Page 91 - Drumul_socialismului_1982_08

PRUMUL SOCIALISMULUI T
pag 2

In m o n d e n

forţa
II,(Ki Telex
De mai multă vreme, la Este un real handicap pen­ — Sîntem tocmai în a- 11,05 Film :u-t.
ş amoniul
Fabrica dc încălţăminte din tru că un colectiv, orice cest efort. Au fost dezba­ O produi
Hunedoara se petrece un s-ar spune, nu reintră în teri vii, s-au făcut şi mai <io filme
fenomen pe cit de contro­ ritmul de lucru „la para­ multe propuneri. Unii co­ 12.00 Matineu
11
versat, pe atît do greu de metrii proiectaţi din pri­ munişti s-au angajat să lu­ 12.00 La sfirşit
controlat şi de* contraca­ ma zi, ca o linie de tras- creze şi peste program, mină
rat. Din Centrala pielărie- tălpuit-finisat — să zicem. pentru a recupera rămîne- 16.00 Fotbal : 1
F.c. c:om
încălţăminte se dirijează Sau, colectivul nu reacţio­ rea în urmă. Astăzi, toată 18.30 August -
in sincope succesive materia nează din prima zi în mod lumea este pentru a se fa­ venimento
primă şi materialele din colectiv ea forţă de mobi­ ce totul ca planul să se 18,50 1001 de sv
care se compune încălţă­ lizare şi ea rezultate ci realizeze. Ni s-a propus să 19.00 Telejuma
19,25 Teleencic!
mintea. Aci lipsesc două- „pe părţi", pe componente, întărim controlul calităţii. 20.00 Ritmuri t
trei elemente, aci altele, adică unii imediat, alţii — Am făcut-o. Recepţionăm 20.30 Film seri
ţi umbre'
în iulie, de pildă, s-a pro­ mai tîrziu. mai exigent materia primă 21.20 Meridiane
dus un gol de aprovizio­ în atare situaţie ce a şi materialele ce intră în lui... şi c
nare mai prelungit. S-a făcut, ce face organizaţia fabrică; am întărit asis­ 22.20 Telejurna
dat alarma cuvenită la de partid ? tenţa tehnică de specialita­ 22.30 Melodii i
timp şi lucrurile au intrat Ani pus această întreba­ te la toate liniile de fabri­
acum în normal din acest re tovarăşei Eugenia Spi- caţie cu cîte un cadru de I.M. Orăştie, secţia se.ulărie. Rectificatorul Ioan Ban execuţii piese de o mare
punct de vedere. neanu, secretarul comitetu­ conducere. Ţinem zilnic o- complexitate şi o foarte bună calitate. Foto: VIKGIL ONOIU i g g A P f t
Faptul se repetă din eînd lui de partid din fabrică. perative în care analizăm SK5S&
in eînd şi el ar putea tre­ si perfecţionăm ceea ce se
BUCUREŞTI
ce ea incidente ce survin impune. Riimuri bune dioprogramu!
aproape firesc, dacă nu Viaţa de partid — Acum ce aveţi de în­ La ordinea z
s-ar exprima în consecinţe dreptat, de perfecţionat ? cultură; 7,00
nu întotdeauna previzibile, — Un punct slab ar fi de beru 8.00 Revista
înainte de toate, el produ­ maiştrii. Nu toţi. Costică Curierul mei.
