Page 95 - Drumul_socialismului_1982_08
P. 95
pag 2 DRUMUL SOCIALISMU
B ilanţul de la sfirşitul gurării unor condiţii cît mai Ritmuri alerte de execuţie la obiectivul
bune de viaţă pentru con
semestrului I al aces
tui an, întocmit la ni structori şi familiile lor. Con
velul Trustului de construcţii diţii optime de locuit (gar
Hunedoara-Deva evidenţia soniere şi apartamente), can minier de la Coranda — Hondol
printre fruntaşii în întrecerea tină, club - sînt cîteva din DLJMIN
socialistă colectivul şantieru dotările social-culturale care 8,60 Tel
lui nr. 5 Orăştie. Aprecierile au dus la crearea unui co (Urmare din pag. 1) crările de echipare a lor. ma vreme, ca urmare a nu ra, pentru a majora reali 8,40 On:
9,00 Dc
la adresa hărniciei oameni lectiv adevărat, bine înche Cu meseriaşi ca maistrul mirii unor noi conducători zările de pînă acum, di 10.00 Via
lor muncii de aici au avut gat, unit în efort, care a în formaţiei de montori con Ioan Ciocan şi şeful de e- în fruntea sectorului rectorul sectorului a ţinut 10.45 Lui
darul de a-i stimula şi, mai ţeles şi acţionează pentru ri duse de Petru Roşea, a ţi chipă Oliver Gaidosch, spe T.C.M.M. Deva şi a şantie să evidenţieze şi strădanii 13.00 Alb
ales, mobiliza mai mult în dicarea continuă a calităţii nut să precizeze şeful de răm să facem numai lu rului Certej, activitatea de le pe care le depune co 17.30 Tea
„M.
muncă. Rezultatele pe care propriei munci. Un alt aspect lot Ştefan Bogdan, coordo crări de calitate. „Doar lu construcţie a obiectivului lectivul Secţiei de utilaje 18,40 Mic
colectivul şantierului le-a în pentru pregătirea profesiona narea competentă şi exi crez de 25 de ani la funi- de la Coranda-Hondol s-a şi transport, în pofida u- mic
chinat marii sărbători naţio lă a celor ce muncesc aici, gentă a lucrărilor de către culare şi nu încape rabat îmbunătăţit radical — a- nor greutăţi privind îndeo 19.00 Tclt
19.30 Căli
nale a poporului nostru re pentru asigurarea necesaru maistrul Ioan Rusu. în de la muncă, de la lucrul precia ing. Emil Tînjală, sebi cantităţile insuficiente mea
prezintă adevărata valoare lui mediu de personal mun continuare ne vom inten bine făcut, se exprima O- din cadrul compartimentu de benzină şi de motorină nărt
moral-profesională a tutu citor calificat, aici, pe şan sifica activitatea, pentru a liver Gaidosch. Sigur, nu-i lui investiţii al Centralei şi lipsa unor piese de 19.50 Cînt
Judi
ror celor care prin munco tier, 26 de muncitori au pri închide complet hala uzi uşor, dar am învăţat să în minereurilor Deva. Acum, schimb strict necesare. în- 20.50 Filn
lor dau o nouă înfăţişare is mit, în 1981, certificate de nei de preparare, îneît la vingem .greutăţile". lucrul este mai temeinic tîlnit alături de munci vac:
toricei localităţi care este O- calificare, iar în acest an vor iarnă să putem lucra în Am urmărit împreună cu organizat, colaborăm mai tori, soluţionînd împreună 22.10 Tclc
răştie. mai fi calificaţi alţi 34 zi bune condiţii la montajul interlocutorii traseul funi- bine, există garanţia că o- cu ei unele probleme, ing. 22.30 Stut
şoar
Profilat pe construcţii de dari, betonişti şi zugravi. Bi utilajelor. cularului de minereu, sta biectivele vor fi finalizate Aurel Setei, şeful secţiei,
LUNI
locuinţe, social-culturale, in roul organizaţiei de bază s-a — De asemenea, sîntem ţiile de încărcare şi de în termen". ne-a spus: „Intr-adevăr, 15.00 Emi;
dustriale şi agrozootehnice, preocupat îndeaproape şi de înaintaţi cu lucrările la fu- descărcare a minereului, Subliniind cu obiectivita mai avem necazuri, dar ne ghia
Şantierul nr. 5 Orăştie s-a policalificarea personalului. nicular — reia ideea şeful iazul de decantare, depozi te că în activitatea secto străduim ca ele să fie cît 17.50 1 001
