Page 98 - Drumul_socialismului_1982_08
P. 98
VIZITA TOVARĂŞULUI
NICOLAE CEAUŞESCU
In judeţul bkaşov
Secretarul general al conducerea partidului şi tul că prin fabricarea u-
partidului, preşedintele Re statului earo-i însoţesc în nor utilaje şi piese de
publicii, tovarăşul Nicolao această vizită de lucru în schimb in cadrul unităţii,
Ceauşcscu, continuă dialo judeţul Braşov au fost pri a fost eliminat in totali
gul cu ţara. După cc du miţi cu cele mai înalte o- tate importul, obţinindu-se
minică s-a întîlnit cu re noruri, cu profunde senti însemnate economii valu
prezentanţi ai oamenilor mente de stimă şi dragoste tare.
muncii din partea cea mai pe stadionul oraşului Vic în continuare, secreta
de est a ţării — Delta Du toria, puternic centru mun rului general al partidului
nării —. luni, 30 august, a citoresc al ţării. ii sînt prezentate fazele de
început o vizită de lucru înconjuraţi de aceste cal producţie şi perfecţionări ie
în judeţul Braşov. de 'şi profunde sentimente aduse unor instalaţii.
I.a acest nou dialog cu de dragoste şi stimă, to Secretarul general al
Anui XXXIV, nr. 7 715 MARŢI, 31 AUGUST 1932 4 pagini - 50 bani cei ee muncesc in oraşele varăşul Nicolae Ceauşescu, partidului a felicitat colec
şi satele din inima Repu tovarăşa Elena Ceauşescu, tivul de oameni ai muncii
blicii noastre, tovarăşul ceilalţi tovarăşi din con de aici pentru rezultatele
Nicolae Ceauşcscu este în ducerea de partid si de obţinute şi a recomandat
PLENARA COMITETULUI JUDEŢEAN soţit de tovarăşa Elena stat se îndreaptă spre pri să se intensifice eforturile
Ceauşescu, de alţi tovarăşi
mul obiectiv înscris in pro
pentru reducerea în conti
conducerea
din
binatul chimie ..Victoria '.
1
şi de stat. de partid gramul primei zile — Com nuare a consumurilor mar
teriale şi de energie, pen
BE PARTID 00 ACTIVUL DIN AGRICULTURĂ mai contenea, cei ee tră tarul general al partidu tru diversificarea produc
In ciuda ploii care nu
Dialogul purtat de secre
ţiei.
meleagurile
pe
Ţării
iesc
lui cu specialiştii chhnişti
Mulţumind
tov a r ăşu 1 u i
Bîrsei şi Ţării Făgăraşului s-a axat pe probleme le Nicolae Ceauşescu pentru
In lamina indicaţiilor de secretarul general al xistat însă şi cooperative — români, maghiari, ger gate de modul cum se ac
efectuată,
gazdele
secretarului general al partidului la Consfătuirea agricole, cum sînt cele din mani şi de alte naţionali ţionează pentru îndeplini vizita asigurat că nu vor
l-au
partidului, t o v a r ă ş u l de lucru de la C.C. al Mesteacăn, Ocoliş, Zdrapţi, tăţi — au conferit intilni- rea sarcinilor de plan pe precupeţi nici un efort
Nicolao Coauseseu, cu pri P.C.R. din 19—20 august Giula Mare, Ohaba, Cineiş rii cu conducătorul stimat anul în curs, de rezultate
vire la îmbunătăţirea con a.e. ■şi altele, care au obţinut şi iubit ai partidului şi le obţinute în cadrul ac pentru transpunerea în
practică a preţioaselor in
ducerii şi organizării agri Raportul asupra înfăp producţii cu mult sub po statului dimensiunile si a- ţiunii de diversificare si
culturii, creşterea rolului tuirii obiectivelor din pro sibilităţi, afectlnd negativ Iributelo unei sărbători modernizare a producţiei, dicaţii primite cu acest
prilej.