— Drept să vă spun, a Buletin de şt
sese o anumită reacţie psi­ trebuit să treacă o vreme Grăclinaru, Lucian Cîrjan (Urmare din pag. t) dienţa radio;
hologică, similară fluxului ca să ne dăm seama că nu ne fac probleme, îşi văd de ştiri; 10,05 li
radio;
rară
şi refluxului: vin materia lucrăm oarecum în salturi, conştiincioşi de treburi. verticale. Există o coman­ şi soliştii ansa
primă şi materialele — lu- să sesizăm ceea ce este ne­ Dar avem şi alţii, între ca­ dă admisă la I.P.A. Sibiu, (Urmare din pag. ?} lectată, cea de grîu se se­ natul" din Tis
.crăm susţinut pentru re­ gativ în aceasta. După ce re Otviîs Gheorghe, Ale­ dar cei de acolo acuză lip­ lectează acum. Bnletj.’j de. şti
cn_»‘"i ist.eţilo,
cuperarea rămînerilor în ne-am edificat, am adoptat xandru Buzaş, Ioan Boldiş, sa materialului din care se Ioan Nlstor, inginerul — Cîte hectare aţi ferti­ blicitafe; 12,00
urmă din refluxul prece­ forme de muncă de partid Latzika Vasile care dau do­ confecţionează arcurile, res­ şef al C.A.P. Veţel, ne re­ lizat pînă acum ? ştiri; 12,05 At
lata că s-au arat pînă a-
dent. Altfel spus, mersul care le-am considerat po­ vadă de slăbiciune în or­ pectiv un oţel special. De cum 20 de ha ce vor fi — Nici unul. 12,35 Din comt
iui; 12,45 Avar
aprovizionării tehnico-ma- trivite pentru asemenea ganizarea producţiei, în asemenea, unele probleme semănate în această toam­ — De ce ? Nu aveţi în­ dio-t.v. ; 13,00
teriale reprezintă barome­ stări. controlul şi îndrumarea mai creează şi lipsa tablei nă, sămînţa este asigura­ grăşăminte organice ? 15.00 Meridian
trul unei comportări disci­ — Ce constatări aţi ob­ oamenilor. Ei înşişi nu sînt zincate de 0,5 mm, nece­ tă şi au fost trimise probe — Ba da, şi încă o can­ Buletin de ştii
cert de pron
plinare ce cuprinde o bu­ ţinut ? întotdeauna exemple bune sară pentru protecţia izo­ pentru analiză. Mai sînt e- titate mare, dar aşteptăm Tineri interpr
nă parte a colectivului. de urmat. Nu e firesc, dar laţiei. fă populară;,
— Cea mai importantă liberate încă 20 de ha pe să vină formaţia de ia de ştiri; 17,0:.
De aici se iveşte o pro­ este faptul că pe prim-plan se vede treaba că sîntem — Dar, deocamdată, a- care se efectuează arătu­ S.M.A. Ni s-a promis de cintccului; i#,'
blematică pe cît de com­ se ridică problema calită­ obligaţi să lucrăm mai ceste probleme nu sînt rile. mult că o să vină, dar văd rii; 20,40 Pr
plexă, pe atît de greu de ţii producţiei. De ce? Pen­ mult tocmai cu cei chemaţi deosebit de- acute -— sub-‘ Mihai Lăpugeanu, ingi­ că întîrzie. şlagărelor; 21-,i
22.00
ştiri;
rezolvat de către organi­ tru că oamenii sînt preo­ să lucreze ei înşişi mai iiniază, în încheiere, ingi­ nerul şef al C.A.P. Brăniş- Rău este însă că deşi Sport; 22,30
zaţia de partid, consiliul-, cupaţi de realizarea şi de­ mult cu oamenii. O vom nerul şef Ovidiu Hulea —, ca — nc spunea că pentru C.A.P. Bîrsău dispune de dans: 23,30—C.
oamenilor muncii, organi­ păşirea cantitativă a pla­ face. front de lucru încă avem a asigura o producţie bu­ utiiaje cu care poate în­ muzica!.
zaţiile de sindicat, U.T.C. nului, neglijînd calitatea. La fabrica de încălţă­ suficient, iar pînă la sfir- nă, pe o suprafaţă de 30 cărca şi transporta îngră­
şi de femei. Acum, în a- Faptul are consecinţe ne­ minte organizaţia de partid şitul anului viitor, eînd de ha — se va face fertili­ şăminte organice, nu exis­
lucrează la remontarea li­
fo­
tă
preocupare
pentru
ceastă lună, se etalează o gative şi asupra volumului, nei psihologii, la întărirea este prevăzută intrarea în zarea cu gunoi de grajd. losirea lor. Tot la această
astfel de stare. Fabrica a producţiei fizice. Parte­ răspunderii oamenilor pen­ funcţiune a termoficării, Petru Dălie, preşedintele unitate trebuie să se însă­
sperăm să se rezolve toate
DEVA :
este bine aprovizionată cu nerii, adică beneficiarii nu tru îndeplinirea sarcinilor cele amintite. Noi ne mo­ C.A.P. Bîrsău, afirma că la mânţeze în toamnă şi ra- foarte perieul
tot sau aproape tot ce tre­ sînt dispuşi să primească de plan. Se întrevăd sem­ bilizăm şi sîntem holărîţi această unitate s-a arat piţă. Pînă acum, amplasa­ Yankeii — ser
buie. în consecinţă se lu­ orice marfă. Şi-au sporit nele rodniciei, dar efortul ea, in ce ne priveşte, ter- rea acestei culturi n-a fost ta); II UN EDO
dafinii salbei.
