Page 97 - Drumul_socialismului_1982_08
P. 97

Pag. 4                                                                             DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 714 6 DUMINICA, 29 AUGUST 1982




                                                                                                              DummiCAL*


               Prezenţe româneşti peste hotare                                                   SIMILITUDINE INTERESANTĂ                          U  M  O  R
                                                                                                 Biroul   Secţiei   gospodărie   din   clădirea   con­  Medicul face o a tioua vizită pacientului
                                                                                              siliului   popular   Hunedoara   nu   este   un   birou   su u»
                   Cu  prilejul  celei  de-a  38-a  aniversări  a  Revolu­                    ieşit  prin  ceva  din  comun.  Mese-birou,  scaune,   — Constat o mare ameliorare la dv. Tuşlll
               ţiei  de  eliberare  socială  şi  naţională,  antifascistă  şi   ®  Alegerile  legislative  an-  j  dulapuri,   cuiere,   mă   rog   ca   în   orice   birou.   mult mai uşor în dimineaţa aceasta.
                                                                                                                                           E firesc, doctore. Doar am exersat toa­
               antiimperialistă   din   România,   peste   hotare   continuă   ticipate  vor  avea  Ioc  în  ,   Cuierul  ?  Ei  da,  cuierul  din  acest  birou  este   tă noaptea î
                                                                                              o  piesă  deosebită.  Un  cuier-pom  pe  un  suport
               să   aibă   loc   manifestări,   iar   presa   consacră   spaţii   Spania la 28 octombrie - 8  masiv   imitînd   un   picior   de   pasăre   de   pradă,    *
                                                                                                                                         t
               ample zilei naţionale a ţării noastre.              informează  agenţia  France  J  totul   din   fontă   turnată.   „Ramurile"   cuierului   Intr-un   birou   unde   lucrau   două   femei,   a
                                                                   Presse,  reluînd  o  relatare  s   Imită şi ele toi un element din natură.  izbucnit   o   ceartă.   In   cele   din   urmă   a   fost
                                                                                                 celui  ce  s-a  oprit  vreodată  pe  malul  Cemei
                Ambasada   României   in   gust,  apreciat  ca  o  încunu­  a agenţiei spaniole EFE,  la  Hunedoara  (intre  cele  două  poduri  din  centrul   chemat   şeful   serviciului,   dar   vociferările   au
                                                                                                                                      continuat.^  C'a  să  pună  capăt  scandalului,  şeful
              Cuba,   în   colaborare   cu   nare   a   luptei   de   secole   într-o  scurtă  alocuţiune  î  vechi)  nu  se  poate  să  nu-i  £i  reţinut  atenţia   a cerut, să se facă ■ linişte, apoi a spus :
              Ministerul   Culturii   şi   cu   a   poporului   român   pentru   rostită  la  posturile  spaniole  {  un   arbust   care,   după   frunze,   aduce   a   salcie.   — Să Înceapă cine este mai in vîrslă .’
                                                                                                                                         După care s-a lăsat tăcerea. . .
                                                                                              Ramurile  sale  sînt  atit  de  torsionate  incit  s-ar
              Institutul  cubanez  de  cine­  libertate   naţională   şi   pro­  de  radio  şi  televiziune,  pre-  j   putea  crede  că  Izbucnirea  lor  în  sus  s-a  pro­
              matografie  (1CAIO),  a  orga­  gres social.         şedinţele  guvernului  spaniol,  |  dus  ca  urmare  a  unui  efort  titanic  spre  a  în­  *
              nizat   în   sala   cinematecii      ~ k             Leopoldo  Calvo  Sotelo,  a  «,  vinge   ceva   potrivnio   ieşirii   lor   din   tulpină.   o tinârâ mamă se scoală noaptea, ia s&n-
              din  I-Iavana  premiera  fil­  Cotidianul  de  limbă  en­  motivat  decizia  privind  di-  |   EI  bine,  ramurile  cuierului  do  care  am  vorbit   ceiele micuţului.