organelor şi al organizaţii gramele de dezvoltare a a- îndeplinirea prevederilor dragi inimilor lor. de reducere a consumuri
Dialogul secretarului ge
lor de partid, consiliilor griculturii în profil terito din programul de autocon- T o v a r ă ş u 1 Nicolao lor materiale şi de energie, neral al partidului cu ehi-
populare şi conducerilor u- rial a fost prezentat de to ducere şi autoaproviziona- Ceauşescu, tovarăşa Elena de creştere a întregii acti mişlii din judeţul Braşov,
nităţilor agricole în reali varăşul Radu Bălan, prim- re teritorială. Cu rezulta Ceauşescu, tovarăşii din vităţi economice. început la Victoria, a con
zarea sarcinilor ce revin secretar al Comitetului ju te nesatisfăcătoare la pro Secretarul general al tinuat la marele combinat
lucrătorilor ogoarelor, în deţean l i u n e d o a r a al ducţia de cereale păioase partidului este informat
tărirea autoconducerii şi P.C.R. s-au prezentat şi între Cu prilejul Vi/.iiei de despre rezultatele obţinute de profil din municipiul
au toapro vizionării terito prinderile agricole de stat. lucru în judeţul Braşov in producţie de oamenii Făgăraş.
riale, ieri a avut loc la Pe marginea raportului Rezervele existente pentru a tovarăşului Nicolae
si a planului de măsuri muncii de aici, despre fap (Continuare în pag. 4)
Deva plenara Comitetului privind organizarea şi des creşterea producţiei ia Ceauşescu, secretar ge
judeţean de partid' cu ac făşurarea lucrărilor agrico hectar sînt puse eu pute neral al Partidului Co
tivul din agricultură. Au le din campania de toam re în evidenţă prin com munist Român, pre Preşedinteie Republicii Federale Migeria
participat membrii Co nă au luat cuvîntul tova pararea rezultatelor dobîn- şedintele Republicii So
mitetului judeţean do răşii: loan Căstăian, Geor- dite de unităţi vecine ca- cialiste România, astăzi va efectua o vizită oficială
partid şi ai Comitetului ge Răican, Eufrosina Buf re-şi desfăşoară activitatea va avea loc în munici
executiv al Consiliului nea, Constantin Babes, în condiţii asemănătoare piul Braşov o adunare de prietenie în ţara noastră
popular judeţean, membrii Mircea Oprişa, Maria Tă- de soi şi climă. Astfel, în populară pe cave postu
Consiliului judeţean al oa năsoni, Antoniu luga, Voi- timp ee la C.A.P. Rovnos rile de radio şi televi i.a invitaţia preşedinte Alhaji Shehu Shagari, va
menilor muncii din agri cu Giierman, Ion Lăpuşan. s-au obţinut 3079 kg grîu ziune o vor transmite lui Republicii Socialiste efectua o vizită oficială de
cultură. industrie alimen Gheorghe Jurcuţ, Traian şi B “<57 kg orz la hectar, direct în jurul orei România, tovarăşul Nicolae prietenie în ţara noastră,
tară, silvicultură şi gospo Mihăilă şi Mircea Silves la C.A.P. Romoşel s-au 12,30. Ceauşescu, preşedintele Re în perioada 13—15 septem
dărirea apelor, cadrele de tru. realizat abia 1 758 kg grîu publicii Federale Nigeria. brie 1982.
conducere din unităţile a- După ce a fost reliefat şi 1085 kg orz la hectar.