trebuie continuat şi perfec­ toată suprafaţa ce se va
crează mult, în ritm ridi­ mult exigenţele. In iulie ţionat. moficarea municipiului De­ făcută, iar preşedintele încă Cobra se înte
rurgistut;; De
cat, dar nu chiar bine. De au fost returnate în fabri­ CORNEL ARMEANU va să intre în funcţiune la semăna cu orz — 40 ha, nu ştie de unde să ridice mudia (Arta).:
sămînţa...
sămînţa de orz a fost se-
ce ? Organizaţia de partid că, din cauza calităţii, termenul prevăzut. dar “ ă ti
struclorul);
8 _ W _ *> — ®
arc de refăcut un handi­ 38 000 perechi de încălţă­ Campioana . rn.
Angela merge
cap din luna iulie, eînd s-a minte. E drept că o parte te (7 Noiembi
lucrat mult redus ca du­ din această producţie pro­ Bonn or fiul
VULCAN: Or
rată şi intensitate, lună în vine de anul trecut. fărul) ; LON
te fantastici
care s-a instalat la unii — Deci, ritmul şi calita­ A N I N O A S
oameni psihologia specifi­ tea sînt principalele pro­ şarpelui (i!
URICANI :
că a lîncezelii şi delăsării, bleme. Ce faceţi pentru a pentru Sinp
lezatul); BllA
a unui oarecare dezinteres. le pune în picioare ? ! (Steaua roşie
Saltimbancii
gemuslta —
Una dintre cerinţele pen­ este o noutate. Propagarea principiilor alimentare de­ ţă al minerilor", în care (Flacăra): c;
tru fundamentarea Pro­ acestei idei face parte in­ terminate ştiinţific. La am introdus şi principiile Atenţie ia Pa
(Casa ele culţi
gramului de alimentaţie tegrantă din profesia noas­ scurt timp bolnavii în cau­ de alimentaţie ştiinţifică, Yankeii — se
.ştiinţifică a populaţiei, su­ tră. în întîmpinarea ei, în ză reclamau insuficienţa ţinînd seama de efortul pe cia) ; BRAZI
pus dezbaterii publice în ultima vreme noi am al­ sau absenţa din alimentaţie care-1 fac minerii". ţul; cALAN:
încet. (Casa
stadiul de proiect, este o cătuit o tematică cu cerin­ exact a acelor alimente, Dr. Ful viu îsac, directo­ SIMBRIA: La
temeinică cunoaştere a o- ţele alimentaţiei ştiinţifice, care constituiau la ei abuz rul Spitalului Vulcan: „Şi lor — seriile ]
bişnuinţelor de consum ale pe care am distribuit-o şi care-i făcuseră supra­ eu sînt ^de părere că stu­ ILIA: Cobra
(Lumina).
populaţiei, a tradiţiilor a- prin organizaţiile de masă ponderali. Evident, am în­ dierea 'obişnuinţelor de
limentare .şi culinare, cu şi pe marginea căreia or­ ceput cu ei o muncă de consum în începerea corec­
scopul de a putea inter­ ganizăm discuţii pe gru­ educaţie alimentară". tării erorilor alimentare ISS PEC*
veni cu folos în corectarea puri mici dc oameni. După Dr. Nicolac Aldica, di­ trebuie începută de la can­
erorilor alimentare sau a constatările noastre, popu­ rectorul Spitalului Lupeni i tine. Noi, în această idee
abuzului. Evident, o ase­ laţia din raza de influen­ „Problemele pe care le ri­ ne-am îndreptat mai mult
©
menea acţiune este de du­ ţă şi activitate a spitalu­ dică proiectul de program atenţia către cantinele mi­ cultură, Geoagiu-
orelx
rată şi implică participarea nerilor. Am reuşit chiar de stat de esi
mai multor factori. Unul introducerea regimurilor a- spectacolul di
însă nu poate în nici un limentare dietetice". lodii la ramp
caz lipsi; specialistul, me­ Dr. Maria Bere.ş, directo­
dicul, omul care cunoaşte rul Direcţiei sanitare jude­
ccl mai bine consecinţele lui nostru este, din punct supus dezbaterii publice ţene: „în concluzia celor
Uzina electricii Păros . Aspect «le la pupitrul dc ro alimentaţiei neraţionale şi, de vedere al alimentaţiei, sînt cu atît mai complexe discutate de noi aici şi ţi­
mandă. Foto: ŞT. CRISTIAN
de ce să nu o spunem, aie hipercalorică. Ne dăm sea­ cu cît se adresează unor nînd seama de principiile
Rezultatele
cărui argumente se impun ma de acest lucru din com­ oameni sănătoşi sau în al alimentaţiei ştiinţifice pe august 1982 :
cel mai eficient. portamentul alimentar al căror caz abuzul alimen­ care proiectul de program Extr. I : 75,
Pornind de la aceste con­ bolnavilor pe care-i tra­ tar n-a apucat să-şi spună le cuprinde, vom trece la 14, 5, 7. 70.
