Page 87 - Drumul_socialismului_1982_08

pag 2 DRUMUL SOCIALISM 5

Preocupări constante pentru Munca le calitate - eheia oisfieri

întărirea organizaţiilor de bază
unor recolte sporite Sa hectar
Comitetul de partid de şi în viaţa socială, în toa­ de perspectivă, ale stilului 15.00 In
M
la întreprinderea de ma­ te împrejurările. şi metodelor de muncă. Cooperativa agricolă de renul a fost pregătit gră- Eforturile depuse pentru 15-30 Lf
teriale dc construcţie Bîr- — Cum apreciaţi modul Aici dezbatem şi chestiuni producţie din Pricaz a dinăreşte, iar însămînţările aplicarea tehnologiilor spe­ pe
an
cea îndrumă cu atenţie în care se munceşte pen­ ale organizării şi planifi­ obţinut în acest an o s-au făcut de cea mai bu­ cifice culturii griului ne-au 15.45 Ei
producţie de grîu de 3 250
din
plin
răsplătite.
sub
îndruma­
fost
nă
calitate,
activitatea birourilor şi or­ tru primirea în partid a cării muncii, şi modalităţi Producţia realizată ne-a ge
ganizaţiilor de bază pen­ celor ce îşi manifestă a- • adecvate de muncă speci­ kg la hectar, superioară rea tovarăşului Viorel Ba­ 17.10 Tr
tru a se întări numericeşte ceastă dorinţă ? fice secţiilor, condiţiilor cu 350 kg celei planificate. lotă, inginerul şef al coo­ întărit hotărârea de a ac­ 17,50 10(
20.00 Te
şi calitativ, pentru a-şi — Avem, în general, o concrete în caro lucrează Acest 6ucces îşi are izvo­ perativei, urmărindu-se a- ţiona energic, în lumina 20,20 Pe
spori capacitatea de mobi­ desfăşurare normală a organizaţiile noastre de rul în preocuparea con­ sigurarea densităţii optime cerinţelor formulate de se­ tul
parti­
lizare şi organizare. muncii de primire. Din cei bază. De fiecare dată dis­ stantă şi responsabilă a la hectar şi evitarea gre­ cretarul general al Nicolae ad
dului,
tovarăşul
în legătură cu aceasta intraţi în partid anul a- cutăm şi modul în care se organizaţiei de partid, a şurilor. Ca urmare, plante­ Ceauşescu — la recenta 20,25 Vi;
am cerut detalii tovarăşei cesta 64 la sută sînt femei desfăşoară primirea în conducerii cooperativei, a le au răsărit frumos, lanu­ consfătuire de lucru de la PU
mă
Rodica Someşan, secretar — depăşind ponderea lor partid, activitatea de pre­ tuturor membrilor coope- rile fiind curate de bu- C.C. al P.C.R. — pentru a no;
adjunct cu problemele or­ în unitate — şi 84 la gătiră a celor care solicită spori continuu recolta de 20.45 Fii;
in
ganizatorice al comitetului sută — din r â n d u r i l e primirea, precum şi cu cei EXPER1ENTA GRIULUI cereale păioase. în acest 22.00 Te)
de partid din întreprinde­ U.T.C.-ului. Dar avem si deja primiţi. scop, pentru pregătirea re­ 22.10 Se:
re. De asemenea, semestrial coltei anului 1983 a fost
— Să ne referim, înain­ avem întîlniri cu tinerii ratori şi a mecanizatorilor ruieni. în iarnă am efec­ stabilită o bună amplasare
