Page 92 - Drumul_socialismului_1982_08

i3 © StMBATA, 28 AUGUST 1982 pag. 3

ie vorbă cu oameni oare consolidează personalitatea oraşului

în drumurile noastre prin despre schimbarea aspectu­ cu toţi în acelaşi timp. Cu cit şi în propriile gospo­
cartierele oraşului, cuvin­ lui unor terenuri virane unii chiar în parte. Case, dării".
tele citite într-o monogra­ care, prin mobilizarea ce­ grădini, curţi ca ale cetă­ Pc deputatul Mircea R<l-
cla­ fie a aşezării au căpătat tăţenilor la acţiunile ob­ ţenilor Ioan Botez, Ştefan tea l-am întîlnit greu. Ck
ia”. şteşti organizate de edilii director al întreprinderii
asci din nou înţelesuri profun­ I-Iomorodeanu, Aurel Flo-
de: „Orăştie e un oraş alb, oraşului, vor fi redate a- ran, Emanoil Manughcvici, mecanice, timpul îi este „NORII MÂGELAN1C1"
ţa luminos, ca albul din por­ griculturii sau transforma­ Ion Cristian sînt o mîndrie cronometrat. Mai ales a-
ptă- tul naţional al locului. Cu­ te în noi spaţii verzi, de­ pentru noi. cum, cînd perspectivele d6 O mare poetă contempora­ raţii fără viitor, confesată J
loarea aceasta e simbolul spre faptul că se vor plan­ ...Sînt roadele statorni­ dezvoltare ale unităţii ca­ nă — americanca Diane Wa- răspicat: „Nu mai pot mer- s
koski — se relevă ca un ar­
ge pe stradă să nu fiu con- I
hărniciei şi al frumuseţii ta în zona blocurilor din ciei, ale dragostei oameni­ pătă amploare. Ştiam că a tist obsedat de prezentul şlientă/ de moartea din mi- |
morale a oamenilor. Orăş- cartierul Micro 2 peste lor faţă de locurile natale sprijinit atit introducerea verbului „a ti" : „Sînt/ sînt/ ne,/ realizarea treptată a lip- g
c~ tia — pornită intr-un ritm 2000 ml de gard pe lingă — reflectăm, purtîndu-ne apei potabile pe mai mul­ sînt/ sînt/ sînt/ /sînt/ sînt/ sei de sens pe care trebuie ţ
ice sînt/ sînt/ sînt/ /sînt/ sînt/ să-o accept/ şi care în cele £
alert pe calea industriali­ te străzi, cit şi acţiunea de sînt/ un cutit ascuţit/ Nu-ţi din urmă/ mă va nega". J
zării — miroase încă a cas­ modernizare a porţiunii de culca limba/ pe mine". Dia­ („Şinele lui Oedip“). Din a- i
tani şi a tei, a fin cosit Deputaţii în fruntea obştii drum ce leagă strada Gării ne Wakosld scrie o poezie a coastă anxietate sc naşte o J
poezie
cotidian,
convul­
mm si a flori dc cimp, a apă de traseul turistic. L-am faptului fiinţei într-o a lume hi- rilor a relativizării valo- §
J
tradiţionale:
a-
„toate
siilor
il 19 proaspătă de î-îu de mun­ alei şi în iurui ronduri­ paşii pe străzile Progresu­ reţinut totuşi eîteva minu­ percivilizată : „Slau vinovată ceste fote care-i despart pe 6
ani- te". lor. lui, A. 1. Cura, Ilorea, Be­ te, timp în care am mai pe raftul frigiderului/ tremu- bărbaţii în virstă de/ soţiile ».
Faţadele îngrijite ale clă­ Stăm apoi de vorbă cu ri ului. notat că pe străzile T Mai, rînd cu speranţă la gîndul lor in virstă şi femeile as- *
tea tinere .şl proaste/ care la «•
mai
dirilor, şoselele asfaltate profesorul Avram Lolea- Şi Iustin Popa, deputatul Progresului a mobilizat ce­ vreunei gospodine/ care biscuiţi,' rîndul lor vor li şi ele în \
pişcaturi/
visează
mărginite de copaci, minu­ nu, deputat în circumscrip­ circumscripţiei nt\ 13 — tăţenii pentru amenajarea gogoşi/ şi alte aluaturi deli­ virstă/ eînd pe bărbaţii lor f
natele armonii coloristicc ţia electorală nr. 14, despre care s-a situat pe locul I trotuarelor, că tabăra dc cioase" („Lapte acru"). De mult mai bătrini deeît ele ti j
vor pierde/ le vor fi luaţi de _ a
ale parcurilor, roadele bo­ o parte din realizările edi- între circumscripţiile elec­ pionieri din Costeşti şi relevat e §1 nuditatea con­ alte fete, mai tinere/ şi ni- î
fesiunii, un fel de grad zero
gate ale grădinilor stau litar-gospodăreşti ce au torale din oraş — se mîn- şcoala \ generală nr. 2 au al scriiturii, cutremurător prin meni nu vede iarna, prăpăs- I
mărturie muncii, frumuse­ transformat înfăţişarea o- dreşte cu oameni harnici, fost împrejmuite tot prin autenticitatea dezvăluirii : tiile ei, iarna" („Odă de iar- ?
