Page 90 - Drumul_socialismului_1982_08
P. 90
1/ mmm tm. h«xj ssm
%»U m , UCTURÂ
Pe magistralei de termoficare a Devei
Ritmuri bune de lucru,
e x e c u f i i d e c a l i t a t e
S O C IA L I lizează constructorii obiectivele ridieîndu-se lei. la unele de 2,5 execuţiilor, priveşte calitatea
dintre
Unul
peste
mai repede lucrarea şi de
milioane
importante pe care le rea
că
Acum,
calitate ireproşabilă.
la
necla
s-au
de
lămurit
ce
In
Şantierul
Energoconstruc-
vom
ataca,
la
rităţi,
Mir-
inginerul
ţia
cea I-Iagca, şeful comparti
brie, porţiunea cea mai di
ţeaua Deva-Mintia este re începutul lunii septem mentului „C.T.C. al grupu
magistrală
ter-
de
AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C. moficare urbană aferentă ficilă a lucrării: trecerea lui de şantiere, subliniază
municipiului reşedinţă de prin zona din faţa gării de exigenţa manifestată de
CON S I LI U LU I PO P U LAR JU D E Ţ E A N judeţ. Amănunte despre călători. In acest loc, pe o compartimentul respectiv
stadiul lucrărilor, proble distanţă de aproximativ faţă de modul cum se exe
mele cu care se confruntă 600 m, conductele vor fi cută această lucrare (de e-
constructorii şi moritorii, subterane. Pentru a nu xemplu, toate operaţiile
Anul XXXIV, nr. 7 713 SIMBĂTĂ, 28 AUGUST 1982 4 pagini - 50 bani
perspectivele realizării la stînjeni circulaţia şi acti de sudură se verifică prin
termen a obiectivului a- vitatea din zonă, va ,tre- gamagrafiere), dar în ace-
mintit le-am aflat pe şan
Pîrglîiile de redresare sfnt în tier, de la cei implicaţi în mVESTITIILE
construirea
de
magistralei
termoîicare.
miile colectivului de mineri ră — Lucrările se desfăşoa
ritm
ne
într-un
bun,
asigură Ovidiu Hulea, in bui să înaintăm pe por laşi timp are cuvinte de
întreprinderea minieră este că lipsa de efectiv ca ginerul şef al Grupului de ţiuni mici, iar toate ope laudă pentru calitatea bu
Dîlja are unele restanţe la lificat îşi spune şi în acest şantiere „Enorgoconstruc- raţiile să le executăm nă a lucrărilor, în special
producţia de cărbune faţă caz c u v î n t u l : un aba ţia“ Mintia. Partea de con foarte rapid. Sintem pre a celor executate de sudo
de planul anual. Directorul taj pregătit la sectorul strucţie (fundaţiile do be gătiţi şi nu vom crea pro rii Vasile Coman, ICiraly
minei, ing. Aurel Marhan I nu este încă plasat din ton armat, suporţii de bleme edililor oraşului. Ştefan, Constantin Vătăşe-
şi inginerul şef, Rudolf lipsa minerilor experimen susţinere şi celelalte lu Pe teren, de-a lungul lu, Costache Grumăzescu,
Gurka, sînt de părere că taţi pentru tehnologia ex crări aferente) sînt reali magistralei, am întîlnit Ştefan Crişan şi Kertes
stă în putinţa colectivului ploatării în trepte răstur zate pînă în zona gării formaţia de constructori a Ioan.
să redreseze situaţia, să nate. Impedimente de a- din Deva, iar pe o dis maistrului Ghcrasim Hă- Din cele relatate pînă
înlăture lipsurile, îndeo cest gen se ivesc frecvent tanţă de 8 km am montat lăştoan (om cu vechi state acum, să nu se înţeleagă
sebi privind asigurarea e- (chiar dacă nu este vorba deja conductele magistra de serviciu în cadrul şan cumva că la magistrala de
feetivclor, pentru crearea despre exploatarea „în lei (ambele circuite, tur- tierului, participant la termoficare a Devei toate
ia locurile de muncă de trepte răsturnate"), făcînd Atelierul minei Barza. retur, in total 10 km dc înălţarea termocentralei de lucrurile merg perfect, că
Rabotorul Nicolae Ruda a conducte). Mai precis, a-
fost declarat fruntaş in la Mintia, a altor obiective nu mai sînt greutăţi ori
muncă pe semestrul I. vem deja montate nouă economice din judeţ) şi e- poticneli.