gricole, specialişti de ia modul cum s-au îndeplinit Asemănător se prezintă si
organele agricole judeţene prevederile planului ia în- tuaţia în cadrul C.A.P. Produsele meşteşugăreşti—solicitate de partenerii externi
şi din unităţi de produc sămînţarea cerealelor pă Vaidei şi Pişchinţi, Buituri
ţie, activişti de partid. ioase, precum şi produc şi Pestişu Mie. — în acest an, oameni
La ordinea de zi au fost ţiile medii obţinute la hec în continuare, au fost lor muncii din cadrul U-
înscrise probleme de o tar în C.A.P., T.A.S. şi subliniate cauzele care au niunii judeţene a coopera
deosebită importanţă pri în sectorul gospodăriilor determinat diminuarea re tivelor meşteşugăreşti Hu
vind analiza rezultatelor populaţiei, in raport s-au coltelor : amplasarea ne* nedoara le revin sarcini e&foc 'Cofa,
înregistrate la culturile evidenţiat rezultatele înre corespunzătoare a culturi importante, la toţi indica
de cereale păioase, pregă gistrate de o scrie de uni lor, calitatea slabă n unor torii de plan, inclusiv la — Exportul se situează
tirea desfăşurării In cele tăţi agricole între care a- lucrări, ncasigurarea fer export. Vă rugăm, aşadar, în centrul atenţiei şi pre diţiile ea sarcinile mobili
zatoare pe care le avem să
mai bune condiţii a lucră mintim pe cele din Simc- tilizării tuturor suprafeţe tovarăşe loan Rob. pre ocupărilor noastre. Măsuri fio îndeplinite şi chiar de
rilor din campania agrico ria, Prieaz, Sin tandrei. De lor, folosirea unor seminţe şedintele uniunii judeţene, le stabilite la începutul păşite.
lă de toamnă şi realizarea va, Bobîlna. Vaidei, Ro- cu potenţial biologic scă să reliefaţi cum se acţio anului de organele de con — Pe lingă faptul că
investiţiilor şi a sarcinilor mos, Buituri şi altele, unde zut, neineadrarea semăna nează pentru îndeplinirea, ducere ale uniunii, vizîncl sinteţi restanţieri cu măr
aferente sectorului zooteh recoltele de griu şi orz tului in epoca optimă, ne- buna organizare a produc furi de aproape 100 000 lei,
nic, în strinsă concordan s-au situat între 3 000—-5 200 planului de producţie ia a- ţiei şi aprovizionarea cu în lunile următoare ritmul
ţă cu obiectivele jalonate kg boabe la hectar. Au e- (Continuore în pag. o 2-a) eest important indicator. materii prime, executarea livrărilor va fi în conti
ritmică, în condiţii de ca nuă creştere. In ce măsu
litate sporită a produselor ră sînteţi pregătiţi să fa
de
destinate
partenerilor
Ţ e s ă t o r ia d e m ă t a s e in L u p e n i - in probe t e h n o lo g ic e peste hotare, se concreti ceţi faţă acestei situaţii*
— Pină în prezent, con
zează in creşterea cu 34 form planurilor pe care le
O importantă premieră scurt timp un colectiv tomate de ţesut. A câştigat Cornelia Bălan, inginera la sută a volumului de avem, producţia pentru ex
realizări, comparativ cu a-
industrială va avea loc muncitoresc care îşi va o bună experienţă cu acest şefă a Ţesătoriei de măta ceoaşi perioadă a anului port este realizată integral.
Ea este stocată şi urmea
peste puţin timp în oraşul câştiga bunul renume. tip de utilaje la Ţesătoria se Deva. ne-a spus, printre trecut. S-a lucrat mai mult, ză să o livrăm în funcţie
Lupeni, odată eu intrarea in prezent ţesătoria se din Deva, unde a lucrat altele, eă pe baza dotării dar si mai bine. în baza de asigurarea acreditivelor.
