Page 97 - Drumul_socialismului_1982_08
P. 97
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 714 6 DUMINICA, 29 AUGUST 1982
DummiCAL*
Prezenţe româneşti peste hotare SIMILITUDINE INTERESANTĂ U M O R
Biroul Secţiei gospodărie din clădirea con Medicul face o a tioua vizită pacientului
siliului popular Hunedoara nu este un birou su u»
Cu prilejul celei de-a 38-a aniversări a Revolu ieşit prin ceva din comun. Mese-birou, scaune, — Constat o mare ameliorare la dv. Tuşlll
ţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi ® Alegerile legislative an- j dulapuri, cuiere, mă rog ca în orice birou. mult mai uşor în dimineaţa aceasta.
E firesc, doctore. Doar am exersat toa
antiimperialistă din România, peste hotare continuă ticipate vor avea Ioc în , Cuierul ? Ei da, cuierul din acest birou este tă noaptea î
o piesă deosebită. Un cuier-pom pe un suport
să aibă loc manifestări, iar presa consacră spaţii Spania la 28 octombrie - 8 masiv imitînd un picior de pasăre de pradă, *
t
ample zilei naţionale a ţării noastre. informează agenţia France J totul din fontă turnată. „Ramurile" cuierului Intr-un birou unde lucrau două femei, a
Presse, reluînd o relatare s Imită şi ele toi un element din natură. izbucnit o ceartă. In cele din urmă a fost
celui ce s-a oprit vreodată pe malul Cemei
Ambasada României in gust, apreciat ca o încunu a agenţiei spaniole EFE, la Hunedoara (intre cele două poduri din centrul chemat şeful serviciului, dar vociferările au
continuat.^ C'a să pună capăt scandalului, şeful
Cuba, în colaborare cu nare a luptei de secole într-o scurtă alocuţiune î vechi) nu se poate să nu-i £i reţinut atenţia a cerut, să se facă ■ linişte, apoi a spus :
Ministerul Culturii şi cu a poporului român pentru rostită la posturile spaniole { un arbust care, după frunze, aduce a salcie. — Să Înceapă cine este mai in vîrslă .’
După care s-a lăsat tăcerea. . .
Ramurile sale sînt atit de torsionate incit s-ar
Institutul cubanez de cine libertate naţională şi pro de radio şi televiziune, pre- j putea crede că Izbucnirea lor în sus s-a pro
matografie (1CAIO), a orga gres social. şedinţele guvernului spaniol, | dus ca urmare a unui efort titanic spre a în *
nizat în sala cinematecii ~ k Leopoldo Calvo Sotelo, a «, vinge ceva potrivnio ieşirii lor din tulpină. o tinârâ mamă se scoală noaptea, ia s&n-
din I-Iavana premiera fil Cotidianul de limbă en motivat decizia privind di- | EI bine, ramurile cuierului do care am vorbit ceiele micuţului.
ramurile chinuite ale acelui
mai sus imită
- Dragul meu, trebuie să mă duc să schimb
mului românesc „Luehian". gleză cu largă circulaţie în zolvarea Cortesuriior (Paria- J arbore, iar cel ce l-a realizat prin turnare tre copilul.
I!
'k Sri Lanka, „Sun , după mentului) şi organizarea de | buie să fl fost un artist al meseriei sale. Ar — Bine, dragă, dar fii atentă şi ia unul
Asociaţia „Dacia- a or ce evidenţiază semnifica alegeri legislative anticipate ? borele cu pricina, spun localnicii, este cunoscut mai puţin plingâcios, răspunde somnoros tatăl.
sub numele de salcie creaţă şi a fost adus la
ganizat în oraşul belgian ţia zilei naţionale a la 28 octombrie prin nece- g Hunedoara din partea de sud a ţării, aelimati- *
iâor o expoziţie de covoa României subliniază că sitatea pentru cabinetul său | zîndu-se aici. Cert este că acel cuier ciudat e — Oe cc accidentele de maşini sini mai
mai
„bătrin"
arborii
declt
albia
din
re româneşti. ţara noastră „a făcut paşi de a evita „pacte dificile * mult numeroase decit cele de trenuri?