„obiecte" (n.n. — un „o- chipele dc montori alo iui Una din problemele ca-
biect" este denumirea u- Ştefan Teodor, Ioan Lang, re-i cam opreşte pe mon
nui tronson de conductă, şi Domokos Andrei, coor tori din ritmul bun ce
ÎN ZIARUL DE AZI: donate de subinginerul şi l-au propus este — du
echipat cu toate compo
formaţii tip, efectuarea la ca intrările şi ieşirile aba • In momente de impas nentele auxiliare), la pa Ioan Rusu. Şint oameni cu pă cum ne spunea ingine
şeful
Vîjdca,
Ştefan
rul
timp a lucrărilor de pre tajelor din funcţiune să nu se verifică forţa or tru dintre ele avînd efec experienţa' în acest dome biroului programarea şi ur
gătire, întreţinerea mai fie întotdeauna corelate cu ganizaţiei de bază tuate şi probele de presiu niu, ei frind aceia care au
-
bună a căilor de acces, cerinţele planului zilnic. • De vorbă cu oameni ne. De fapt, planul de executat şi pus în func mărirea producţiei —, lip
creşterea calităţii reviziilor Consemnăm, totuşi, că care consolidează per construcţii-montaj pe 8 ţiune şi termoficarea în sa arcurilor pentru lirele
şi reparaţiilor şi altele. există multe preocupări sonalitatea oraşului Valea Jiului. Din partea
Noua conducere a minei pentru eliminarea acestor o Amintiri despre... o- luni la această lucrare lor, toate bune, lucrează în MIRCEA LEPĂDATU
a şi întreprins măsuri ca neajunsuri. După cum ne-a lari ? l-am realizat în proporţie acord global, deci au tot
re şi-au dovedit oportuni asigurat ing. Aurel Mar de 117 la sută, depăşirile interesul să execute cit (Continuare în pag. a 2-a)
tatea. „Pentru a întări e- han, se întrevede chiar
fectivele de la front, ne posibilitatea redresării ac
preocupăm permanent dc tivităţii începînd din luna în anul trecut unită
optimizarea raportului din mina Dîlja continuă să se L A Z I Î N A G R I C U L T O R ţile economice de pe
atunci,
Pînă
septembrie.
tre personalul productiv şi raza comunei Boşorod
cel de regie, ne-a declarat confrunte eu deficienţe au obţinut pe seama
directorul întreprinderii. mai vechi. De pildă, în ur prestărilor de servicii
Pe de altă parte, prin ma închiderii sectorului II Pregătirea însămînţărilor d e toamnă - către populaţie, prin u-
cursurile organizate fără şi diminuării efectivului nităţile cooperativei de
scoatere din producţie, a- prin reorganizare, au ur producţie, achiziţii şi
sigurăm, anual, calificarea mat cîţiva ani în care s-a desfacerea mărfurilor,
unui număr dc circa 60 de făcut prea puţin sau nu un obiectiv de maximă importanţă prin secţia de artizanat
tineri pentru meseriile de s-a acţionat deloc pentru a cooperativei meşteşu
baz.ă din subteran". Despre completarea fondului de Cuvîntarea tovarăşului rea autoconducerii şi au- seamănă în toamnă se află găreşti „Haţegana" din
o măsură organizatorică a- cadre al întreprinderii. Nicolae Ceauşescu la re toaprovizionării teritoriale, în stadiu avansat. La C.A.P. Haţeg, precum şi prin
plicată cu bune rezultate Constatarea îşi păstrează centa consfătuire de lucru ridicarea nivelului de trai Hărău s-au transportat 50 secţiile anexe ale C.A.P.
ne-a vorbit şi inginerul şef valabilitatea şi pentru cor de la C.C. al P.C.R. — mo al poporului nostru. Toţi tone gunoi de grajd şi Boşorod, venituri în va
al minei : „Ca să obţinem pul de maiştri şi tehni bilizator program de lucru lucrătorii ogoarelor din s-au arat 40 de ha pentru loare dc peste 2 milioa
o mai bună continuitate pe cieni, al cărui aport la so pentru toţi cei ce mun consiliul nostru unic agro însămînţările din toamnă, ne lei, dîn care benefi
circuitele principale de luţionarea problemelor ivi cesc în agricultură. — are industrial sînt hotărîţi la Banpotoe s-au arat 70 ciile au însumat aproa
transport, am încredinţat te în subteran este destul un puternic ecou în rîndul de ha, iar la Bîrsău a fost pe 300 000 lei. îmbucu-
fluxul de benzi, transpor de scăzut. „Nu toate ca cooperatorilor, mecanizato să-şi aducă întreaga con
toarele cu raclete şi tra drele de maiştri, ingineri rilor, al tuturor celor ce-şi tribuţie la înfăptuirea ne arată toată suprafaţa ce se Spirit
seele respective, cu efecti şi tehnicieni se achită în desfăşoară activitatea pe abătută a sarcinilor şi o- va semăna cu orz.
