ şi nutreţuri ? îngrădită şi se află chiar Lupeni, au fost realizate Alături de părinţii lor,
interlocutoarea. Dealtfel — depozitate intr-o incintă în calea pe care trec mulţi la zona de agrement Brăi- minerii, copiii acestora,
în lumina cuvântării tova­ împrejmuită după ce mai — Fără îndoială. De fapt, locuitori ai oraşului nou ţa lucrări în valoare de au fost şi ei prezenţi în
răşului Nicolae Ceauşcscu, întîi au fost cântărite şi în­ de mulţi ani cooperativa spre plaja amenajată pe 1,2 milioane lei. Cele opt momentul oferirii daru­
la recenta consfătuire de registrate, aşa cum cor in­ noastră n-a avut probleme rîul din apropiere. în acest căsuţe recent construite lui. Acolo, la Brăiţa e şi
lucru de la C.C. al P.C.R. dicaţiile organelor judeţe­ cu asigurarea hranei ani­ fi* există oricând pericolul în incinta parcului Brăi- rodul muncii lor „ascuns"
— in toate unităţile s-a ne de specialitate. La malelor în timpul stabula- ca cineva să arunce un ca­ ţa, alăturate tonetelor sub iarba deja răsărită
acţionat şi se acţionează cu transportul finului s-au u- ţiei. Nu vom avea nici la păt de ţigară sau uri chi­ pentru fructe, chioşcuri­ pe sute de metri pătraţi,
seriozitate în acest sens. La tilizat atît mijloacele me­ iarna viitoare. brit aprins. In plus — cum lor de d u l c i u r i pen­ care au fost amenajaţi în
Ruşi, Bretea Straiului, Bo~ canice eît şl atelajele coo­ Şi ot celelalte unităţi în scopul înfrumuseţării
şorod şi în alte cooperati­ perativei şi ale oamenilor din consiliul unic s-a ac­ TRAIAN BONDOR tru copii, fac ca noul loc noului punct de recrcere
ve s-au recoltat coasa I — din sat. La ora actuală, a- ţionat pentru recoltarea, de agrement să devină si odihnă.
pe suprafeţele cultivate cu vem depozitate circa 250 transportul şi depozitarea (Continuare Ir» pag. o 2-oJ