Ka- i ţii morale a localnicilor, a raşului şi au adus în case care au răspuns prezent la muncă patriotică, iar la „Un om in-a întrebat care-i/ nă“). î
Pentru orice cititor de poc- i
6,30 celor care, aleşi în fruntea confort, despre munca de toate acţiunile. „Prin con­ C.A.P. Mărtineşti a spri­ povestea vieţii mele./ I-am zie, lectura poemelor Dianei
igri- obştii, dau strălucire ur­ mobilizare la acţiunile ob­ tribuţia în muncă şi bani jinit construirea unor a- spus/ că viaţa mea/ nu are Wakoski este o regăsire
îal ; bei. şteşti, organizate cu locui­ a cetăţenilor s-a introdus dăpători mecanice şi a două poveste" şi apoi: „Povestea autenticităţii vieţii.
8,10 torii străzilor Căstăului, apa pe străzile Cloşca şi finare. vieţii mele/ este/ chiar fap­
9,00 L-am întîlnit pe Nieolae tul că ea continuă" („Poves­ TiBERlU DAlONl
All- Hanci u, vicepreşedintele Petru Maior, Popa Şapcă. Crişan, s-au plantat peste ...Să-ţi faci datoria pînă te"). Este poezia unei gene­ s
letin — Am constituit, la ni­ 400 pomi pentru protecţia ia capăt, alături dc cei pe
Iîte- comitetului executiv al malului riului Beriu, iar o care i-ai mobilizat, să fii Doreşte-mi un timp nefavorabili
stra consiliului popular — de la velul circumscripţiei, comi­
.Ha­ caro ne propusesem să tete de iniţiativă pe străzi. acţiune permanentă la ca­ simplu, modest, săritor —
lt,00 Am reuşit să introducem in re ne aducem contribuţia iată eîteva atribute ale a- Studiourile din Riga ne autentice şi nu contrafăcu­
:on. luăm eîteva date — în este întreţinerea şi regula­ celor oameni care prin propun un film psihologic, te, ceea ce face ca accentele
-V U- oraş,' pe teren. Preocupat fiecare casă din strada pc tema iubirii trăite în re­ dramatice (avem de în alt vedere
şi
complicaţiile
ordin
IÎC de evacuarea unor mate­ Căstăului apă potabilă, să rizarea canalului Morilor. munca lor dezinteresată, în gistrul maturităţii. O temă
ral ; amenajăm podeţele şi tro­ Mă ajută mult pensionarii fruntea celor ce i-au ales generoasă, dar şi dificilă de­ ce survin în acţiune), să se
re­
>ru- riale de construcţii din tuarele, zonele verzi, să Ioan Rădoi, Alexandru Vi­ deputaţi conturează perso­ oarece presupune semnifica­ autodistribuie, de unde încăr­
zultă
şi
credibilitatea
ra­ preajma unor clădiri, de sa, Ursica Mihăilescu, ca- ţii a,lc căror punere în evi­ cătura emoţională, discretă,
ft 3; mobilizarea cetăţenilor la vopsim faţadele porţilor. nalitatea oraşului. denţă necesită har, sensibilita­ a peliculei.
