Page 9 - Drumul_socialismului_1982_08
P. 9
La invitaţia tovarăşului Mae Ceauşescu,
ie r i a s is it în t a r a n o a s t r ă , în f r - o v iz it ă
9 *
o f ic ia lă d e p r ie t e n ie , ia a f a r M o h a m e d N im e ir i,
p r e ş e d in t e le f e p s if c i O e s n e e r a t ie e S u d a n
La invitaţia tovarăşului iracepes*©® convorbirilor
Nicolae Ceauşescu, secretar
general al Partidului Co oficial©
Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL munist Român, preşedintele
Republicii Socialiste Româ La Palatul Consiliului de dintre cele două state şî
fll POM SUI U tu I P O P U L A R J U D E Ţ E A N nia, şi a tovarăşei Elena Stat au început, marţi, Declaraţiei solemne comu
Ceauşescu marţi a sosit în 3 august, convorbirile ofi ne — documente de o deo
Capitală, într-o vizită ofi ciale între tovarăşul Nicolae sebită importanţă care au
cială de prietenie în ţara Ceauşescu, secretar general creat cadrul necesar extin
| Anul XXXIV, nr. 7 693 MIERCURI, 4 AUGUST 982 4 pagini - 50 bani noastră, Gaafar Mohamed al Partidului Comunist derii şi diversificării re
Nimeiri, preşedintele Uniu Român, preşedintele Repu laţiilor româno-sudaneze.
nii Socialiste Sudaneze, blicii Socialiste România, Totodată, s-a apreciat că
preşedintele Republicii De şi Gaafar Mohamed Ni există condiţii favorabile
con
IN IN T ÎM P B N A R E A MARII S Ă R B Ă T O R I j mocratice Sudan, împreu meiri, preşedintele Uniunii pentru adincirea în strînse
Socialiste
pre
Sudaneze,
tinuare
acestor
nă cu doamna Nimeiri.
a
Vizita înaltului oaspete şedintele Republicii De raporturi potrivit intere
N A Ţ IO N A M E A P O P O R U L U I iN jO S T lU J sudanez dialog ţara noastră, mocratice Sudan. selor şi aspiraţiilor ţărilor
în
şi popoarelor noastre.
Sub semnul dorinţei re
noul
româno-suda-
nez la nivel înalt se în ciproce de a întări con De ambele părţi, s-a
scriu ca un moment impor tinuu prietenia şi colabo manifestat dorinţa de a se
Ascensiune continuă J tant în cronica bunelor ra rarea dintre ţările şi popoa acţiona în direcţia valori
porturi statornicite între rele noastre, cei doi con ficării cît mai largi a po
România şi Sudan, desehi- ducători de partid şi de sibilităţilor existente pentru
pe planuri paralele \ zînd noi perspective dezvol stat au început prima aprofundarea colaborării
tării colaborării prieteneşti rundă de convorbiri. politice, pentru dezvolta
„Priviţi cîteva din mate an de an produse pentru dintre cele două ţări, în S-a subliniat cu satis rea şi adincirea cooperării
rialele produse in atelierele export). Pe parcurs -a mo folosul ambelor popoare, al facţie faptul că relaţiile economice şi tehnico-ştiin-
secţiilor noastre. Dacă ne dernizat linia de fabricare cauzei păcii, securităţii şi dintre Partidul Comunist ţifice dintre România şi
gindim, că la început, a- a blocurilor din beton cu înţelegerii în întreaga lume. Român .şi Uniunea Socia Sudan.
cum 10 ani, aici nu se pro agregate uşoare, iar în Ceremonia sosirii înaltu listă Sudaneză, dintre S-a apreciat că promova
duceau decit cahie de tera 1968 s-a construit o secţie lui oaspete a avut ioc pe România şi Sudan au cu rea susţinută a relaţiilor
m m m cotă şi blocuri din beton nouă de teracotă pe a- aeroportul internaţional O- noscut o dezvoltare con româno-sudaneze este in
cu agregate uşoare, avem ceeaşi platformă. A urmat, topeni. tinuă in spiritul Tratatului
imaginea reală a ceea ce in martie 1973, unificarea La ora 15,30 aeronava de prietenie si cooperare (Continuare în pag. 4}
au însemnat anii din urmă întreprinderii de prefabri cu care a călătorit înaltul
pentru ascensiunea vertigi cate din beton cu fabrica V i z e t ă p r o t o c o l a r ă
- 2 500 TONE sol al poporului sudanez a
noasă a întreprinderii, aţii de materiale de construcţii,
DE CĂRBUNE ca mărime cit şi pe planul prin care a fost semnat ac aterizat. Preşedintele Uniunii So blicii Socialiste România,
ă
u
l
ş
Nicolae
o
t
r
a
v
PESTE PLAN creşterii răspunderii şi ma tul de naştere a actualei T o v a r â s u ! Nicolae cialiste Sudaneze, preşedin Ceauşescu, la Palatul Con
tele Republicii Democratice
turităţii oamenilor muncii întreprinderi de materiale Ceauşescu a salutat cu Sudan, Gaafar Mohamed siliului de Stat.
