Page 1 - Drumul_socialismului_1982_09
P. 1
Vizita de lucru a tovarăşului
Urato Ceauşescu m judeţul Braşov
m
T o v a r ă ş u l Nicolae nor tehnologii perfecţio referitoare la preocupările
Ceauşescu, secretar general nate. acestui puternic colectiv
al Partidului Comunist Ro Această aprofundată ana muncitoresc pe linia indi
mân, preşedintele Republi liză a început la întreprin cării pe o treaptă superi
cii Socialiste România, în derea de autocamioane. oară a calităţii producţiei
soţit dc tovarăşa Elena Numeroşi oameni ai de autovehicule dc trans
Ceauşescu, dc alţi tovarăşi muncii de la această im port.
din conducerea de partid portantă unitate a indus Conducătorul partidul uL
şi de stat a continuat, triei noastre constructoare şi statului este informat,
marţi dimineaţa, vizita de de maşini au venit să sa de către directorul gene
lucru în municipiul Braşov. lute cu bucurie şi respect rai al întreprinderii, de
Populaţia oraşului — ro pe t o v a r ă ş u 1 Nicolae
mâni, maghiari, germani — Ceauşescu, pe tovarăşa spre felul in care a acţio
Anul XXXIV, nr. 7 716 MIERCURI, 1 SEPTEMBRIE 1982 6 pagini - 50 ban! a făcut secretarului gene Elena Ceauşescu, pe cei nat consiliul de conduce
ral al partidului o primire lalţi tovarăşi din conduce re al uzinelor pentru trans
entuziastă, plină de căl rea partidului şi statului punerea în practică a in
dură. nostru. dicaţiilor date de secreta
Efectele bunei organizări, aîe Mecanizării producţiei: Ultima zi a vizitei de Noua vizită a secretaru rul general al partidului
lucru în judeţul Braşov a lui general al partidului la
i fost consacrată unei ample întreprinderea de auto cu ocazia precedentei vi
Productivităţi sporite, analize a felului în care camioane din Braşov a zite de lucru pentru apli
acţionează întreprinderile prilejuit o aprofundată dis carea unor tehnologii per
cuţie, la faţa locului, cu
fecţionate, care să asigu
depăşirea indicatorilor fizici constructoare de maşini conducerea unităţii, a cen re sporirea în continuare
din municipiu pentru mo
industriale
pentru
tralei
dernizarea şi diversificarea autovehicule de transport a calităţii motoarelor.
Colectivul secţiei clin vut un mare rol în creş Corneli u Stroe, şeful raio producţiei, introducerea u- şi a ministerului de resort, (Continuare in pag. a 4-a)
Brad a întreprinderii de terea productivităţii la lu nului, şi maistrul Aurel
prospecţiuni şi explorări crările miniere (acestea, de Făt, specialist cu vechi
geologice Deva a înregis fapt, deţin ponderea în state dc serviciu în unita Marea adunare populară din municipiul Braşo^
trat în perioada trecută şantierele noastre), la creş tea noastră. în perioada la
de la începutul anului re terea randamentelor în care ne referim ei şi-au Vizita de lucru între au fost întîmpinaţi cu sen Comitetului judeţean de
zultate notabile în activi subteran. Este vorba, în depăşit planul producţiei prinsă de tovarăşul Nicolae timente dc adîncă bucurie partid Braşov al P.C.R.
tate. Sarcinile de plan la primul rînd, do dotarea fizice cu 10 la sută. Ceauşescu pe meleagurile de miile de oameni ai în continuare au luat cu-
producţia fizică au fost de majorităţii fronturilor de — Aplicarea riguroasă a braşovene s-a încheiat, muncii braşoveni, care au vîntul Vasiie Secliel, direc
păşite cu 132 metri la ga lucru cu maşini dc încăr măsurilor amintite în co marţi, printr-o impresio ovaţionat îndelung pentru tor general al Centralei
lerii, 604 metri lă foraje, cat şi de mecanizarea lectivul nostru — subli nantă adunare populară, partid şi secretarul său ge industriale de tractoare
74 metri la săpături de pu transportului în subteran niază Virgil Saghin, econo- care a avut loc pe stadio neral. S-a dat glas bucu Braşov, loan Ciocan, se
ţuri, 28 metri la derocări nul „Tractorul • din Bra riei tuturor locuitorilor a- cretar al comitetului de
şanţuri şi 26 metri la sui şov. eestor meleaguri dc a-1 a- partid ai Combinatului
tori, la prevederile valori Zeci de mii de oameni vea în mijlocul lor pe se chimic din oraşul Victo
lor normate acumulîn- ai muncii din oraşul de la cretarul general al parti ria, preşedintele consiliului
du-se, do asemenea, plu poalele Tîmpei şi din lo dului, dragostei şi preţui oamenilor muncii.