în producţie n ţesătoriei de află în piobe tehnologice. pină nu demult, cînd s-a moderne, a unei bune or
ia
mătase, obiectiv realizat în O hală imensă cuprinde încadrat în colectivul dc la ganizări a fluxului tehno comenzilor am executat pi Privitor., trebuie amplificarea
sarcinilor
subliniat
cadrul amplului program întregul flux productiv, Lupeni. S-a mutat la Lu logic şi prin hărnicia tine uă in prezent mărfuri la că, începînd cu trimestrul
de dezvoltare economică şi tntîlniin o dotare moder peni împreună cu familia, relor muncitoare, se esti export in valoare do circa al IV-lca al anului curent,
socială a Văii Jiului, adop nă, amplasată astfel încât aşa cum au făcut şi alţi mează realizarea unei im 2.3 milioane lei, din care producţia sc va extinde la
tat din iniţiativa şi la in să se obţină maximum cie muncitori specialişti, maiş portante producţii fizice, s-au livrat partenerilor di un număr de opt coopera
dicaţia secretarului gene randament. O singură mun tri textilişti şi mecanici, care să situeze noua unita ferite produse de aproape tive, iar din 1983, cînd
ral al partidului, tovară citoare va deservi cîte trei care au înţeles cerinţele te ciin Lupeni printre frun 2,2 milioane lei. Pentru a~
şul Nicolae Ceauşescu. taşele industrie i uşoare ro nul 1982 avem comenzile LIVIU BRAICA
Consemnăm, odată cu e- mâneşti. asigurate la nivelul pianu
venimentul în sine, faptul investiţiile ION MUSTATA lui, deci există toate con (CcnSinoare in pag. a 2-a}
că această nouă unitate e-
conomică va contribui atît
la creşterea potenţialului
productiv al oraşului, cît războaie automate de ţesut unei unităţi în formare.
şi la mai buna ocupare a — maşini complexe, care Nu este uşor să constitui
forţei dc muncă feminine, impun o bună pregătire nucleul dc bază al unei în
prin crearea a peste 500 profesională, atît pentru treprinderi, dar, odată
dc noi locuri de muncă exploatare, cît şi pentru format, activitatea se va
în ramura industriei u- întreţinerea lor curentă. înscrie pe făgaşul bunelor
şoa rc. Tinăra muncitoare Niculi- realizări. Valentina lica,
în această ramură, ora ţa Luca, aflată la primul şefa secţiei din Lupeni,
şul Lupeni are o îndelun ci loc de muncă, s-a inte ne-a relatat că încă din
gată tradiţie. Ţesătoria de grat repede în cerinţele faza construcţiei au fost
mătase a fost construită în producţiei. A urinat cursul întreprinse măsuri pentru
apropierea întreprinderii de de calificare organizat de asigurarea fondului de ca
fire artificiale ,„Vîscoza‘S ţesătorie, a dobîndit deci dre, prin cursurile de cali
supusă şi aceasta ' unor meseria de ţesătoare, o ficare organizate la Lu
mari transformări înnoi meserie frumoasă, care i-a peni şi Deva, precum şl cu
toare. Aşadar, platforma oferit deja cele dinţii sa sprijinul unor şcoli profe
11
industrială a „Vîscozei , tisfacţii profesionale. Soţul sionale eu tradiţie în me
cum este cunoscută prin ei este miner la I.M. Uri- serie, cum sînt cele dc la
tre locuitorii oraşului, s-a eani. Dealtfel, majoritatea Cisnădie şi Iaşi.
îmbogăţit cu o nouă uni muncitoarelor sînt soţii Probele tehnologice sînt
tate şi sîntern îndreptăţiţi sau fiice de mineri. atent urmărite de condu
să afirmăm — dată fiind Maistrul textilisl loan cerea Ţesătoriei din Deva, I.M. Barza. Echipa dc mineri conduşii de Alexandru fio goz lucreazS în sectorul Va
tradiţia existentă — că şi lipbrea ne vorbeşte despre care coordonează activita lea Morii, raionul Rada, depii şindu-si lunar planul cu 15—20 la sută.
la ţesătorie va fi creat în parametrii războaielor au- tea secţiei noii înfiinţai)' Foto: VIRG1L ONOllI