                                                                                                            ramurile chinuite ale acelui
                                                                                              mai sus imită
                                                                                                                                         -  Dragul meu, trebuie să mă duc să schimb
              mului   românesc   „Luehian".   gleză  cu  largă  circulaţie  în   zolvarea  Cortesuriior  (Paria-  J   arbore,  iar  cel  ce  l-a  realizat  prin  turnare  tre­  copilul.
                                                         I!
                         'k              Sri   Lanka,   „Sun ,   după   mentului)  şi  organizarea  de  |  buie  să  fl  fost  un  artist  al  meseriei  sale.  Ar­  — Bine, dragă, dar fii atentă şi ia unul
               Asociaţia  „Dacia-  a  or­  ce   evidenţiază   semnifica­  alegeri  legislative  anticipate  ?  borele  cu  pricina,  spun  localnicii,  este  cunoscut   mai puţin plingâcios, răspunde somnoros tatăl.
                                                                                              sub  numele  de  salcie  creaţă  şi  a  fost  adus  la
              ganizat   în   oraşul   belgian   ţia   zilei   naţionale   a   la  28  octombrie  prin  nece-  g   Hunedoara  din  partea  de  sud  a  ţării,  aelimati-   *
              iâor  o  expoziţie  de  covoa­  României   subliniază   că   sitatea  pentru  cabinetul  său  |  zîndu-se  aici.  Cert  este  că  acel  cuier  ciudat  e   —   Oe  cc  accidentele  de  maşini  sini  mai
                                                                                                   mai
                                                                                                        „bătrin"
                                                                                                                     arborii
                                                                                                               declt
                                                                                                                                albia
                                                                                                                            din
              re româneşti.             ţara  noastră  „a  făcut  paşi   de  a  evita  „pacte  dificile  *  mult                      numeroase decit cele de trenuri?
                                                                                              Cernei,  pe  care-i  reproduce.  Să  fi  existat  ase­
                                                                                                                                         —  Din  două  motive.  Primul  :  nici  o  loco­
                         ★              uriaşi   spre   progres,   sub   şi artificiale''.    menea   arbori   in   vremuri   mai   de   demult   pe   motivă  nu  vrea  să  o  depăşească  pe  cealaltă.  Al
               Presa  libaneză  a  publi­  conducerea   Partidului   Co­                      vatra  Hunedoarei,  ca  apoi  să  dispară  şl  să  rea­  doilea  :  ai  văzut  vreodată  ca  mecanicul  să  se
              cat  articole  consacrate  zi­  munist  Român,   în   fruntea   Expediţia   britanică   |  pară prin interesul vreunui localnic ?  sărute cu fochistul ?
              lei   naţionale   a   României,   căruia   se   află   Nicolae   „Transglobe",  care  a  efec-  .
              relevând   însemnătatea   ac­  Ceauşeseu,  preşedintele  Re­  tuat  pentru  prima  oară  în-  jj                                         ■  A  r
                                                                                                                                         O  femeie  ceva  mai  corpolentă  cerc  vânză­
              tului istoric de la 23 Au-  publicii Socialiste România.  conjurul  lumii  trecînd  pe  la  J                           toarei^   o   rochie   mai   mare   cu   două   numere.
                                                                   cei  doi  poli  ai  Terrei,  a  sosit  >   PLĂMÎNI1 ORAŞULUI       Mirată,   vînzătoarea   o   întreabă   dacă   nu   cumva
                   După  retragerea  din  Beirut                   vineri  la  Southend,  în  sudul  *                                a greşit.
                                                                                                 Ciudad  de  Mexieo  csle  unul  dintre  cele  mai
                                                                                                                                         —
                                                                                                                                                      femeia.