Minerii de la Lunea cordialitate pe preşedintele Nimeiri, a făcut, marţi Cei doi conducători de
îşi înzecesc preocupările SSC VfNJ.EJ>m SPPJIŞA Gaafar Mohamed Nimeiri după-amiază. o vizită pro partid şi de stat au avut, cu
la coborîrea din avion. Cei
şi strădaniile în muncă tocolară secretarului gene acest prilej, un prim schimb
pentru a recupera din NÂREŢEIQR fHRÎlNmi SOCJMSSÎS ral al Partidului Comunist de păreri, premergător con
restanţele acumulate de (ConSinucra m pag o 4-a) Român, preşedintele Repu vorbirilor oficiale.
la începutul anului şi a din unitate in indeplinirea de construcţii Deva. In timp,
cinsti „Ziua minerului" sarcinilor". această nouă unitate a cu
Această consideraţie a to noscut o serie de dezvoltări.
şi ziua de 23 August cu
rezultate cît mai bune varăşei Rodica Someşan, In 1976 s-a pus in funcţiu LA COSITUL La ai în agricultură
polistiren
de
atelierul
ne
al
co
secretar
adjunct
la producţia de cărbune. mitetului de partid al expandat şi secţia de be
Organizîndu-şi temeinic întreprinderii de mate ton celular autoclavizat, FÎNULUI
lucrul în abataj, pe ce riale de construcţii Deva apoi o secţie de panouri S i g r ă b im r e c o lt a r e a t in e t e lo r
le patru schimburi, mi s-a relevat la în mari pentru construcţia de Consiliul popular al
muncind cu sirguinţă, în treaga-! dimensiune in ate locuinţe. Cit despre dota comunei Veţel — ne-a ! , s ă t e s t r in g e n t ş i s i le
ordine şi întrajutorare lierele de producţie, din re... An de an, liniile teh informat primarul loca
lităţii, Ioan Ştef — a
între ortaci, brigada discuţiile purtate cu ingi nologice s-au modernizat,
neri, muncitori, maiştri. In unele fiind înlocuite total... organizat zilele trecute
condusă de Grigore Mîn- ginera Roma Brinză, cunos O istorie nouă, scrisă pa o clacă la cositul finu d e p o z it ă m c u t o a t ă g r ija !
druţ a extras peste sar ralel cu alte şi alte pro lui din tarlaua „Termo
cinile de plan la zi mai cătoare a etapelor de dez funde schimbări şi înnoiri, centrală", care aparţine Fîneţele naturale consti dia, Pui, Şerel, Sălaşu de
voltare a unităţii (lucrează
mult de 2 500 tone de in 'întreprindere de la ab in cei 17 ani care au tre C.A.P. Veţel. Au parti tuie pentru unităţile agri Sus, Nucşoara şi altele —
ţ că cărbune. De remarcat solvirea facultăţii in 1957) cut de la Congresul al IX- cipat la acţiune peste cole socialiste din Consiliul dispun de mari suprafeţe
( cS că, deşi a fost înfiinţa ne spune : lea al partidului. Atmosfera 30 de cetăţeni virstnici unic. agroindustrial Haţeg de fineţe naturale. Ele au
> ta tă doar de şapte luni, şi tineri, cooperatori şi principala sursă de nutreţ în proprietate între 500 şi
- Fabrica de materiale de muncă plină de răspun
această formaţie a reu de construcţii Bircea — cum dere este aceeaşi atit in muncitori din între pentru hrana animalelor, 2 000 ha. Recoltarea, strîn-
şit să se remarce prin se numea, a luat fiinţă la colectivele atelierelor de te prinderi. în fruntea pentru realizarea produc gerea şi depozitarea în
rezultatele constant bu 1 august 1962, cind s-a u- racotă, vată minerală, dia- cosaşilor s-a aflat Aurel ţiei zootehnice. Iar asigu cele mai bune condiţii a
ne în producţie, situîn- nificat cu fabrica de tera Ut şi polistiren, cit şi in Puiţ, om în vîrstă de rarea bazei furajere, pen finului poate asigura nu
75 de ani, precum şi
du-se pe primul loc pe cotă din Deva. In 1964 s-au secţia b.c.a. ii urmărim la unii cetăţeni mai tineri, tru a nu se mai repeta nu-mai hrana animalelor
proprii ale acestor unităţi,
mină în întrecerea so pus in funcţiune un atelier lucru pe muncitorii Florico intre care uteckştii Iulian trista situaţie petrecută în ci si un excedent ce poate
cialistă în semestrul I al de producere a vatei mi Mihoc, Teodor Mariş, Se- Boancă şi Nicuşor Popa'. toamna anului trecut şi fi valorificat prin vînzare
anului. nerale din zgură de furnal bestyen losit, Loghir, Pe- Hărnicia lor s-a con primăvara acestui an, cînd
şi un atelier de cărămizi ESTERA SÎNA multe cooperative au chel altor unităţi care au defi
termoizolatoare din diato- cretizat în recoltarea tuit foarte mulţi bani ca cit la fînuri, sau poate fi
Continuare în pag. a 2-a) mit (care din 1965 a livrat (Continuare in pag. a 2-a) finului de pe mai bine să procure furajele nece schimbat pe alte furaje.