suri consistente. calităţile învecinate — rii de- care se bucură con Primul secretar al Co
— Avînd experienţa ani la cele mai multe dintre mistui secţiei şi secretar al muncitori, tehnicieni şi in ducătorul partidului si sta mitetului judeţean de
lor trecuţi — relevă ingi şantiere. Apoi, am instituit organizaţiei dc partid —, gineri, ţărani cooperatori, tului nostru în rindul în partid, exprimind dorinţa
nerul George Meszaroş, unele măsuri organizato a avut efectul scontat. A intelectuali, elevi, tineri şi tregului popor, pentru tot participanţilor la adunare,
şeful secţiei — am Înţeles rice menite să ducă la crescut simţitor producti vîrstniei, români, maghiari, ceea ce a făcut şi face pen a tuturor locuitorilor Bra
că. pentru a putea realiza respectarea strictă a teh- vitatea muncii în toate germani şi de alte naţio tru propăşirea, bunăstarea şovului, a adresat tovară
în bune; condiţii sarcinile noh de lucru, la întă şantierele (pe şapte luni nalităţi — au fost prezenţi şi fericirea întregii noastre şului Nicolae Ceauşescu
ce ne revin în acest an, rire.. ciplinei muncii, la la această mare adunare naţiuni. rugămintea de a lua cuvîn-
trebuie să acţionăm pe o mai fluentă activitate la din acest an, la nivelul populară. Pe stadion dom T o v a r ă ş u l Nicolae tul.
toate căile în direcţia creş toate punctele de lucru. în secţiei, ea a fost realizată neşte o atmosferă sărbăto Ceauşescu, tovarăşa Elena Primit eu vii şi îndelungi
terii productivităţii muncii acest sens, am constituit în proporţie de 102,5 la rească, caracteristică întîl- Ceauşescu au răspuns cu aplauze, cu puternice urale
în toate şantierele noastre. brigăzi specializate pe a- sută), cu implicaţii direc nirilor tovarăşului Nicolae căldură manifestărilor do
Deci, aceasta a fost una numite genuri de lucrări, te asupra îndeplinirii rit- Ceauşescu cu oamenii dragoste şi recunoştinţă şi ovaţii, a luat cuyîntul to
din problemele asupra că cum sînt, de exemplu, for muncii. ale braşovenilor. varăşul Nicolae Ceauşeseu,
reia ne-am concentrat a- maţiile conduse de mais MIRCEA LEPĂDATU La sosirea pe stadion, to Adunarea a fost deschisă secretar genera! ai Parti-
tenţia — conducerile sec trul Gheorghe Dărăbanţ, varăşul Nicolae Ceauşescu. de tovarăşul Gheorghe Du-
ţiei, raioânelor şi şantie de la şantierul Bueureşci — (Continuare în pag. o 2-a) tovarăşa Elena Ceauşescu mitrache, prim-seei-etar al (Continuare in pag. a 4-a}
relor, toate organizaţiile Rovina, profilate în lu
de partid din colectivul crări de înaintare în ga
nostru. Au fost stabilite o lerii sau cele conduse de
serie de măsuri de ordin maistrul Gheorghe Ciuclea,
tehnico-organizatoric, pe de la şantierul Moncasa,
care le-am tradus în viaţă. profilate pe săpări de pu
— Subliniaţi-le pe cele ţuri. Rezultate cu totul
mai importante. deosebite obţin şi oamenii
— Voi începe cu cele de muncii de la raionul de fo
natură tehnică, ce au a- raj, conduşi dc subingincrul
IN ACTIVITATEA POLITICO-IDEOLOGICĂ -
CONTINUITATE Şl PERSEVERENŢĂ
asigurate de 8 activitate
concreta cu oamenii Aspect de lucru din atelierul de bobinai al minei Barza. Foto: VIRGII, ONOTU
Pornind de la una din cesului de pregătire poli
tezele formulate de tova tico-ideologică şi culturală
răşul Nicolae Ceauşescu a locuitorilor comunei.
secretar general al parti se prezintă ca „de vîrf“ Fînui şi otave ii ajungi di iei repede în baza furajeră !