                                                                   Angliei,  revenind  în  ţară  la  »   mari  oraşe  ale  lumii:  populaţia  sa  de  15  mi­  soţului că am început sa slăbesc...  Vreau   să-i   dovedesc
                                                                                                                                                spune
                                                                                                                                            Nu,
                  a combatanţilor palestinieni                     aproape  trei  ani  de  la  in-  |  ,  lioane,  în’  prezent,  va  ajunge  în  anul  2  000  la
                                                                   ceperea  călătoriei.  Aceasta    ai  de  milioane  !  De  pe  acum  capitala  mexicană
                                                                   a  fost  efectuată  la  bordul  §  suferă  de  lipsa  apei  potabile,  insuficienţa  trans­
               a  DAMASC  28  (Ager-    narea   problemei   palesti­  unui  cargou-spărgător  de  ,   portului   în   comun   şi   poluarea   atmosferei.   A   ŞTIAŢI CĂ . . .
              pres).  —  Circa  1  300  de   niene.                gheaţă,  iar  traversarea  zo­  respira   la   Ciudad   dc   Mexieo,   susţin   medicii,
                                                                                              este  ca  şl  cum  ai  fuma  zilnic  două  pachete
                                                                                                                                       ...in  judelui  nostru  sînt  numeroase  chei  de  o
              combatanţi   palestinieni   din       k              nelor  arctice  şi  antarctice  a  |  de   ţigări.   Zilnic,   în   atmosferă   sc   deversează   valoare   peisagistică   deosebit   de   interesantă,
             Beirut   au   sosit  în   Siria,   a  TEL  AVIV  28  (Agcr-   avut  ioc  cu  ajutorul  unor  *  (i lonc de gaze toxice.  deşi  nu  au  lungimi  sau  adincimi  mari  1  Prin­
             unde au fost   primiţi cu  pres).  —  Generalul  Mordc-   sănii  cu  motor.  în  total,  1   Municipalitatea   capitalei   mexicane   a   luat   tre  cele  mai  cunoscute  şi  căutate  de  turişti  sînt
             mare căldură   de mii de   chai  Gur,  fost  şef  al  Ma­  expediţia  a  parcurs  peste  *   măsuri  pentru  ca  aerul  să  devină  respirabil  la   cheile  de  la  Uibăneşli,  Crăciun  eşti,  Mad’a,  Ar­
             localnici.   relatează   agen­  relui  stat  Major  al  arma­  56 000 de kilometri — reia- »  Ciudad  de  Mexieo  :  ea  a  elaborat  un  proiect  de   deii,   Nandru,   ziaşti,   Crivadia,   Piatra   Roşie   şi
                                                                                                                                      Buta.
                                                                                              amenajare  a  unei  zone  verzi  în  jurul  oraşului.
             ţia   AP   Ei   sînt   primul   tei   israelienc,   consideră   tează agenţia France Presse. I  Programul  prevede  ca,  pînă  în  amil  2  000.  sa  se   ...muntele   Vulcan,   situat   la   limita   de   nord
             eşalon  al  grupului  do  com­  bătălia  de  la  Beirut  drept                *  planteze   in   jurul   capitalei   11!)   milioane   copaci   a   judeţului,   interesanlă   rezervaţie   geologică,
                                                                                                                                                  monument
                                                                                                                                      este
                                                                                                                                                                    ?
             batanţi   palestinieni   aştep­  o  „pată"  în  istoria  Isra­                   — viitorii plămtni ai capitalei mexicane.  abrupte  declarat  pleşuve   ale   al   naturii  enlcaros  Stinctle
                                                                                                                                                           bulzului
                                                                                                                                                                         din
                                                                                                                                             şi
             taţi în Siria              elului,  şi  războiul  din  Liban   13  Sub  presiunea  partide-  I                           pasul  Buceş  —  Vulcan  (1  227  m  altitudine)  ofe­
                                        drept  un  război  „nedrept",   lor  politice,  sindicatelor  şi  *                           ră   vizitatorului   o   privelişte   tneîntâtoare,   dc
                         k                                         organizaţiilor  obşteşti  din  J                                   neuitat.
