Page 100 - Drumul_socialismului_1982_09
P. 100
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 73
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA Depăşiri ia Ritmuri ;
principalii superioare or
26 SI
Operativitate maximă şl caiafe ireproşabilă ia indicatori graficelor 8.00 S<: o al;
învăţa
Mobilizaţi puternic de La lucrările de foraj 8.30 Alma:
efectuarea lucrărilor pe ogoare! organizaţia de partid, de Ia secţia Veţel a 9.00 Do si
întreprinderii de pros
comuniştii, ceilalţi oa
9.30 Bucui
meni ai muncii de la pecţiuni şi explorări 10.00 Viaţa
(Urmare din pag î} furajere, cocenii să fie adunaţi şi Mijloacele mecanizate — întreprinderea mecani geologice Deva se rea 11.45 Lume
depozitaţi fără pierderi în fiecare că Orăştie acţionează lizează ritmuri supe 13.00 Albur
unitate agricolă. folosite cu randament maxim în aceste zile cu toa rioare graficelor, urmă- 17,35 Teatr
«9 De pe toate terenurile se vor „Muş
slrînge resturile vegetale şi se impu * Un ritm alert se impune da în- te forţele pentru a în rindu-se punerea mai episoi
ne grijă maximă din partea mecani silozarea culturilor duble, îndeo e Tractoarele şi mijloacele de cheia cel de al treilea rapidă în evidenţă a 18.40 Micul
zatorilor şi cadrelor tehnice faţă sebi a celor de porumb în amestec transport trebuie folosite la întrea trimestru ol anului cu noi resurse minerale cci n
cie respectarea normelor din teh cu floarea soarelui, utilizînd unde ga capacitate, evitînd orice con rezultate cît mai bune utile pentru sporirea 19.00 Tcleji
nologii privind fertilizarea, densi este cazul coasele şi vindroverele sum, in gol, de carburanţi. in producţie. în peri bazei de materii prime. 19,25 Călăti
tatea, epoca şi adîncimea de lucru pentru a evita pierderile. © Conducerile S.M.A. şi ale uni oada trecută de la în mea
ia arături şi semănat. ® La însilozări să se facă o bu tăţilor agricole, consiliile unice a- ceputul anului, sarcinile Eforturile colectivului 19.50 Ginta
nă tasare şi protejare a silozurilor. la indicatorul produc de muncă s-au concre 20.45 Film
» Obligatoriu se va face tratarea groindustriale să asigure o disci ţie globală au fost rea tizat în noi realizări: şui î
seminţelor împotriva bolilor şi a e Coletele de sfeclă să fie strîn- plină fermă în rîndul mecanizato lizate în proporţie de îndeplinirea planului pe ducţii
dăunătorilor. se în totalitate şi valorificate prin rilor şi folosirea întregului parc 104 Ia sută, prevederi nouă luni în avans cu 22.20 din fl Xclcji
® O concentrare maximă de for Insilozare sau direct în hrana ani de tractoare numai la efectuarea le producţiei nete sînt 22,30 Studi
ţe si ritmuri susţinute se impun malelor. lucrărilor din agricultură. depăşite cu două pro trei săptăinîni, fapt ce
ia insămînţarea griului, acţiune la © De mare însemnătate este con cente, iar la producti Ie permite ca pînă la LUNI, 2
care există restanţe apreciabile. tinuarea realizării frunzarelor ne « Tractoarele să lucreze în vitatea muncii planifi finele celui de-ai trei 15.00 Telex
cesare pentru ovine. schimburi prelungite şi noaptea cată se înregistrează lea trimestru să mai 15,05 Eniisi
Valorificarea superioară pentru a asigura front corespun depăşiri de 6 Ia sută. obţină un plus de 400 magb
Efectivele şi producţia zător pentru însămînţări. Toate acestea au creat nil. Avansurile au la 17.50 1001
a întregii producţii condiţiile realizării peste 20.00 Tele.ii
animalieră — realizate ® La transporturi, obligatoriu p l a n a 8 tone piese bază creşterea produc 20.20 Orizo
® Recoltarea integrală şi sorta fără excepţie tractoarele vor avea câte două re turnate, a 7 maşini-u- tivităţii muncii, organi 20.40 ţifie Cadr;
rea pe calităţi a produselor consti morci. nelte şi a unei canti zarea mai bună a locu 21,10 Film
tuie sarcini de mare răspundere a In fiecare unitate cooperatistă, © Defecţiunile la utilaje să fie tăţi de piese de schimb rilor de muncă, dar :,i nouă
pentru toţi locuitorii ogoarelor. de stat şi asociaţie să fie realizate în valoare de 139 000 activitatea susţinută a ! pisod
efectivele în conformitate cu pre înlăturate cu maximă operativita sondorilor Traian Ghiu-
» Unităţile care au cantine vor vederile planului, apelînd la cum te, evitînd staţionările. Iei. Printre colectivele 21.50 Telej
asigura strângerea cu forţe proprii părări unde este cazul. care au contribuit din rea, Vasile Suciu, Ioan 22.00 Tozai
şi preluarea direct din cirnp a « în fiecare seară să sc analize plin Ia obţinerea aces Suciu, Dumitru lîuş.