~ Perioada de vară nu
dului, la plenara C.C. ai
P.C.R. din 1—2 iunie a.c., numai în producţie. Chiar
potrivit căreia intre acti dacă ne aflăm în interva Aşa cum se sublinia în rapid recoltarea otăvii, actuală, sînt deja depozi mitetului judeţean de
vitatea politico-ideologică lul dintre doi ani de în- cuvîntarea t o v a r ă ş u l u i fiind cosite pînă în pre tate în totalitate în cele partid,.ale organelor judeţe
şi cea practică, dc înfăp văţămînt poiitico-ideolo- Nicolae Ceauşescu la Con zent mari suprafeţe la coo trei fînare noi ale unită ne de specialitate de că
tuire a sarcinilor econo- gic noi continuăm, cum e sfătuirea de lucru de la perativele din Rişca, Ţe- ţii. La transportul şi depo tre comitetul comunal de
mico-sociale, trebuie să e- şi firesc, procesul de pre C.C. al P.C.R. din 19—20 bea, Brad ş.a. zitarea finului — efectuate partid, consiliul popular,
xiste o unitate organică, gătire multilaterală a tu august a.c. şi la recenta S-a acţionat cu multă fără mijloacele mecanice ca şi de conducerile celor
organizaţia de partid din turor locuitorilor comunei. plenară a Comitetului ju conştiinciozitate şi in ceea — au participat numeroşi patru unităţi agricole din
comuna Romos acordă a- Fiind vorba de o activitate deţean de partid cu acti ce priveşte depozitarea în cooperatori eu atelaje ale Baia de Criş. Dealtfel, pc
tenţie deosebită împletirii ce are drept scop formarea vul din agricultură, strîn- linia unui obicei încetăţe
acestor două activităţi, asi unei conştiinţe înaintate gerea, transportul şi depo nit aici — organele locale
gurării unui flux continuu care să se exprime în zitarea tuturor surselor de de partid şi de stat se im
creşterii nivelului dc pre munca devotată a fiecărui furaje constituie priorita La zi în agricultură plică puternic în buna des
gătire politico-ideologică a om, nu pot fi admise go tea acestor zile pe ogoare, făşurare a activităţii din
comuniştilor, a tuturor lo luri, pauze în acţiunile în această direcţie se ac agricultură, modul cum
cuitorilor. desfăşurate. ţionează cu răspundere şi cele mai bune condiţii a cooperativei agricole dc c o o r d o n e a z ă recolta
Cu loan Căstăian, secre — Ce .forme concrete în majoritatea unităţilor furajelor. Rezultate bune producţie şi ale oamenilor rea, transportul şi depozi
tarul comitetului comunal îmbracă această activita agricole din Consiliul unic în această direcţie au fost din sat. Tot cu atelajele — tarea furajelor fiind im
de partid, primarul locali te ? agroindustrial Brad. în înregistrate la cooperative tractoarele fiind la arături exemplu din acest punct
tăţii, am purtat zilele tre — Aş începe cu munca, cooperativele agricole de le agricole de producţie şi pregătirea terenului în de vedere.
cute o discuţie referitoare dc la om la om. Şi nu în- producţie s-a încheiat, în din Rişca, Ribiţa şi altele, vederea însămînţărilor de — Şi în Vaţa de Jos —
la nivelul, conţţnutul şi e- tîmplător. Departe de a fi linii mari, recoltarea finu unde cantităţile de fin de toamnă, la transportul în ne spunea loan Damian,
fieienţa activităţii politico- o simplă expresie, rezul lui, fiind cosite cantităţi pozitate au depăşit deja grăşămintelor organice pe secretarul comitetului co
idcologice desfăşurate în tatele obţinute o confirmă însemnate la C.A.P. Brad 300 tone. Un exemplu de terenurile ce vor fi semă munal de partid, primarul
perioada de vară. drept cea mai eficientă. — 455 tone, C.A.P. Zdrapţi mobilizare masivă la re nate cu grîu şi orz — a localităţii — se acţionează
— Cîteva cuvinte, tova Discuţiile purtate dc mem- — 268 tone, C.A.P. Rişca coltarea, transportul şi de fost transportat finul de cu hotărîre în scopul asi-
răşe secretar, despre ceea — 240 tone, C.A.P. Vaţa pozitarea finului l-am în- la C.A.P. Rişca, Lunca şi
ce a întreprins comitetul MIRCEA DIACQMUi — 185 tone ş.a. în toate u- tîlnlt la C.A.P. Ţebea. Aici Cărăstău, ceea ce dove TRAIAN BONDOP
comunal de partid în di- „ nităţile a început şi se s-au obţinut 250 tone fura deşte buna orientare, în
recţia permanentizării pro (Continuare în pag. s i-o) desfăşoară în ritm tot mai je fibroase care, la ora ţelegerea indicaţiilor Co- (Continuate in pag. a 2-a}