prezentat de ziua măreţei Astfel, „din mers" — cum se de şantier. Din cei 33 de tul de minereu, alte lu rului mai sînt unele greu mai puţine, să ne des 20.00 Telc
20,25 Oriz
noastre sărbători de la 23 spune — prin organizarea u- piloni, am montat deja 22, crări, unde ritmurile de e- tăţi şi neajunsuri, de care curcăm deocamdată cu ceea ţific
August cu importante depă nor întîlniri de lucru cu cei scontînd ca în septembrie xecuţie trebuie accelerate. întregul colectiv este con ce avem. La Coranda-llon- 20.45 Pe J
şiri de plan la toţi indicato mai buni meseriaşi am reu a.c„ să-i terminăm de „Se poate spune, fără tea ştient şi acţionează cu fer dol lucrăm cu 18 autoca tului
adm
rii. Din discuţiile cu factori şit să avem, la ora actuală, montat şi să începem lu ma de a greşi, că în ulti mitate pentru a le înlătu- mioane „Raba", patru ex 20.50 Cădi
de răspundere din conduce chiar echipe care execută cavatoare, două încărcă 21.10 Rom
rea şantierului, cu oameni ai lucrări complexe, de profiluri toare frontale, cinci buldo toral
muncii de aici am reţinut diverse. Pot aminti aici ca e- zere, cu alte utilaje. Une 1). i
viziu
aprecierile sincere, obiective xemple mai multe echipe le sînt cam uzate, se de 21,55 Tele;
la adresa modului în care conduse de comunişti: mon- fectează, nu avem cu ce le 22,05 Din
comuniştii sînt implicaţi în torii-prefabricate, conduşi de repara în timp optim. în frum
pomi
realizarea in bune condiţii a Ştefan Nagy, zidarii lui Ion viitor, capacitatea parcului
planului şi angajamentelor. Hoţegan, zugravii lui Vasile nostru de transport va
creşte considerabil. Dacă
vom primi utilaje cores
punzătoare, lucrul va mer
Comunişti) — Iii ge bine. în ceea ce ne pri BUCURI
veşte, ne vom da toată si tualitatea
8.00 Radio
întrecerii pentru realizarea linţa" . lor; 9,30
cu
Consemnăm,
cal. Emisii
aşadar,
şi muzică
revirimentul
satisfacţie
planului şi angajamentelor constructorilor de obiective nai; 13,15 i
pentru
to(
miniere din Deva, să le zică uşoai
Acesta este, de fapt, obiec lancu. Aceşti şefi de echipă, urmărim cu încredere acti ziunii; 13.
dorice;
li
tivul prioritar în întreaga comunişti cu experienţă, au vitatea, hotărîrea de a se 11,30 Virsl
muncă politico-organizatorică reuşit să insufle tuturor ce situa în rindul colectivelor românesc;
desfăşurată de organizaţia de lor din formaţiile de lucru muncitoreşti din judeţ cu gistrărl d
Iară; 15,00
partid. Despre eficienţa a- pe care le conduc spiritul prevederile de plan înde 16.00 Bulei
cestei munci vorbesc realiză combativ, revoluţionar ce-i plinite, onorîndu-şi astfel în direct
17.00 Radio
rile : cele 34 apartamente caracterizează. In acelaşi firma şi sporind contribu lor; 17,30
predate peste plan după context, nu pot să omit echi ţia hunedorenilor la lărgi doric; 18,
primele şapte luni şi jumă pa de zugravi condusă de I.M. Orăştie, atelierul sculărie. Comunistul Romulus Zaharic lucrează Ia un strung de rea bazei de materii pri ştiri; 18,30
tate ale anului în curs, lu Ana Moldovan. Hărnicia detaionat. Este un muncitor foarte bine pregătit profesional. Foto : VIRGIL ONOIU me a ţării, ia dezvoltarea tru toţi; 2
20,15 Amin
crările aflate într-un stadiu a- pentru lucrul bine fă economiei naţionale. goraş Dini'
vansat la bl. 115 A şi 114 C cut a adus-c in atenţia melodiilor;
- prevăzute a fi predate în noastră. Datorită calităţilor nai; 22,10
tiv; 22,30 P
acest trimestru cu 20 şi res ce le posedă, spiritului de 23,30—5,00 >
pectiv 30 de zile mai devre organizare şi conducere, bi Pămintu! rodeşte Prestigiul medicului nu-1 asigură noduri- '
me, ritmul intens de lucru la roul s-a gîndit la primirea ei
ansamblul cu 252 apartamen in rindul membrilor de partid. bogat dacă este doar halatul şi tehnica medicală!