10,00 re-s foarte activi, atit la te, simţ al măsurii, disponi­
?on- cositul ierbii de pe şanţuri. — Cum vă faceţi înţe­ acţiunile de înfrumuseţare E5TERA ŞINA bilităţi artistice. Regizorul Dincolo de virtuiile regiei,
prezenţa
16,30 Ne-a vorbit despre inten­ les ? Varis Brasla — oare porneş­ se cuvine relevată operatoru­
virtuozitate
a
de
uzi- ţiile de'viitor privind ame­ — Sînt fiu de ţăran ele te de la scenariul fin nuan­ Martins Klein. Culorile
etin Spirit grospodi^Fessc; ţat al cuplului G. Kanovleius lui
nclc najarea unei parcări pen­ prin partea locului şi-s le­ — T. Fridbergas, se dovedeş­ funcţionale alese, cadrele
se- tru mijloace de transport gat sufleteşte de oameni, {Unnoi*- din pag !} turi, avem imaginea e- te a fi la înălţime, ciemon- compuse într-o gamă paste­
prim-planurile
I ai mari pe malul riului Peţ, l.e vorbesc pe-nţeles şi nu forturilor pe care con­ strînd că posedă calităţi ce lată, toate dau măsura sugesti­
ve,
unei
i ile la tot ce s-a făcut pe li­ siliul popular, locuitorii se ascund însă virtual in
nai. povestea Margaretei, prota­ exemplare colaborări între
de nia dezvoltării comunei comunei le depun pen­ gonista de 35 de ani, fată realizatori. Poezia cotidianu­
Amintiri despre... o tari? că unităţile de prestări cienţă sporită a resurse­ ţia de a opta pentru o so­ tru evoluţia personajelor,
stop în ultimul timp, faptul tru valorificarea cu efi­ bătrină, adică, pusă în situa­ lui constituie un fundal pen­
ome­
aduc cooperativei agri­ lor locale în ultimă in­ luţie conformistă şi alta in­ pentru frământările lor peliculei
comunicate
neşti,
solită.
cole, primăriei, coopera­ stanţă, pentru realiza­ prin alternarea dc efect a
Şedea sub umbrarul viei. ce ? Sondorii, minerii, me­ Intr-o mînă neexperimen- tonului direct cu sugestia de­
Se odihnea. Şi dimineaţa canicii au meserii uşoare ? tivei de producţie, achi­ rea programului de tată, intriga, apoi conflictul, licată. Acvelina Licmane, An-
tot la pămint lucrase. Uşor, Ce, miinile lor nu sînt min- ziţii şi desfacerea măr­ autogospodărire şi auto- s-ar fi ta putut lesne transfor­ dris Berzlnîs, Janis z. arin îs,
ma
Varis
melodramă.
Inara Kalnoraia sînt doar cî-
şi se lasă prins in povestire... jite de pămint, de cărbune, furilor şi celei meşteşu­ aprovizionare a. comu­ Brasla ocoleşte cu dibăcie teva nume ce merită a fi re­
găreşti însemnate veni­
nei.
ia) ; „Cind am descoperit eu de unsori ? Atit, doar ! O- melodrama. Margareta are de ţinute. Ele certifică o şcoa­
(Ar- pămintul, era prin '57. lăritul nu mai e o îndelet­ ales între doi fraţi. Alegând lă interpretativă realistă,
i*a li­ Pe-aici ploile de primăva­ nicire la modă ! Simt cum perspectiva firească, anume perfect coordonată eu inten­
ra) ; aceea care relevă caracterul ţiile filmului.
ide- ră lac pămintul să mai se pierde, cum oamenii îl Album de vacantă real al întâmplării, regizorul
lah- lugă, să alunece. Treceam uită. Şi numărul olarilor se creează ambianţa analizei AL. COVACI
imid cu treburi, spre Jebea. Sub tot Împuţinează.
:on- • Muncă patriotică.
N1 T coasta unui deal o junin- Nu e numai vina noilor a frumuseţilor recreative
sa) ; câ lusese prinsă de alu- meserii care-o întrec pe-a Peste 4 200 dc pionieri din Bucegi, Poiana Rus-
par» necătură. Am ajutat oame­ noastră. De multe ori tova­ din municipiul Hunedoa­ căi şi Munţii. Sebeşului.
SNI: ra, organizaţi în 16 tabe­
al) ; nii să scoată animalul de răşii de la UCECOM ne-au (I. Vlad, corespondent).
cea- sub prăvălire. Atunci, aco­ promis că ne-ajutâ să me- re de muncă patriotică, e Plante medicinale. în
şap- lo am atins pămintul acela. canizăm puţin roata. Aşa. au dăruit 10 000 ore din
ul) ; Era lunecos. Am luat o mi­ cum au făcut alţii, in alte vacanţa mare pentru a- săptămîna 16—22 august
nnul aproape 400 de pionieri
ic) ; nă din el. Am făcut o oală. centre ceramice din ţară. menajarea cabinetelor şi de la şcolile generale din
ipaj Am pus-o la soare. N-a Ne-au promis doar / Meş­ laboratoarelor şcolare,
(Rc- crăpat. Era bun pămintul. teşugul nostru se uită, şi, grăbind pregătirile pen­ Dobra, Buceş şi Unirea
ir 18 s-au înfrăţit într-o acţiu­
fie : Era pentru olărit. M-am dus după ştiinţa mea, prin ju­ tru deschiderea în bune ne lăudabilă, deşi se a-
Ka- cu oamenii şi cu un sfre- deţ mai avem vreo 11-12 condiţiuni a noului an de flau în trei colţuri dife­
I-II del la locul aliat. La su­ olari. Cînd făceam export învăţămînt.