te de toate, tovarăşe secre­ Viala de partid membri de partid, în care pentru punerea deplină în tuat şi fertilizarea fazială. a griului, am început deja jJLj
tar, la ceea ce se între­ discutăm deschis despre valoare a potenţialului Aşteptările nu ne-au fost să administrăm îngrăşă­
prinde în sensul creşterii sarcinile pe care le au, productiv al pământului. înşelate. Pe tarlaua „Bi- minte organice şi s-au e- BUCU1
numerice a organizaţiilor evoluţii inegale. în timp cum lucrează pentru înde­ Vom releva modul cum 6-a lău“, am secerat în medie fectuat arături de vară pe dioprogri
de bază. ce organizaţia de bază plinirea lor, ce greutăţi au, acţionat pentru a se ajun­ de pe fiecare hectar peste toate suprafeţele eliberate La ordi
cultură;
— Nc-am îngrijit ca fie­ din secţia b.c.a., de pildă, cum sînt sprijiniţi ş.a. A- ge la producţii superioare 4 700 kg boabe, avînd cul­ de culturile timpurii. Pu­ 8.00 Ucv
care birou să-şi întocmeas­ are o activitate constantă semenea discuţii ne ajută de grîu. tivat soiul Rana II. Curierul
că anual o perspectivă, de ani de zile, altele \,din să înţelegem în ce direcţii în primul rînd s-a ma­ nând accentul în continua­ Buletin i
după care să lucreze siste­ secţiile Premo, Prefabrica­ trebuie să sprijinim birou­ nifestat o grijă deosebită Mecanizatorii au mani­ re pe respectarea cu stric­ pundem
matic. Am sugerat că este te, Armături) au oscilaţii rile organizaţiilor de bază. pentru amplasarea judi­ festat maximă grijă să,nu teţe a regulilor agrotehnice, Buletin (
folcloric;
avem certitudinea că şi în
necesar ca această per­ pronunţate. De exemplu : Urmărim cu atenţie, nu cioasă a culturilor reuşind piardă nici un bob din viaţa; 10
spectivă să fie privită ac­ la secţia de tuburi premo numai global, activitatea să cultivăm grîu pe tere­ noua recoltă la seceriş. Ei anul viitor unitatea noas­ ţării; 11,1
tiv, adică să se actualizeze în 7 luni a fost primită dc primire în partid, ei şi nurile unde am avut ca au meritul principal în tră va obţine recolte supe­ 11,05 Vre
Buletin ‘
ori de cîte ori intervin numai o cincime din tova­ pe locuri de muncă, pe a- plante premergătoare sfe­ realizarea şi depăşirea pro­ rioare la grîu şi la cele­ toate pei
schimbări importante în răşii stabiliţi în perspecti­ teliere, chiar pe formaţii cla, cartofii şi porumbul. ducţiei planificate. F'aptul lalte culturi. 12,30 Din
iOAN BARB
structura sa. vă. Aşa se face că în mo­ de lucru. De aici am în­ Tarlalele destinate pentru se explică prin aceea că preşedintele C.A.P. rului; l
— Sc lucrează efectiv mentul de faţă din numă­ ţeles că trebuie să acor­ păioase au fost fertilizate toţi membrii formaţiei de radio-tv.
după această perspectivă ? rul total al celor aflaţi în dăm un sprijin mai con­ cu îngrăşăminte organice şi mecanizare de la Pricaz ILIE ROŞU 5 <..00 5 l
BU1.