Extr. a II-
siderente, am organizat cu tăm. Noi avem grijă ca cuvîntul. Eu ci-ed că stu­ elaborarea dirijată a unor 20. 13. 30. 9,
concursul Direcţiei sanita­ hrana pe care o pregătim dierea obişnuinţelor de măsuri pe întregul judeţ, Fond de cîş
re a judeţului, cu partici­ pentru bolnavi să însume­ consum ca şi corectarea e- prin care să se asigure e- lei.
parea mai multor medici ze zilnic 2 500—2 800 de rorilor trebuie să înceapă fectuarea unui studiu te­
directori de spitale din lo­ calorii. Ei bine, mulţi bol­ cu cei ee apelează la con­ meinic al obişnuinţelor de
(Urmare din pag. 1) natului minier Valea Jiu­ calităţile judeţului, masa navi vădesc preferinţă pen­ sumurile colective". consum. în acelaşi timp va
lui, care a îngăduit prea rotundă pe tema „Ce se în­ tru alimente mari furni­ Dr. Gheorghe Dîrlea, di­ trebui să intensificăm ac­
fost făcută dc directorul mult timp tergiversarea u- treprinde — premergător zoare de calorii, ceea ce, rectorul Spitalului munici­ ţiunile educative pe tema
minei în încheierea şirului nor stări de fapt necores­ — pentru studierea obiş­ evident, este o eroare care pal Petroşani: „Un aseme­ alimentaţiei ştiinţifice fo­ Timpwl p
ziua de 28
de cauze „care nc apar­ punzătoare. Oricum, o mai nuinţelor şi tradiţiilor de trebuie corectată prin edu­ nea studiu noi am între­ losind tot ceea ce am acu­ Vremea va :
ţin", după cum s-a expri­ atentă urmărire din par­ consum, pentru corectarea caţie, cu răbdare". prins la Institutul de mine mulat pînă acum ca expe­ general frum
mat interlocutorul, menţio- tea combinatului a realiză­ erorilor alimentare". Ne-au Dr. Simion Grecu, direc­ Petroşani. Şi nu numai că rienţă în această direcţie. variabil. Izo?
p
nînd că în paralel cu opti­ rii planului de şcolarizare, dat răspunsuri la masa ro­ torul Spitalului de ncuro- am făcut studiul dar am Şi pentru că un asemenea averse de mini
râturile
mizarea efectivelor plasate o preocupare mai exigentă tundă : psihiatrie Zam: „Am făcut intervenit chiar în alcă­ studiu nu este posibil de prinse între
la front se are în vedere pentru întărirea corpului Dr. Alexandru Marines- cu bolnavii internaţi la noi tuirea meniurilor în func­ realizat de către un singur de, iar cele
şi activizarea întregului de tehnicieni ar fi preve­ cu, directorul Spitalului următorul experiment. I-am ţie de perioada de efort factor, va trebui să întă­ 20 şi 31 de
neaţa local t
corp de tehnicieni al în­ nit o bună parte din ne­ Hunedoara: „Proiectul Pro­ cîntărit pe toţi şl i-am de­ prin care treceau studen­ rim colaborarea cu toţi cei­ La munte,
treprinderii. ajunsurile cu care se con­ gramului de alimentaţie pistat pe supraponderali. ţii. Asemenea intervenţii lalţi factori educaţionali şi neral Irurn
dup
„Cauzele ne aparţin" — ştiinţifică nu nc-a surprins Le-am alcătuit regim ali­ facem curent la cantinele de influenţă". variabil, posibile
sint
formularea nu acoperă fruntă, în prezent, eoîec- pe noi, medicii, cu nimic. ploaie. (Metc
partea dc răspundere a tlvul întreprinderii minie­ Necesitatea alimentaţiei ra­ mentar cu aportul necesar minerilor. Am editat chiar Masă rotundă consemnată de viciu : Oana
altora. De pildă a Combi- re Dilja. i ţionale pentru sănătate nu de calorii şi cu includerea © broşură: „Modul de via­ iON CIOCLEI