BAI: prafaţă era o palmă de de ceramică, specialiştii rite ale judeţului. Acţiu­
iltur ® Expediţiile „Cuteză­ nea „Să culegem plante
*EG: argilă. Mai jos un strat străini apreciau produsele torii". Tot la Hunedoara, medicinale pentru sănă­
(Da­ de nisip. Şi-apoi un metru, noastre, stăruind in mod
ta o- aproape, din cel lunecos. deosebit asupra specificului echipajele ..Bios 1", „Bios tatea copiilor şi a părin­
te-le 2" de la şcoala generală ţilor" a fost rodnică şi
ră) ; Atunci am inaugurat carie­ zonei noastre, acela obţi­ nr. 9, „Lăpugenii" (şcoala prin cantitatea şi diver­
itiri- ra. Nici pinâ azi n-a se­ nut din culorile pe care le
şui); cătuit. Şi e aci, la doi paşi folosim şi pe care tot aici, generală nr. 7) şi „Tot sitatea plantelor recolta­
>arco înainte !" (nr. 8) s-au re­ te, dar şi prin momente­
de secţia de ceramică din la noi, ie pregătim. întors din expediţiile „Cu­
Baia. Cu timp in urmă, pă­ Sau cind artiştii au rea­ tezătorii", care le-au pri­ le educative si recreative
mintul îl aduceam de la lizat Ulmul „Burebista"... tot lejuit, timp de 14 zile, cu­ caro au însoţit drumeţiile
noi, de la Obirşa. Ce bun noi, cei din Baia de Criş noaşterea faunei, florei si hărniciei. în fotografic : Noul magazin universal din salul Zdrapţi,
aaă lucru era olăritul in satul am lucrat toate obiectele comuna Crişcior, dat in folosinţă în aceste zile.
nostru ! Numai drumurile din ceramică, amforele şi
netede ne lipseau pe vre­ urnele, pe care... hăt, in ~ a _ © — w — _ 0
i do
au-ul mea aceea. Era anevoios vreme, doar dacii le ştiau
1, Cil căratul vaselor, spre tir- meşteşugi. Am văzul şi VITRINA CALITĂŢII şi o astfel de vitrină. Sîrţt (sau mai multe căi), spre secţiei S.M.A. dc la Peşti-
„Me- guri, cu căruţe. Greu mi-era mi-au plăcut lucrările noas­ E UNA ; expuse aici mai multe subteran, ajungind acolo în su Mic şi am venit la un
are".
şi mie: să stau Ia Obirşa şi tre. M-am bucurat cum CALITATEA VITRINEI produse despre care nu stare de ebrietate. coleg accidentat să văd ce-i
să lucrez la Bala. Îmi ciş- le-am reuşit. Mihnit sînt E ALTA poţi şti dccît că sînt bune, Depistaţi la vreme, plnă cu el“. „De ce cu trac­
tigam piinea intr-un loc, o doar pentru că noi, bătrî- La întreprinderea de ma­ frumoase. Dar cine le-a torul, cine plăteşte moto­
mincam in altul. nii, n-avem cui da mai de­ teriale de construcţii Bîr- produs ? nu au pus în pericol mun­ rina ?“. Aici, omul devine
Am cumpărat o căsuţă. parte meseria noastră". cea s-a creat cu bune in­ Unde sînt însă mostrele ca şi viaţa ortacilor lor. nervos de parcă explicaţia
Nu, nu e asta pe care-o in loc de încheiere : tenţii, cu cîţiva ani în pe care i-o cercam leza uit
in 27
vedeţi. E cea nouă, ridica­ Cel care ne-a vorbit toate urmă, „Vitrina calităţii", drept al său. „Ce vă pri­
8. U0. tă de miinile mele şi ale acestea, se numeşte Ion ca mijloc de propagandă N O T E ® NO T E veşte pe dumneavoastră 9,
femeii. Femeia mea cred că Borciu. De meserie olar. De concretă, revelatoare şi e- Eu o plătesc. Cu ce era să
, 50,
era singura care dădea la puţin timp, pensionar. Are ficace. O vreme, marea vin ? Trebuia să ştiu de ce