te. Sînt doar cîteva dintre O dovadă elocventă a în-
„punctele fierbinţi" în care riuririi pe care o exercită lucrat
muncitorii, maiştrii, tehnicie comuniştii, prin exemplul per Progresele realizate în jirilor medicale. Acestea biţi şi căutaţi de bolnavi DEVA :
nii şi inginerii de aici fac zil sonal ce-l oferă, asupra tu medicină pc baza tehnicii sînt însuşiri importante ale este foarte simplu: acela foarte peri'
nic dovada priceperii, hărni turor oamenilor muncii. cu hărnicie avansate au modificat în- asistenţei medicale, pe ca de a se ocupa dc bolnavi, Yankeii —
ciei şi elanului în muncă. Să nu se creadă ca noi tr-o anumită măsură şi ra re îndeosebi medicul ge- de a se consacra lor (nu ta); HUNE)
dafirui gali
Rolul de organizator şi mo nu avem greutăţi. Unele o- şi pricepere porturile clasice existente neralist (medic de prim numai examen medical, dar Cobra se t
bilizator al tuturor foiţelor biective, altele generate de între bolnav şi medic şi contact, medicul îngrijirii şi cunoaşterea psihică, fa rurgistul);
ocupaţională),
milială,
şi
revine organizaţiei de partid. colaboratori şi — de ce n-am (Urmare din pag. 1) chiar între slujitorii artei primare) le poate oferi pa totodată într-un spirit de mudia (Ari
dar mă
Nu este vorba de o simplă recunoaşte — unele care ne hipocratice. Noţiunea de cienţilor săi. totală corectitudine. structorul);
sintogmă-clişeu, ci de reali aparţin în exclusivitate. La 20 august a.c., ne preocu prestigiu profesional al me Dezvoltînd continuu a- Campioana
Respectarea
personalită
tatea confirmată de fapte, ultimele vreau să mă refer. dicului este, în această si ceste aspecte ale activităţii ţii şi demnităţii bolnavului An gel a mer
te (7 Noicm
„în întreaga sa activitate, bi Datorită unei activităţi spo păm de pregătirea temeir tuaţie, mai complexă, cu- sale de asistenţă medicală Bonncr fiu
roul organizaţiei de bază o radice de îndrumare şi con nică a recoltei de cereale prinzînd mai mulţi factori. şi ţinîndu-se la curent cu constituie o altă condiţie VULCAN: <
etică ce caracterizează tot
şantierului pune învăţămin trol se mai întîlnesc situaţii păioase a anului viitor. în Pregătirea profesională, în progresele medicale cele fărul) ; LO
te fanlasti
tele desprinse din experien de funcţionare în gol a uti această toamnă vom însă sensul de competenţă înal mai importante şi de în deauna pe adevăratul me PETRILA :
medi
practică,
ţa proprie şi din cea a ce lajelor, de neexploatare la tă şi continuă perfecţiona semnătate medicină generală dic. Cel mai competent mantice
de
cul
re, este prima şi cea mai
lorlalte şantiere de profil din întreaga capacitate a mijloa mânţa 00 de ha cu orz şi importantă condiţie a pres va avea acelaşi prestigiu specialist, lipsit de atribu A N I N O A
cadrul trustului - aflăm de celor de transport, nu sînt 140 ha cu grîu. Am trans tigiului. Ajutat de tehnică, profesional ca şi specia tele umanismului medical, şarpelui
URICAN1 :
la Antonie lacob, secretar notate exact cursele efectua portat şi administrat deja rămîne un tehnician în pentru Sii
adjunct cu problemele eco te, neîncadrarea în noi mele 200 tone gunoi de grajd şi specialistul caro are de-a listul. profesională gust, nu este medicul pe lezatul); BR
face numai cu o singură
Competenţa
(Steaua ri
nomice al biroului. Munca pe de deviz a transporturilor e- boală, sau metodă terapeu trebuie să fie însoţită de carc-1 doreşte şi ii caută BARZA : Sa
şantier are specificul ei, aşa fectuate. O primă realizare vom mai aplica încă 300 tică îşi asigură relativ u- calităţi umane inerente u- bolnavul. ncrul) ; o R
cum fiecare muncă işi are este faptul că ele au ajuns tone. S-a stabilit amplasa şor acest prestigiu. Un mare medic şi das timbancii
propriul profil. Din greutăţile să fie cunoscute. Dar aceas rea culturilor şi vom avea O situaţie dificilă o are nui bun medic. Aceste atri- căl, profesorul Haţioganu gemusha