Cernei, pe care-i reproduce. Să fi existat ase
— Din două motive. Primul : nici o loco
★ uriaşi spre progres, sub şi artificiale''. menea arbori in vremuri mai de demult pe motivă nu vrea să o depăşească pe cealaltă. Al
Presa libaneză a publi conducerea Partidului Co vatra Hunedoarei, ca apoi să dispară şl să rea doilea : ai văzut vreodată ca mecanicul să se
cat articole consacrate zi munist Român, în fruntea Expediţia britanică | pară prin interesul vreunui localnic ? sărute cu fochistul ?
lei naţionale a României, căruia se află Nicolae „Transglobe", care a efec- .
relevând însemnătatea ac Ceauşeseu, preşedintele Re tuat pentru prima oară în- jj ■ A r
O femeie ceva mai corpolentă cerc vânză
tului istoric de la 23 Au- publicii Socialiste România. conjurul lumii trecînd pe la J toarei^ o rochie mai mare cu două numere.
cei doi poli ai Terrei, a sosit > PLĂMÎNI1 ORAŞULUI Mirată, vînzătoarea o întreabă dacă nu cumva
După retragerea din Beirut vineri la Southend, în sudul * a greşit.
Ciudad de Mexieo csle unul dintre cele mai
—
femeia.
Angliei, revenind în ţară la » mari oraşe ale lumii: populaţia sa de 15 mi soţului că am început sa slăbesc... Vreau să-i dovedesc
spune
Nu,
a combatanţilor palestinieni aproape trei ani de la in- | , lioane, în’ prezent, va ajunge în anul 2 000 la
ceperea călătoriei. Aceasta ai de milioane ! De pe acum capitala mexicană
a fost efectuată la bordul § suferă de lipsa apei potabile, insuficienţa trans
a DAMASC 28 (Ager- narea problemei palesti unui cargou-spărgător de , portului în comun şi poluarea atmosferei. A ŞTIAŢI CĂ . . .
pres). — Circa 1 300 de niene. gheaţă, iar traversarea zo respira la Ciudad dc Mexieo, susţin medicii,
este ca şl cum ai fuma zilnic două pachete
...in judelui nostru sînt numeroase chei de o
combatanţi palestinieni din k nelor arctice şi antarctice a | de ţigări. Zilnic, în atmosferă sc deversează valoare peisagistică deosebit de interesantă,
Beirut au sosit în Siria, a TEL AVIV 28 (Agcr- avut ioc cu ajutorul unor * (i lonc de gaze toxice. deşi nu au lungimi sau adincimi mari 1 Prin
unde au fost primiţi cu pres). — Generalul Mordc- sănii cu motor. în total, 1 Municipalitatea capitalei mexicane a luat tre cele mai cunoscute şi căutate de turişti sînt
mare căldură de mii de chai Gur, fost şef al Ma expediţia a parcurs peste * măsuri pentru ca aerul să devină respirabil la cheile de la Uibăneşli, Crăciun eşti, Mad’a, Ar
localnici. relatează agen relui stat Major al arma 56 000 de kilometri — reia- » Ciudad de Mexieo : ea a elaborat un proiect de deii, Nandru, ziaşti, Crivadia, Piatra Roşie şi
Buta.
amenajare a unei zone verzi în jurul oraşului.
ţia AP Ei sînt primul tei israelienc, consideră tează agenţia France Presse. I Programul prevede ca, pînă în amil 2 000. sa se ...muntele Vulcan, situat la limita de nord
eşalon al grupului do com bătălia de la Beirut drept * planteze in jurul capitalei 11!) milioane copaci a judeţului, interesanlă rezervaţie geologică,
monument
este
?
batanţi palestinieni aştep o „pată" în istoria Isra — viitorii plămtni ai capitalei mexicane. abrupte declarat pleşuve ale al naturii enlcaros Stinctle
bulzului
din
şi
taţi în Siria elului, şi războiul din Liban 13 Sub presiunea partide- I pasul Buceş — Vulcan (1 227 m altitudine) ofe
drept un război „nedrept", lor politice, sindicatelor şi * ră vizitatorului o privelişte tneîntâtoare, dc
k organizaţiilor obşteşti din J neuitat.