vul aferent, sectoarelor de mod corespunzător de în ogoare. rientărilor date de secre Petru Opreanu, primarul gospodăresc
producţie care, de atunci, datoriri, ceea ce face ca — Ideile, sarcinile şi o- tarul general al partidului comunei Brănişca, ne spu
le asigură o mai bună în producţia să apese doar pe rientările date de secreta privind organizarea şi des nea că ia C.A.P. din aceas rător şi faptul că unită
treţinere". Alte măsuri- se rul general al partidului făşurarea lucrărilor agri tă localitate s-au transpor ţile prestatoare de ser
referă la urgentarea des umerii cîtorva, mai puţini — ne-a spus tovarăşa Doi cole din campania de toam tat şi împrăştiat 1 250 to vicii ca şi cele anexe
cinderii unor capacităţi de la număr". Precizarea a na Sicoe, organizator dc nă. ne îngrăşăminte organice amintite se dezvoltă cu
producţie pentru asigura ION MUSTATĂ partid, preşedinta consiliu fiecare an, antrenînd
rea liniei de front active şi lui unic agroindustrial De în legătură cu modul şi s-au fertilizat 30 de ha tot mai mult forţa de
menţinerea indicelui de cum se acţionează pentru cu îngrăşăminte chimice, muncă disponibilă în
ndrmalitalse pe mină. Rău (Continuate in pag. a 2-a) va — constituie pentru ac pregătirea recoltei de ce s-au arat 60 de ha ce vor
tivul de partid, pentru cei reale păioase a anului vii fi semănate eu cereale pă comună.
ce muncesc în agricultură tor, Ioan Dimbu, primarul ioase. Un capitol însemnat
vollarea acestei activităţi. Cu un preţios îndreptar în ac comunei I-Iărău aprecia că în realizarea programu
cele mai bune rezultate se lui propriu de autogos-
înscriu în domeniul amintit tivitatea ce are ca obiecti pregătirile pentru însămîn- TRAIAN BONDOR podărire şi autoaprovi-
cooperativele din Baia de ve creşterea producţiei ve ţarea cerealelor păioase şi zionaro îl constituie
Criş, Dobra, Băiţa, Brad,
Haţeg, Luncoi, Rapolt ş.a. B getale şi animale, înfăptui a celorlalte culturi ce se (Continuare in pag a 2-e) gospodăriile anexe. Ceea
a ICisuupurnrc. Uteciştii de Masă rotundă. Din .Iniţiativa ce s-a realizat pînă a-
la Întreprinderea minieră U- Comitetului orăşenesc Orăş- cum ca şi intenţiile
ricani uu organizat o amplă tie al feaneilor, a fost orga- i pentru extinderea aces
acţiune de recuperare şi nizată o masă rotundă care |
revalorificare a diferitelor a avut ca teme „Femeia, i tora vădesc interesul pe
materiale din subteran. Nu promotoare a acţiunilor edi- j care primăria îl acordă
mai in ultimele zile ei au litar-gospodăreşti" şi „Rolul ;j folosirii cu precădere a
recuperat din galerii şi aba controlului medical periodic j
taje peste 150 armături me in menţinerea sănătăţii". Au j resurselor locale renta
talice. 90 kg cupru şi 40 va participat femei din micro- | bile. Pentru asigurarea
gon ele de bolţari, pe care raionul II al oraşului. La i produşilor necesari ce
i-uu trimis brigăzilor de in problemele ridicate au dai |
vestiţii. S-au remarcat in a- răspunsurile cuvenite proi. | tăţenilor care contrac
ceastâ activitate tinerii Con Delia Livescu şi medicul i tează cu statul animale,
stantin Robu, Ion Loza, Şte- Klara Promîrleanu. bj Navo- | maternitatea de scroafe
fan Gyulai, Dumitru MirJ- modele in demonstraţie. Fio- I îşi va dubla anul aces
şan. Felicia Ciubotarii, Ion tlla clubului „Jiul" din Pe- i
Obreja, Iulian Graure, Rodi- troşani a participat la o de- j ta numărul. Există con
ca Pătrâşcoiu, Constantin monstraţic de navomodele, ■' diţii ea în viitor să fie
Postolache ş.a. n Pentru o manifestare organizată in organizate şi alte secţii
mai bună aprovizionare a preajma plecării lotului la ]
populaţiei. In acest an, coo „naţionalele" de la Năvo- I anexe pentru care pe
peraţia de producţie, achizi dări. La baza sportivă de 1 raza comunei sînt con
ţii şi desfacerea mărfurilor navomodele din localitate au j diţii dintre (fele mai
din .judeţul nostru a acţio evoluat, în prezenţa unui 1 prielnice. Deocamdată
nat hotârît pentru extinde numeros public, navomodele '
rea creşterii iepurilor de ca teleghidate cu motoare cu ] unele activităţi sînt
să. Ca urmare, acum, pe combustie Internă şi cu ac- ) doar în intenţie. Ele
lingă toate cele 49 unităţi vor deveni însă realita
ee-i aparţin există crescăto ţionare electrică, veliere li- ]
rii de iepuri, numărul aces bere şi teleghidate. te. O spunem, avînd în
tora crestând cu 150 la sută vedere hărnicia, spiritul
faţă de anul trecut. Produşii gospodăresc al cetăţeni
realizaţi de la matca ce re
prezintă 250 capete au fost lor comunei. Adăugind
livraţi populaţiei şi la unele __________PAUL VALER
unităţi agricole pentru dez- Complexul de ingrăşare a tineretului bovin Haţeg. Aspect al linei mori de amestec
al furajelor pentru întreg efectivul de bovine din complex. Foto: VI11GIL ONOIU (Continuare în pag. a 3-a)