— Absolut. Toţi cei pri­ perspectivă, din unitate, sistent organizaţiilor de chimice. Pe toată suprafa­ sînt localnici şi cunosc şeful formaţiei drumul n
miţi în anul acesta în rân­ sînt primiţi abia 30 la bază care au în cuprinde­ ţa de 100 ha au fost admi­ foarte bine fiecare tarla. de mecanizare din Pricaz Sfatul nu
durile partidului sînt din sută. re centrala termică, pa­ nistrate îngrăşăminte com­ S-a reuşit să se realizeze pere coi
Roman;
cei previzibili, dc pregăti­ nouri mari, macaralele şi plexe. Arăturile s-au făcut o bună conlucrare cu con­ economici
rea cărora birourile orga­ — în ce constă sprijinul centralele dc betoane. de cea mai bună calitate, ducerea cooperativei, iar Frnul — cosit, do ştiri;
nizaţiilor de bază s-au o- acordat de comitetul de Folosim şi alte forme de încorporînd în sol toate oameni cum sînt Ştefan trie; 17,45
cupat din timp, ajutîndu-i partid birourilor organiza­ sprijinire a birourilor or­ resturile vegetale. La în- Creţu, Dumitru Orăşan, Ni- adunat şi ilrăgitc n
18.00 Orei
să-şi însuşească atît prin­ ţiilor de bază în direcţia ganizaţiilor de bază în ac­ sămînţare am folosit soiu­ colae Mihăiîă, Petru Me­ gricultura
cipiile, normele şi regulile despre care vorbim ? tivitatea de primire, pre­ rile Rana II, Potaisa şi zel, Vasile Bota, Nicolae transportat 20.00 Rad
zi într-o
de organizare şi funcţio­ — Lucrăm pe mai multe cum şi în cea de educare Iulia care — cum ne-a do­ Georgescu, Alexandru Lup rii muzica
nare a partidului, cît şi planuri. Periodic avem în- a membrilor de partid re­ vedit experienţa proprie — şi alţii au dovedit şi do­ (Urmare din pag. 1) stop muzi
comportamentul corespun­ tîlniri de lucru metodice cent primiţi. dau rezultate bune în con­ vedesc multă conştiinciozi­
TIMIŞO/
zător acestor principii şi eu birourile, în care dez­ diţiile unităţii noastre. Te- tate în tot ceea ce fac. s-a întâmplat şi în anii tre­ maţiilc zii
norme, atît în muncă, cit batem probleme curente şi CORNEL ARMEANU cuţi — oricine poate intra lalea in i
nestingherit la şirele de tul, priorii
I.T.
I.ugoj
P e n t r u o m e n ie n u - i n ic io d a t ă la Exploatarea paie şi de fîn şi să fure... pertoriul
Aceeaşi situaţie şi la C.A.P.
Nica şi I
Sîncrai şi ar fi bine dacă taragot; II
p r e a t ir z h i minieră Bolta în cele două cooperative aplicarea
liste şi a
baza furajeră ar fi cît mai
convieţuire
(Urmare din pag. 1) repede împrejmuită, pro­ tere; 19,00
Era o zi obişnuită. Pe­ tamentelor mistuite. Au blemă ce se ridică de mul­ casctofonul
ste monotonia zilei sună intervenit dulgherii con­ bataje, pentru realizarea tă vreme. futilii irc c
o alarmă pentru pom­ duşi de loja Ignat şi be- integrală a cantităţilor de gramul r
pieri, asaltînd inerţia co­ toniştii, în frunte cu in­ minereu planificate a fi S-au terminat de recoltat semnul act
tidiană. Cum — bănuiţi, ginerul Mircea Hamat. extrase. Desigur, avem în cele 80 ha fineţe şi la Bre­
sau nu — izbucnise un Au intervenit în fel şi vedere creşterea în conti­ tea Română şi Vîleelc. Aici
trebuie
însă
trans­
grăbit
incendiu ce ameninţa să chip Iosif Caţană, Ştefan nuare a productivităţii portul finului, iar la C.A.P. i^ A m\
mistuie bunuri omeneşti. Şimon, Ferenţ Coţcaru, muncii, prin asigurarea u- Gînţaga şi Nădă.ştie se im­
Aceasta se întâmpla în loan Şandru, Tiberiu Ma- nui indice de utilizare in­ pune grăbirea cositului. în DEVA :
colonia Brazi de pe ame­ lea, Costache Folea, Va- tensivă a parcului de ma­ toate unităţile se cere ac­ foarte peri»