8 CAIRO 28 (Agerprcs). a relatat vineri postul de Bolivia, guvernul militar con- » PRINJESA CAUTĂ PRINŢ
— Egiptul a trimis un radio naţional israelian. dus de generalul Guido |
Generalul
rezervă
Mărie-AnloineUe-Elisnbeţh-Alexan-
Prinţesa
mesaj secretarului general Gur, astăzi în personalitate Vildoso a fost obligat să , dra-irmgard-Edda-Cfturlotte Anltali işi caută un „SOARE"
al O.N.U., Javier Porez de de frunte a opoziţiei labu repună in vigoare legea ţ soţ. Si pentru u-1 găsi, a plecat din R.F.G. eu
ORIZONTAL : 1) O zi de vară cu soare fier
Cuellar, în care cere or riste israelienc, deputat in electorală din 1980 - trans- j avionul spre Statele Unite, unde speră sa-şi binte ; 2) Din loc in loc . . . văzute din spate !
ganizaţiei internaţionale să parlament şi membru al mite agenţia Prensa Latina. , găsească un Făt-Frumos... texan. Candidata la — A scris poezia „Soare calm" (Gellu) ; 3) Slîr-
asigure retragerea „imedia Comisiei pentru afacerile Abrogată cu doi ctni în 1 măritiş nu este prea exigentă : alesul inimii ci şil de caniculă ! — Comună în R.P. Ungaria —
va trebui să dispună nu de calităţi ca in po
tă şi necondiţionată- a urmă, odată cu preluarea pu- J vesti, ci de . . . mari proprietăţi funciare. Cu cit Ucd in Sahara; 4) Introduse în cască ! — Flaut
persan — „ ... şi soarele", poezie de Radu Căr-
Israelului din Liban, a- externe şi apărare a Knes- terii de către actualul gu- | păminturiie stăpînite. de el vor fi mai vaste, neci ; 5) E bine venită după zile caniculare —
nunţă agenţiile U.P.I. şi seth-ului, s-a pronunţat, vern, legea menţionată per- * cu atit prinţesa va fi mai mulţumită. De cc ? Revoluţii In jurul soarelui (sing.) ; 6) Pauză
France Presse. Documentul în cadrul unei reuniuni a mite o mai largă pârtiei- | Pentru că ea vrea să practice sportul hipic. teatrală — „Carul soarelui, condus de . . lu
conducători
ai
principalilor
crare
francez
aparţintnd
sculptorului
Auguste
reafirmă poziţia Egiptului pare a parlamentului la viaţa „ Cel puţin aşa susţine o rudă a prinţesei, care Rodin : 7) Măsura soarelui ! — Scriitor chinez,
Partidului Muncii, în fa a insoţit-o in călătoria sa matrimonială peste
potrivit căreia o reglemen voarea creării unei comi ţării, spre deosebire de sis- | Atlantic şi care a mai precizat că princiara autorul volumului „Călătorie spre Soarc-apuno"
(3 cuv.); ll) Zeul soarelui, la populaţia Muru,
tare globală a crizei din sii naţionale pentru inves temui care funcţionează în ' sa rudă „nu are nevoie să i se facă curte". din Noua Zeelandă — Localitate in Finlanda —
Orientul Mijlociu nu se tigarea desfăşurării răz- prezent, excesiv favorabil J Şi, ca in orice poveste cu prinţese, mai mulţi Soarele, la amiază: n) Foile lui apară de soare
texani
nu
s-aii
—
dar
prinţi,
proprietari
—
poate realiza fără soluţio- boiului. * puterii executive. » grăbit să-i pună la picioare inimile şi rânduiri — Intrări — Afirmaţie ; 10) Ţinută la soare —
Faţa unei monede ; " 11) Titlu tematic al unei
le lor.
pinze aparţinind pictorului Aurel Ciupe şl al
operei compusă de Mansi Barberis, după piesa
cur, decizia sa nemulţu lui Barbu Ştefâneseu-Delavrancea (3 cuv).