               8  CAIRO  28  (Agerprcs).   a  relatat  vineri  postul  de   Bolivia,  guvernul  militar  con-  »   PRINJESA CAUTĂ PRINŢ
             —    Egiptul   a   trimis   un   radio naţional israelian.  dus  de  generalul  Guido  |
                                          Generalul
                                                           rezervă
                                                                                                             Mărie-AnloineUe-Elisnbeţh-Alexan-
                                                                                                 Prinţesa
             mesaj   secretarului   general   Gur,   astăzi   în  personalitate   Vildoso  a  fost  obligat  să  ,   dra-irmgard-Edda-Cfturlotte   Anltali   işi   caută   un   „SOARE"
             al  O.N.U.,  Javier  Porez  de   de  frunte  a  opoziţiei  labu­  repună  in  vigoare  legea  ţ   soţ.  Si  pentru  u-1  găsi,  a  plecat  din  R.F.G.  eu
                                                                                                                                         ORIZONTAL  :  1)  O  zi  de  vară  cu  soare  fier­
             Cuellar,  în  care  cere  or­  riste  israelienc,  deputat  in   electorală  din  1980  -  trans-  j  avionul   spre   Statele   Unite,   unde   speră   sa-şi   binte ; 2) Din loc in loc . . . văzute din spate !
             ganizaţiei   internaţionale   să   parlament   şi   membru   al   mite agenţia Prensa Latina. ,  găsească   un   Făt-Frumos...   texan.   Candidata   la   — A scris poezia „Soare calm" (Gellu) ; 3) Slîr-
             asigure   retragerea   „imedia­  Comisiei   pentru   afacerile   Abrogată  cu  doi  ctni  în  1   măritiş  nu  este  prea  exigentă  :  alesul  inimii  ci   şil  de  caniculă  !  —  Comună  în  R.P.  Ungaria  —
                                                                                              va  trebui  să  dispună  nu  de  calităţi  ca  in  po­
             tă   şi   necondiţionată-   a                         urmă, odată cu preluarea pu- J  vesti,  ci  de  .  .  .  mari  proprietăţi  funciare.  Cu  cit   Ucd  in  Sahara;  4)  Introduse  în  cască  !  —  Flaut
                                                                                                                                      persan  —  „  ...  şi  soarele",  poezie  de  Radu  Căr-
             Israelului   din   Liban,   a-   externe  şi  apărare  a  Knes-   terii  de  către  actualul  gu-  |  păminturiie   stăpînite.   de   el   vor   fi   mai   vaste,   neci  ;  5)  E  bine  venită  după  zile  caniculare  —
             nunţă   agenţiile   U.P.I.   şi   seth-ului,   s-a   pronunţat,   vern,  legea  menţionată  per-  *  cu  atit  prinţesa  va  fi  mai  mulţumită.  De  cc  ?   Revoluţii In jurul soarelui (sing.) ;   6) Pauză
             France   Presse.   Documentul   în  cadrul  unei  reuniuni  a   mite  o  mai  largă  pârtiei-  |   Pentru   că   ea   vrea   să   practice   sportul   hipic.   teatrală  —  „Carul  soarelui,  condus  de  .  .  lu­
                                                    conducători
                                                              ai
                                        principalilor
                                                                                                                                      crare
                                                                                                                                                               francez
                                                                                                                                            aparţintnd
                                                                                                                                                     sculptorului
                                                                                                                                                                      Auguste
             reafirmă   poziţia   Egiptului                        pare  a  parlamentului  la  viaţa  „   Cel  puţin  aşa  susţine  o  rudă  a  prinţesei,  care   Rodin  :  7)  Măsura  soarelui  !  —  Scriitor  chinez,
                                        Partidului   Muncii,   în   fa­                       a   insoţit-o   in   călătoria   sa   matrimonială   peste
             potrivit  căreia  o  reglemen­  voarea  creării  unei  comi­  ţării,  spre  deosebire  de  sis-  |  Atlantic   şi   care   a   mai   precizat   că   princiara   autorul   volumului   „Călătorie   spre   Soarc-apuno"
                                                                                                                                      (3  cuv.);  ll)  Zeul  soarelui,  la  populaţia  Muru,
             tare  globală  a  crizei  din   sii  naţionale  pentru  inves­  temui  care  funcţionează  în  '  sa  rudă  „nu  are  nevoie  să  i  se  facă  curte".   din  Noua  Zeelandă  —  Localitate  in  Finlanda  —
             Orientul   Mijlociu   nu   se   tigarea desfăşurării răz-  prezent,  excesiv  favorabil  J   Şi,  ca  in  orice  poveste  cu  prinţese,  mai  mulţi   Soarele, la amiază: n) Foile lui apară de soare
                                                                                              texani
                                                                                                       nu
                                                                                                                                s-aii
                                                                                                                             —
                                                                                                                dar
                                                                                                           prinţi,
                                                                                                                    proprietari
                                                                                                   —
             poate realiza fără soluţio-  boiului.               *  puterii executive.      » grăbit  să-i  pună  la  picioare  inimile  şi  rânduiri­  —  Intrări  —  Afirmaţie  ;  10)  Ţinută  la  soare  —
                                                                                                                                      Faţa  unei  monede  ;  "  11)  Titlu  tematic  al  unei
                                                                                              le lor.