Yankeii —
najarea hidroenergetică sile Şerban, Gheorghe Di- şini de încărcat, cu 5 la ţionat în aşa fel îneît fu­ ta); HUNEI
Rîu Mare-Retezat. coni, Constantin Rotundu sută mai mare decît cel rajele să fie recoltate, dafirul gali
Ca întotdeauna, focul şi mulţi alţii. în fel şi obţinut în primul semes­ transportate şi depozitate Cobra se i;
apropie oamenii, îi soli­ chip, pentru că în timp tru. Sîntem preocupaţi şi cit mai repede şi să se rurgislul);
mu di a (Ari;
darizează în fapt de sal­ ce unii refăceau locuin­ de creşterea calităţii mine­ treacă urgent la cosirea | dar mii
vare. Ca la o comandă ţele, alţii au găzduit o reului extras, de respecta­ otăvii pentru ca — aşa | structorul);
toţi constructorii aflaţi parte din familiile răvă­ rea metodelor de exploata­ ! Campioana
în apropiere au sărit. şite de foc si mîhnire. re planificate, de elimina­ cum sublinia secretarul ge­ ! An gel a mor
I te (7 Noiem
Muncitori şi ingineri, I-au găzduit ca în cel rea din activitatea noastră neral al partidului la re­ | Bonner fiu
bărbaţi şi femei s-au în- mai firesc gest. Dulgherii centa consfătuire de la | VUI.CAN: (
mai
C.C. al P.C.R., să se asigu­
tîlnit la locul focului. .şi betoniştii lucrau noap­ a neajunsurilor care pla­ re condiţii optime j firul); PET
grevează
îndeplinirea
Oameni uzi, întunecaţi de tea pe şantier, iar ziua nului şi a angajamentelor Serele Sîntanctrei. O nouă recoltă ia drumul pieţei. pentru ! ra din Iaci
funingine amestecată cu refăceau urmele focului. asumate. înfăptuirea prevederilor | (Muncitoresc
i Semnul şan
sudoare, oameni sleiţi de Scriu cu o anumită în­ din zootehnie. ; resc) ; URIC
puteri, dar radiind de târziere acest fapt, dar pai pentru
BR
bucuria că au fost uniţi consider că pentru evo­ Serele Io Sînîandrei la timpul prezent şi viitor tezatul); roşi
(Steaua
şi puternici., Arseseră carea omeniei nu-i nici­ Saltimbancii
cîteva apartamente, dar odată prea tîrziu. gem u sii a —
n-a apus nici o viaţă. La începutul anului 1970 1 000 tone legume de seră, frunte se află colectivul fer­ cum, după ce in urmă cu (Flacăra); c
Omenia, revărsarea ei TRAIAN GPRONI, au intrat în producţie se­ iar incepind din anul viitor, mei nr. 1, condus de ing. mai multe zile s-a terminat Atentie la P
(Casa de cult
abia acum a început. S-a corespondent rele din Sintandrei — pri­ prin construirea şi intrarea Viorica Ardean, care in plantarea culturilor din Yankeii — s
trecut la refacerea apar­ Riu Mare-Retezat ma „uzină" agricolă pen­ in funcţiune a noi spaţii primul ciclu de producţie ciclu! II de producţie şi se cia) : BRAZI
tru producerea legumelor şi protejate, se vor da şi mai a obţinut recolte de 92 şi iac lucrările curente de în­ tul: CAL AN
in oct (Casa
zarzavaturilor în perioada multe. Anul acetici contri­ 88 tone tomate la hectar, treţinere, se procură mate­ Procurorul a
cind cimpul nu dă nimic. buim la realizarea progra­ iaţă de 70 tone planificat rii prime şi materiale nece­ nie) ; SI MERI
An de an oamenii de aici mului de auioaproviziona- ~ deci cu depăşiri de 22 şi sare ciclului I din 1983, în minţi rii or —
(Mureşul); TT
— muncitori şi specialişti re teritorială cu 1 300 tone 18 tone/ha şi este urmat de lumina indicaţiilor date de întoarce (Lur
- şi-au îmbogăţii cunoştin­ legume, cu®400 tone în colectivul fermei II, condus tovarăşul l^icolae Ceauşescu LAR T : Foc n
ţele şi şi-au sporit experien­ plus iaţă de prevederile de de ing. Aneta Căliman, ca­ la recenta consfătuire de neruU.