VERTICAL : 1) Clasic român, autorul dramei
mind. „Apus de soare" (1053—1918): 2) „Tiahuanaco",
Stana trimite din nou PREFERA BANII ! din statul Peru, unde se află celebra „Poartă
mingea in bară (min. 30) a Soarelui" — Prefix pentru activitate; 3) Gara
şi, după pauză, Corvinul Cinci ointăreaţa australiană Joan Armalra- de Vest ! — „Năzdrăvanul" care în basme se
JIUL PETROŞANI - F.C. CORVINUL are o bucată dc timp în ding şi-a făcut apariţia pe scenă, spectatorii au numea Galben de Soare — Autorul piesei co
cu
Impresionată,
rale „Cind răsare soarele"; 4) Nu vede lumina
întîmpinat-o
Defel
vii
aplauze.
1-1 (1-1) care se vede mai bine în etntăreaţa a declarat că această caldă primire o soarelui — Pseudonim al iul V. A. Urcchia —
teren, dar ca şi în alte lasă rece şi că ar prefera, in locul ei, banii. Zeiţa lunii, la fenicieni; 5) Ii aparţine piesa mu
„Răsărit
zicală
„Impresii
sulta
din
soare",
de
întâlni rc-a echipelor hu- părţi si jocul devine tot jocuri, prestaţia lui Petcu, Astfel puşi la punct, menţionează „Toronto din copilărie" — Pe scurt, la fel; 6) Scriitoare
Star", spectatorii au omagiat-o pe Joan cu mo
nedorene a întrunit ieri mai interesant, cei doi Nicşa şi Dumitrache este nezi de hîrtie, după buzunarul .şi entuziasmul sovietică, autoarea volumului „Un loc sub soa
aproape calificativul derbi, portari au de lucru şi ineficientă. Apoi, finalul fiecăruia. La sfirşitul concertului, câştigul prag re" (Vera) — A izbucni; 7) Toridă, pe extreme!
Poetă autoarea unui „Imn pentru soare"; 8) Ou
prin ardoarea disputei şi ambii se vor remarca prin aparţine Jiului, care ob matico: cinlăreţe a înregistrat un plus de 12 dc puică — Cînd razele soarelui trec prin oa,
dc dolari.
chiar prin unele perioa intervenţii salvatoare: in ţine patru lovituri libero, se descompun în spectru solar (pi.) — împă
de de fotbal bun. Sigur min. 1(1 Garai la şutul dar Dina nu-1 poate în rat legendar al Chinei; 9) Autorul pînzet „Apus
pentru Jiul rezultatul e puternic al lui Klein; în vinge pe Ioniţă, după cum de soare la Dunăre" — Organizează excursii
(abr.) — Zeul soarelui, la egipteni ; 10) Ţesă
nedorit, dar neobţinerea min. 20 Ioniţă respingînd nici Băluţă, în ultima ac MAT ÎN 5 MUTĂRI tură fină — Scump ca lumina soarelui; ll) Cinci
victoriei se datorează mult, dintr-un buchet de jucă ţiune a meciului. ziua este egală cu noaptea (fem. pl.).
în principal, unora dintre tori. în min. 22, Klein Cu plusurile şi minusu CONTROLUL POZIŢIEI : DICŢIONAR : BEB, TAVH, NEI, NGU.
jucătorii locali, îndeosebi execută o lovitură liberă rile sale, meciul a plăcut, Alb: Rcl. Ta 2, Tfl. URO, TLS, IAO. PETRU FARDAU
Sălăgcan şi Şumulanschi, înapoi spre Andone, ve ambele echipe străduin- Negru: R h 1, N g 1, pa! şi h z. Cercul rebusist „Dacia"
a căror participare în nit ca un bolid. Şut pu du-se să ofere cit mai Hunedoara
fazele fierbinţi, din careu, ternic, pe traiectorie in mult fotbal. I I P Y Y -Y /
a fost ştearsă. Dealtfel, în tervine Vizitiu şi Cavai A arbitrat nesigur, in • W y m m
ansamblu Jiul a început este înşelat : 0—1. Doar decis R. Petrescu (Bra Y /Y Y y. ’i/M
jocul timorat, cu marcaj ceva mai mult dc un mi şov). n i tY Y b . Y yY Y
W Y
om la om in propria jumă nut durează avantajul hu- Jiul : Cav ai — P. Gri- V///M
tate de teren, în aştepta nedorenilor, fiindcă min gore (Dina — min. 46), m m
rea adversarului. Corvi- gea revenită din bară la Rusu, Vizitiu, Slana, M. Y//Y m yY /y
nul în schimb a jucat şutul lui Stana -este re Marian, Neagu, Varga, Şu- I I I
ieri mai bine docil pînă luată în plasă dc M. Ma mulansehi (V. Popa — 1 1 !