de trei hectare. sare hrănirii animalelor, Cum se acţionează la
-4 trebuie să constituie o sar cositul fîneţelor naturale,
Calitatea oţelului este determinată în mare cină de cea mai mare răs cît fin s-a recoltat, strîns
şi depozitat la fermele de
pundere
pentru
conducerile
tuturor unităţilor agricole. animale ?
măsură de calitatea electrozilor din grafit gaţia şi datoria să-şi asi cît se poate de clar de
Fiecare
unitate
are
obli
Acest lucru este ilustrat
gure întregul necesar de datele de mai jos, comuni
La oţelăriile electrice nr. puse sin tem restanţieri cu vreţi de I-ntreprinderea de are. pentru ca între ei şi furaje, conform balanţelor. cate de consiliul unic.
1 şi 2 ale Combinatului si aproape 8 000 tone de oţei. produse cărbunoase Sluti baia metalică se produce Majoritatea cooperativelor La data de 31 iulie situaţia
derurgic Hunedoara se Cauzele ? Două sînt prin na. arcul electric care topeşte agricole din acest consiliu pe unităţi se prezenta
produc zilnic diferite sorti cipale. Lipsa de energie e- — De fapt, ce se întam- încărcătura cuptorului. De — cum sini cele din Liva- astfel :
mente de oţel, care trebuie lectrică din prima parte a plă cu electrozii, de ce nu ei depinde buna funcţio
să fie de cea mai bună ca anului, dar mai ales cali corespund ? nare a acestuia. Influen Suprafaţa Producţia Cantit.
litate. Iată de ce realizarea tatea slabă a electrozilor şi — Electrozii sînt hotărî- ţează în mod direct pro Unitatea de lîneţe Suprafaţa obţinută depozit.
ritmică, constantă, a sorti niplurilor (elementul de le tori în elaborarea oţelului ductivitatea, calitatea şar (Ha) cosita (na) (tone) (tone)
mentelor şi a calităţii pre gătură 'dintre electrozi} li- in cuptoarele electrice cu jelor, costul oţelului. Com
scrise la şarje reprezintă portarea lor necorespunză
preocuparea de bază a co toare, frecventele ruperi Haţeg 118 112 168 60
441
lectivului de aici. conduc la mărirea duratei Silvas 2350 250 300- 110 —
Livadia
650
în ce măsură reuşesc o- şarjelor (in medie cu peste 770
ţelarii hunedoreni să se a- 40 minute pe şarjă), la Pui 1110 260 260 30
chite de sarcinile deosebi creşterea consumului de e- Riu Bărbat 369 170 250 15
te ce le sînt încredinţate ? nergie electrică, de la 645 Şerel 646 125 125 —
Ce greutăţi întimpină în kWh la tona de oţel, cît Săi as u de Sus 582 170 170 110
amplul proces de elaborare este planificat, la 720 kWh. Sălaşu de Jos 153 40 60 80
a oţelului ? Am aflat dis- De asemenea, se depun e- Nucşoara 541 37 37 —
cutînd la faţa locului, cu forturi în plus pentru scoa Rîu Alb 803 60 60 60
cci mai în măsură să-şi terea electrozilor rupţi din Sîntămăria-Oriea 419 197 230 140
spună părerea, cu oţelarii. cuptor şi montarea altora, Sînpetru 301 120 120 100
Subinginerul Ioan Bo- nu se realizează sortimen Complex Pui 138 115 160 117
ţian, de la exploatarea si tul zilnic datorită schim Complex Bărăşti 14 14 25 500 (x)
întreţinerea cuptoarelor (O- - bării calităţii oţelului prin
ţelăria electrică nr. 1), a întoarcerea şarjei (transfor (x) în cantităţile depo- consiliu unic nu s-au re
fost primul nostru Interlo marea ei în altă marcă de zitate sint incluse toate coltat pină la 31 iulie decit
cutor : oţel). Calitatea lor necores fînurile obţinute (de lo- circa 2 500 ha din cele
— Cum aţi „mers“ în a- punzătoare duce automat lium, trifoi, lucernă şi aproape 9 000 ha afumate
cest an, tovarăşe subingi- la consumuri exagerate. Pe borceag), nu numai finul
ner ? LIVIU BRAICA natural. N BADiU
— Mai greu faţă de alţi Aşa euin rezultă din
ani. Cu toate .eforturile de {Continuare in pag. a 2-a) aceste date, la nivel dc (Continuaie in oag a 2-a)