ţa in cultura legumelor de plan, aşa cum ne-am anga­ re a realizat producţii de ia C.C. al P.C.R. Se iac,
seră — îndeletnicire cu to­ jat dealtfel. tomate de 88 şi 79 tone la încă- de ps acum, pregătiri
tul nouă pentru agricultorii Şi colectivul de aici işi hectar, intre fruntaşii intre intense şi se pun baze trai­
hunedoreni. Insă, datorită onorează cu cinste şi dem­ fruntaşi se află Aurelia nice recoltei anului viitor,
strădaniilor şi eforturilor nitate muncitorească anga­ Sietcu, Elisabeta Balasz, A- In anul 1983, producţia de Timpul pi­
zma de 27
depuse, oamenii au depă­ jamentul asumat. Astfel, din lexandrina Pesculesei, Zam­ legume va creşte in mod Vremea va f
şit repede greutăţile ineren­ primul ciclu de producţie fira Bătrineanu, de la cul­ simţitor prin construcţia a frumoasa cu
te oricărui început, păirun- s-au livrat peste 1 000 tone- tura dec tomate, Adriana încă 2 ha de solarii aco­ bil. mai m
sfîrsitul inter
zind treptat, treptat, dar legume faţă de 800 tone Gurguiana, Elisabeta Kos- perite cu sticlă. Acestei in­ izolat, vor cAcl
t e m e i n i c , in tainele noii cîte prevedeau sarcinile a- ta, Aurica. Furca, Elisabeta vestiţii i s-au alocat aproa­ ploaie însotitr
lor meserii. Iar producţiq ierente perioadei respecti­ Mesaroş, de la cultura de pe 10 milioane lei. o,Vi eleetrie
de legume - roadele mun­ ve. Au fost produse şi pu­ castraveţi, Elena Soroceam/, Oamenii de aici, prin sufla modelat
TempcrM nrilp
cii colectivului - a crescut se ta dispoziţia consuma­ Maria Mărginean, Florica hărnicia şi destoinicia lor, fi cuprinde îr
de la un an la altul. Tot torilor 165 tone salată, 502 Faur, Maria Hurmuz, de la prin dragostea faţă de grade. ; ar
ceea ce s-a realizat şi în­ tone tomate, 334 tone cas­ cultura de garoale, Ciisti- muncă şi inalta lor respon­ ini re r, .'> 01 '
făptuit aici atestă că des­ traveţi şi alte legume. Ve­ na Ghibu, multicanslă, A- sabilitate civica, comprimă La munte, -
toinicia şi hărnicia unui niturile planificate a fi ob­ vram furca, electrician, Vir- cit pot mai mult timpul, în generai fru.
rul temporar
colectiv de muncă hotă rit ţinute’din producţia vege­ gil Urs, instalator, llie Bă- realizează in devans sarci­ amia/a c ,r d ’
şi inimos nu se măsoară in tală au lost depăşite cu diiăi mecanic şi alţii. nile, produc mult şi de bu­ semnala avers
ani, ci în lapte. 3,6 milioane lei. iar bene­ iotul la seră este şi la nă calitate, işi apropie prin însoţite do di
— In prezent - arăta in­ ficiul cu 2 miliogoetgjfri. timpul prezent şi la timpul tot ceea ce fpc viitorul do leetriee. Vin Iul
derat. cu inir
ginerul loan Dărăbanţ, di­ , Aut întrebat care sîpt viitor, deoarece in timp ce mi ine, 40--60 km/li
I.M. Orăştic, atelier sculă rie. Comunista Olivia Filip, rectorul unităţii — produ­ făuritorii cţeestpr Recolte bo­ o cultură se culege, se pre­ (Meteorolog de
strungar, execută piese de bună calitate. A. Proncencd).
cem şi livrăm anual peste gate şi ni s-a spus, că îţi găteşte cea următoare. A- N. BADiU