                                                                                                                                      pinze   aparţinind   pictorului   Aurel   Ciupe   şl   al
                                                                                                                                      operei   compusă   de   Mansi   Barberis,   după  piesa
                                                                   cur,   decizia   sa   nemulţu­                                     lui Barbu Ştefâneseu-Delavrancea (3 cuv).
                                                                                                                                         VERTICAL  :  1)  Clasic  român,  autorul  dramei
                                                                   mind.                                                              „Apus  de  soare"  (1053—1918):   2)  „Tiahuanaco",
                                                                     Stana   trimite   din   nou        PREFERA BANII !               din   statul   Peru,   unde   se   află   celebra   „Poartă
                                                                   mingea  in  bară  (min.  30)                                       a  Soarelui"  —  Prefix  pentru  activitate;  3)  Gara
                                                                   şi,   după   pauză,   Corvinul   Cinci   ointăreaţa   australiană   Joan   Armalra-   de  Vest  !  —  „Năzdrăvanul"  care  în  basme  se
                    JIUL PETROŞANI - F.C. CORVINUL                 are  o  bucată  dc  timp  în   ding  şi-a  făcut  apariţia  pe  scenă,  spectatorii  au   numea  Galben  de  Soare  —  Autorul  piesei  co­
                                                                                                       cu
                                                                                                                          Impresionată,
                                                                                                                                      rale  „Cind  răsare  soarele";  4)  Nu  vede  lumina
                                                                                              întîmpinat-o
                                                                                                                     Defel
                                                                                                          vii
                                                                                                              aplauze.
                                   1-1 (1-1)                       care  se  vede  mai  bine  în   etntăreaţa  a  declarat  că  această  caldă  primire  o   soarelui  —  Pseudonim  al  iul  V.  A.  Urcchia  —
                                                                   teren,  dar  ca  şi  în  alte   lasă  rece  şi  că  ar  prefera,  in  locul  ei,  banii.   Zeiţa  lunii,  la  fenicieni;  5)  Ii  aparţine  piesa  mu­
                                                                                                                                           „Răsărit
                                                                                                                                      zicală
                                                                                                                                                                     „Impresii
                                                                                                                                                                sulta
                                                                                                                                                            din
                                                                                                                                                      soare",
                                                                                                                                                  de
               întâlni  rc-a  echipelor  hu-   părţi  si  jocul  devine  tot   jocuri,  prestaţia  lui  Petcu,   Astfel   puşi   la   punct,   menţionează   „Toronto   din  copilărie"  —  Pe  scurt,  la  fel;  6)  Scriitoare
                                                                                              Star",  spectatorii  au  omagiat-o  pe  Joan  cu  mo­
             nedorene   a   întrunit   ieri   mai   interesant,   cei   doi   Nicşa   şi   Dumitrache   este   nezi   de   hîrtie,   după   buzunarul   .şi   entuziasmul   sovietică,  autoarea  volumului  „Un  loc  sub  soa­
             aproape   calificativul   derbi,   portari   au   de   lucru   şi   ineficientă.   Apoi,   finalul   fiecăruia.   La   sfirşitul   concertului,   câştigul   prag­  re"  (Vera)  —  A  izbucni;  7)  Toridă,  pe  extreme!