50 571 roată. Muncea cit mine. 62 de ani de viaţă şi 52 de majoritate a acestor vitri­ de produse rebutate ? N-or cei doi şi-au primit pedep­ nu a venit colegul de două
Dup-aia, timp de şapte olărit. L-am cunoscut la ne se exprimau bine, pu- fi ? Greu de crezut. Ori­ sele meritate. zile ia lucru". „Locuiţi în
ani, a tăiat la săcure toate Baia de Criş. Şi acum, cînd nînd în lumină produse cum, calitatea vitrinei ca­ Hunedoara?". „Da". „De ce
mat lemnele care au trebuit la merge, pare niţel aplecat. de bună calitate, însoţite lităţii trebuie reabilitată. ARE DUMNEALUI n-aţi venit ieri după-masă
arsul oalelor. Mai inainte, Spre vasul la care in întrea­ de numele oamenilor care SONDE SI RAFINĂRIE la el, să vedeţi cc face, şl
în tinereţe, cînd ne-am ga lui viaţă l-a modelai. le-au produs, precum şi ŢIGĂRI, CHIBRITURI, PROPRII ? nu cu tractorul, cu auto­
•p «-
luat noi, ea mergea la tir- Cu migală, cu grijă, cu res­ produsele ieşite de pe li­ ALCOOL... buzul ?“ „? !“.
entru guri şi vindea vasele. Eu pect. Pentru pămint, pen­ niile tehnologice în condi­ ...Accesorii total interzi­ Trecind împreună cu lu­ Vasile Nemeş — căci aşa
1902 : ţii de slabă calitate. Şi a- se în timpul serviciului-, în crătorul dc miliţie dc sec­
;i în rămineam acasă şi lucram tru roată şi olărit. Picioare­ a spus că se numeşte, deşi
cerul altele. Aveam căruţa mea, le lui neinvăţate prea mult ccstea erau însoţite de nu­ orice activitate, cu atit mai tor prin zona cartierului a refuzat să se legitimeze
:ădea Şi caii. Le cumpărasem ta cu încălţările, tălpile Iul mele autorilor slabei cali­ mult în mină. Dar Angyal micro V din Hunedoara, în faţa lucrătorului de mi­
mpe- tăţi. în secţii, ele produ­ losef, lăcătuş la sectorul I ne-a atras atenţia un trac­ liţie, motivînd că nu are
i cu- 18 ani. Să reuşeşti ~ pe bătucite de-nvirtirea roţii ceau ecoul cuvenit, deter-
gra- vremea aceea — să ai cai caută răcoarea sau dogoa­ al minei Dîlja, n-a ţinut tor neînmatriculat, care acte la dînsul — va plăti,
Sntre şi căruţă din banii ciştl- rea pămintului. Deprindere minînd măsurile ce se im­ cont de aceste reguli şi a staţiona pe o alee. Ne-am probabil motorina consu­
Ditnl- puneau, unde era cazul. coborit în subteran cu ţi­ apropiat. în acelaşi timp,
gaţi din pămint ars, era o de-o viaţă ! Şi gindu-i scor­ mată pentru plimbarea cu
i ge- treabă, nu ? moneşte dumiriri. De ce dis­ Mai nou, lucrurile nu gări şi chibrituri, sigur că s-a apropiat şi col ce con­ tractorul în oraş. Dar în­
ccrul ...Aşa au fost toţi ai mei: par olarii ? se mai petrec aşa. De pil­ nu în scopul de a lc păs ­ ducea tractorul. „Dumnea­ trebăm: are dumnealui son­
eînd olari. Mare greşeală lac cei dă, la capătul clădirii ad­ tra pînă după şut... voastră sînteţi eu acest dele si rafinăria proprii,
de ministrative se află acum, Ortacul său, Ionel Buză,
i scr- care consideră meşteşugul CONSTANTA tractor?". „Da“. „De unde dc-şi permite să risipească
1). nostru o meserie grea. Da, PQ.PESCU-CGRPADE alături de o gazetă de pe­ semnalist la puţ, la secto­ veniţi şi ce treburi aveţi astfel carburantul atit de
cete, obosită şi intîrziată, rul VI, a urmat altă cale p-rirt cartier?". „Sînt şeful preţios ?