acum, stimulată probabil rian şi 1—1, care se va min. 08), Băluţă, Sălăgcan. Y Y Y , yY Y a
de prezenţa în tribună a menţine pînă la final. în C o r v i n u l ; Ioniţă — n
doi observatori din partea minutul 30 localnicii s-au Bucur, (Bădilaş — min. Y y/Y w k, m . . . .
echipei A.K. Graz, adversa declarat nemulţumiţi de ar 85), Rodnic, Andone. Bog y m Y /Y y Y M
ra sa din „Cupa U.E.F.A.". bitraj pentru că la pă dan, Petcu, Klein, Oncu, M i Y Y Y
Şi meciul a început chiar trunderea înspre careu a Gabor, Dumitrache, Nicşa.
cu un atac hunedorean, lui Sălăgcan, Bucur l-a NICOLAE STANCIU li V////Y m m
finalizat cu un şut bun al ţinut în afara careului, ar
lui Gabor, dar marea oca bitrul a lăsat avantaj, ALTE REZULTATE: P | S f § m
zie a meciului s-a consu considerînd poziţia atacan Poli. Iaşi — F.C. Argeş *
mat în min. 2, cînd Mircea tului favorabilă; acesta a 2—4; C.S. Tîrgoviste —
Marian — unul dintre cei înaintat cu Bucur în spa Steaua 1—1 ; A.S.A. — Pe SOLUŢIA PROBLEMEI DIN
mai buni jucători de pc te, a pătruns în cărau, trolul 2—0 ; Sportul stud. i NR. 7 7011 : DEZLEGAREA CAREULUI APAR Uf
teren — a şutat puţin ală unde a căzut. Conducă — Poli Timiş. 6—0; F.C. * 1. DM - g 4 N IN ZIARUL NR. 7 703 :
turi, din poziţie favorabilă, torul jocului a acordat lo Olt — Dinamo 1—1 ; S.C. * 2. Dgi - g 8 sau e G mat 1) Secerătoare; 2) Asolament — L; 3) Los —
. E f 7 — e 8
mingea centrată de Sălă- vitură liberă din afara Bacău — F.C.M. Braşov * 2. i. . . Dgi - g 8 mat Calorie ; 4) Anison —Hiso ; 5) Jitar — Fault; G)
.
.
.
.
gean. Atacurile altcrnchză careului, de unde a înce 1—0; Univ. Craiova — Chi i. ; R 17 — f 6 An — Pisat — Ar; 7) N — Patul — Azi; 8) Vale
~ Coluz; 9) Ţapi — Secară; 10) Irigai — O —
cu repeziciune de ambele put infracţiunea lui Bu mia 3—0. 3 i 2. T e 8 — 18 mat It; 11) Caragiale — X.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Son Ciaclel, Tiberîu Istrafe (redactor şef). t-uclts Eleno lîciu, Gheorghe Pai/el (redactor şef adj'unct), Vasîle Pâţan, NIcoîce Tîrcob
Preţul abonamentelor 8 lunar -» 13 îeiţ trimestrial «- 39 leit pe 6 Ion! —■
REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, str. Dr. Petra ©roza, or 35.
Telefoane» 11273, 11583, 12157. Teles i 72280. 78 leit anual — 138 lei Taica de distribuire Ia domicilia — 6,50 lei lunar
TIPARUL i Tipografia Deva, etr 23 August, nr. 257 Abonamentele ce fae la oficiile poştale, factori! poştali ş! difuzării voluntari
din întreprinderi şi Instituţii.