                                                                                                                                      Poetă  autoarea  unui  „Imn  pentru  soare";  8)  Ou
             prin   ardoarea   disputei   şi   ambii  se  vor  remarca  prin   aparţine   Jiului,   care   ob­  matico:   cinlăreţe   a   înregistrat   un   plus   de   12   dc  puică  —  Cînd  razele  soarelui  trec  prin  oa,
                                                                                              dc dolari.
             chiar   prin   unele   perioa­  intervenţii   salvatoare:   in   ţine   patru   lovituri   libero,                       se  descompun  în  spectru  solar  (pi.)  —  împă­
             de   de   fotbal   bun.   Sigur   min.   1(1   Garai   la   şutul   dar  Dina  nu-1  poate  în­                          rat  legendar  al  Chinei;  9)  Autorul  pînzet  „Apus
             pentru   Jiul   rezultatul   e   puternic  al  lui  Klein;  în   vinge  pe  Ioniţă,  după  cum                           de   soare   la   Dunăre"   —   Organizează   excursii
                                                                                                                                      (abr.)  —  Zeul  soarelui,  la  egipteni  ;  10)  Ţesă­
             nedorit,   dar   neobţinerea   min.  20  Ioniţă  respingînd   nici  Băluţă,  în  ultima  ac­  MAT ÎN 5 MUTĂRI            tură  fină  —  Scump  ca  lumina  soarelui;  ll)  Cinci
             victoriei  se  datorează  mult,   dintr-un   buchet   de   jucă­  ţiune a meciului.                                      ziua este egală cu noaptea (fem. pl.).
             în   principal,   unora   dintre   tori.   în   min.   22,   Klein   Cu  plusurile  şi  minusu­  CONTROLUL POZIŢIEI :      DICŢIONAR :   BEB, TAVH, NEI, NGU.
             jucătorii   locali,   îndeosebi   execută   o   lovitură   liberă   rile  sale,  meciul  a  plăcut,   Alb: Rcl. Ta 2, Tfl.  URO, TLS, IAO.  PETRU FARDAU
             Sălăgcan   şi   Şumulanschi,   înapoi   spre   Andone,   ve­  ambele   echipe   străduin-   Negru: R h 1, N g 1, pa! şi h z.          Cercul rebusist „Dacia"
             a    căror   participare   în   nit  ca  un  bolid.  Şut  pu­  du-se   să   ofere   cit   mai                                              Hunedoara
             fazele  fierbinţi,  din  careu,   ternic,   pe   traiectorie   in­  mult fotbal.      I I P    Y Y -Y /
             a  fost  ştearsă.  Dealtfel,  în   tervine   Vizitiu   şi   Cavai   A   arbitrat   nesigur,   in­  •  W y  m    m
             ansamblu   Jiul   a   început   este  înşelat  :  0—1.  Doar   decis   R.   Petrescu   (Bra­       Y /Y Y y.  ’i/M
             jocul   timorat,   cu   marcaj   ceva  mai  mult  dc  un  mi­  şov).              n i     tY Y b .  Y yY Y
                                                                                                                W Y
             om  la  om  in  propria  jumă­  nut   durează   avantajul   hu-   Jiul  :  Cav  ai  —  P.  Gri-   V///M
             tate  de  teren,  în  aştepta­  nedorenilor,   fiindcă   min­  gore  (Dina  —  min.  46),      m                m
             rea   adversarului.   Corvi-   gea  revenită  din  bară  la   Rusu,   Vizitiu,   Slana,   M.   Y//Y      m      yY /y
             nul   în   schimb   a   jucat   şutul  lui  Stana  -este  re­  Marian,  Neagu,  Varga,  Şu-                 I I I
             ieri  mai  bine  docil  pînă   luată  în  plasă  dc  M.  Ma­  mulansehi   (V.   Popa   —   1       1 !
             acum,   stimulată   probabil   rian  şi  1—1,  care  se  va   min. 08), Băluţă, Sălăgcan.      Y Y Y ,  yY Y a
             de  prezenţa  în  tribună  a   menţine  pînă  la  final.  în   C  o  r v  i n  u  l ;   Ioniţă  —   n
             doi  observatori  din  partea   minutul  30  localnicii  s-au   Bucur,   (Bădilaş   —   min.   Y y/Y  w k,  m .  . . .