(Flacăra);
pe care le-am avut noi, clin ta nu este suficient- Stă în grijă să eliberăm operativ bune sînt multe şi greu spunea că ştiinţa trebuie Atenţie la r
cele avute de colegii noştri puterea noastră, a comunişti însă medicul dc medicină de sintetizat in cîteva cu împletită cu conştiinţă. (Casa dc cui
Yankeii — s
din trust — care puteau să lor, a celorlalţi oameni ai terenul, să efectuăm ară generală, care în faţa a- vinte. Prestigiul se cucereşte prin cia) ; BRAZ
cumulărri imense de pro
în primul rind să existe
apară şi la noi - am învă muncii de pe şantier să le turi si insănânţări de cea grese medicale, trebuie să dragostea de bolnav, în muncă cinstită şi devota ţul; CALAN
ţat mereu cîte ceva. Şi am rezolvăm". mai bună calitate. Vom facă faţă unei obligaţii ment faţă de bolnavi şi se încet (Casa
acţionat în consecinţă, lato Hotărîrea întregului colec respecta strict regulile a- mult mai mari şi comple sensul unei consacrări to păstrează prin setea nestin Imigranţi in
nie) ; SI MEI
citeva exemple. Pe şantierul tiv de a obţine primul loc în xe. De subliniat faptul că tale a medicului pentru să de cunoştinţe şi respect mintirilor —
bolnavului,
faţă de confraţi, faţă de
însănătoşirea
no. ru nu mai poate fi vor întrecerea socialistă pe acesf grotehniec cerute de cultu ceea ce ii conferă acestui mergînd pînă la completa (Mureşul); I
ba despre fluctuaţia perso an, rezultatele de pînă acum ra orzului şi griului, astfel medic prestigiu, pe plan lui recuperare, ori cit de tradiţiile lăsate de înain întoarce (l,u
I.ARI : Ser
nalului muncitor, dimpotrivă, ne întăresc convingerea că la incit să ne aducem o con taşi. I-II (Minerul
există o permanentizare cvasi- bilanţul sfîrşituiui de an de tribuţie mai însemnată la profesional, sînt accesibili lung ar fi acest drum.
totală chiar şi la nivelul for spre Şantierul nr. 5 Orăştie tatea facilă, promptitudi Pe scurt, s-ar putea spu Dr. O. CONSTANTINESCU
maţiilor de lucru. Pentru o se va vorbi numai dc bine. realizarea producţiei de nea şi continuitatea ingri- ne că secretul medicilor iu Medic Emerit - CC4
-- <'**•*•
se ajunge aici, biroul a a- ! 200 kg cereale pe locuitor Efcr-cPSSSSE-
cordat atenţia cuvenită asi- MIRCEA DIACGNU in anul 1083.
îs Turdaş.
/ \f-' tura!, orele
Drumul muncii n-a minte dragostea de mun- stat de estr;
fost întrerupt nici în ziua Răgazul eă cultivată, cu fapta, de speclacolul-cr
taţi şi ricleţi
marii sărbători. Cine l-a părinţi. Oare Iosif Ba-
văzut în această diminea imnlinuşip 26 de ani I". nyai, tatăl, i-a spus că si
ţă, la volan, s-a mirat. >. i-o fi spus,-oare, Io cu noul autobuz pe ea-
Era obişnuit să-I intit- ta,' Banyai, Magdalcnei, re-1 conduce acum are
nească după-amiază do in convorbirea din după- aceleaşi ginduri ca şi cu
TimpuJ
după-amiază, la bordul amiaza zilei de 23 Au ■el predat, în această va ziua dc 29 pi
autobuzului pe traseul nr. gust, după ce i-a adresat ră (31 HD 3602), cu care mea devine
7 al Autobazei-uzinăde cuvenitele şi dragile u- u parcurs 500 000 de ki va răci. Ceri
transport local Petroşani, rări ? Ce-i putea spune lometri fără reparaţii ca şi vor cădc
în seara aceleiaşi zile, unei fiice, care in timpul pitale ? Oare i-a mărtu sub formă c“
verso de plo
văz.indu-1 tot la volan, facultăţii i-a adus numai risit că şi autobuzul 31 descărcări e'
l-am întrebat. „ T o a t ă laude, iar acum, de cînd 1ID 6340 — pc care-1 în va sufla m
ziua?“. „Gri de cîte ori o la caţedră şi e mămică, grijeşte ca pe o bijuterie tensificări km/h li
40—50
e nevoie. Mi-am permis, şi i-a d’Sruit doi ncpoţei — face parte din fami nord-vest. Ti
totuşi, un răgaz, să-mi pe carc-i iubeşte ca lu lia lui 7 nimă va fi
felicit, fiica, telefonic. Azi mina ochilor, nn-şi dez- LUCIA IJCiU Cetăţenii comunei Dobra au ridicat un sediu pentru consiliul popular pe măsura 11 şi 14 gr;
înlr
maximă
aspiraţiilor lor: de locuitori ai unui viitor centra urban.
de.