             echipei  A.K.  Graz,  adversa­  declarat  nemulţumiţi  de  ar­  85),  Rodnic,  Andone.  Bog­  y m  Y /Y y  Y M
             ra  sa  din  „Cupa  U.E.F.A.".   bitraj   pentru   că   la   pă­  dan,   Petcu,   Klein,   Oncu,   M i  Y Y Y
             Şi  meciul  a  început  chiar   trunderea   înspre   careu   a   Gabor, Dumitrache, Nicşa.
             cu   un   atac   hunedorean,   lui   Sălăgcan,   Bucur   l-a   NICOLAE STANCIU        li V////Y        m        m
             finalizat  cu  un  şut  bun  al   ţinut  în  afara  careului,  ar­
             lui  Gabor,  dar  marea  oca­  bitrul   a   lăsat   avantaj,   ALTE   REZULTATE:   P |    S f      §       m
             zie  a  meciului  s-a  consu­  considerînd   poziţia   atacan­  Poli.  Iaşi  —  F.C.  Argeş                     *
             mat  în  min.  2,  cînd  Mircea   tului   favorabilă;   acesta   a   2—4;   C.S.   Tîrgoviste   —
             Marian  —  unul  dintre  cei   înaintat  cu  Bucur  în  spa­  Steaua  1—1  ;  A.S.A.  —  Pe­  SOLUŢIA  PROBLEMEI DIN
             mai   buni   jucători   de   pc   te,   a   pătruns   în   cărau,   trolul  2—0  ;  Sportul  stud.  i  NR. 7 7011 :            DEZLEGAREA CAREULUI APAR Uf
             teren  —  a  şutat  puţin  ală­  unde   a   căzut.   Conducă­  —  Poli  Timiş.  6—0;  F.C.  *  1.  DM - g 4 N                       IN ZIARUL NR. 7 703 :
             turi,  din  poziţie  favorabilă,   torul  jocului  a  acordat  lo­  Olt  —  Dinamo  1—1  ;  S.C.  *  2.  Dgi - g 8 sau e G mat  1)  Secerătoare;  2)  Asolament  —  L;  3)  Los  —
                                                                                                         . E f 7 — e 8
             mingea   centrată   de   Sălă-   vitură   liberă   din   afara   Bacău   —   F.C.M.   Braşov   *  2. i.  .  .  Dgi - g 8 mat  Calorie  ;  4)  Anison  —Hiso  ;  5)  Jitar  —  Fault;  G)
                                                                                                      .
                                                                                                      .
                                                                                                        .
                                                                                                       .
             gean.   Atacurile   altcrnchză   careului,  de  unde  a  înce­  1—0;  Univ.  Craiova  —  Chi­  i.  ; R 17 — f 6          An  —  Pisat  —  Ar;  7)  N  —  Patul  —  Azi;  8)  Vale
                                                                                                                                      ~  Coluz;  9)  Ţapi  —  Secară;  10)  Irigai  —  O  —
             cu repeziciune de ambele   put infracţiunea lui Bu­   mia 3—0.                3 i  2.  T e 8 — 18 mat                    It; 11) Caragiale — X.
                       COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Son Ciaclel, Tiberîu Istrafe (redactor  şef). t-uclts Eleno lîciu, Gheorghe Pai/el (redactor şef adj'unct), Vasîle Pâţan, NIcoîce Tîrcob
                                                                                            Preţul abonamentelor 8 lunar -» 13 îeiţ trimestrial «- 39 leit pe 6 Ion! —■
                     REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, str. Dr. Petra ©roza, or 35.
                              Telefoane» 11273, 11583, 12157. Teles i 72280.                78 leit anual — 138 lei Taica de distribuire Ia domicilia — 6,50 lei lunar
                              TIPARUL i Tipografia Deva, etr 23 August, nr. 257            Abonamentele ce fae la oficiile poştale, factori! poştali ş! difuzării voluntari
                                                                                                               din întreprinderi şi Instituţii.
   92   93   94   95   96   97   98   99   100   101