produselor repartizate. «s Se cere atenţie maximă în or ze randamentul cu care se lucrea tor rezultate se numără Zamfir Paraschiv şi E- i (Sf^m
ganizarea şi desfăşurarea reproduc
e La bazele de recepţie, F.N.C. ză în toate unităţile la recoltat şi cele de Ia atelierele manoil Mierlaş (DUMI
şi C.L.F. să fie luate măsuri efi ţiei, cît şi înlocuirii din efective a semănat, stabilind măsuri energice turnătorie, tîmplărie şi TRU POPESCU, cores
ciente pentru a evita staţionarea animalelor neproductive. şi hotărâte pentru înlăturarea cau reductori. pondent). I | BUCUHI
mijloacelor de transport. © Trebuie încheiate grabnic ac zelor ce frînează ritmul acţiunilor I lei iu de
ţiunile de modernizare şi pregăti respective. | certul dii
re a adăposturilor în vederea ier- i tualitatea
Furajele depozitate 8.00 Radă
nării animalelor. » Cadrele repartizate, care răs lor: 9,30
neîntîrziat şi în totalitate ! e Potenţialul productiv al ani pund de mersul lucrărilor agricoCalitatea construcţiilor, reducerea
nicai; 12,1
malelor să fie valorificat integral, le, să dovedească exigenţă şi ope tru toţi;
13.30 Va
a întrueit există in câmp mari punînd accentul pe creşterea pro rativitate în soluţionarea proble consumurilor materiale — 14.00 Unii
cantităţi de fin, trebuie mobilizate ducţiei de lapte. melor ce se ridică zilnic în fiecare Virste ai
toate mijloacele cie transport, în ® Comandamentele locale pen mâiicsc ;
gistrări c
special atelajele pentru aducerea tru agricultură au datoria să asigu unitate, asigurînd ca recoltatul şi obiective importante Iară; 15,Oi
întregii cantităţi do furaje ia fer re controlul şi urmărirea desfăşu însăminţările să fie realizate în- 10.00 Bule
mele de animale. rării programului de lucru în fer tr-o perioadă scurtă şi la nivelul (Urmare în pag. 1) 1 000 kg conductori de cu în dire Radii
17.00
• Intrind în calculul balanţei me?, în special pe timpul mulsului. calitativ cerut. lor ; 17,30
pru si aluminiu.
doric;
— în încheiere, v-am ru * ştiri; 18.3(1
ga să ne relevaţi ce vor tru toţi ;
movut astfel, în mare mă 20,15 Am ir
Strîngcrea roadelor toam sură, soluţii care includ u- aduce nou proiectele ani Lătăretu;
nei reprezintă o sarcină <le tilizarea materialelor lo lor 1983—.1984, în privinţa lodiilor; ;
mare răspundere patrioti cale, tradiţionale în con sporirii confortului locuin .22,10 Pa M
22.30
că şi cetăţenească pentru struirea locuinţelor (cum ar ţelor, a reducerii consumu 25,30—5,00
cooperatorii şi mecani fi pietrele de rîu la fun lui de energie electrică şi zieaf.
zatorii din Şoimuş. în termică, de materiale ?
aceste zile, la unitatea daţii, şarpantele cu ţiglă — Dacă pînă în acest an
la acoperirea blocurilor,
respectivă se lucrează cu proiectele noastre au pre
mijloacele mecanizate şi cărămizile ş.a.) sau a celor văzut doar într-un procent
cu forţele manuale pe un rezultate de la întreprin de 8 la sută, din totalul DEVA:
front larg. în imaginile derile siderurgice şi termo locuinţelor realizate, pro Orgolii
de faţă vă prezentăm as centrale (zgura de furnal movarea construcţiilor din DO Alt A:
Sara — S'
pecte de la recoltatul car şi cea de la centralele ter cărămidă, în 1984 acest ra); Tess
tofilor şl decolctarca sfe mice pe cărbune pentru procent va ajunge la 20 la (Siderurgi
clei de zahăr. izolaţia teraselor blocuri sută. De asemenea, ca o merge ma
lor, cenuşa de termocen ultimă noutate, incepînd Convoiul
PETROŞA
eu anul viitor, se prevede
trală). In acest an, de e- Toarte pe
dotarea unor blocuri cu Trei oara
xemplu, prin promovarea a- instalaţii de captatori so Noiembrie
Toate forţele umane şi mijloacele mecanice cestor soluţii s-au economi lari. Aceştia vor permite culatorul i
tural);
V
sit pe ansamblul judeţului încălzirea, în perioada de tirul gaib
folosite zi de zi la munca eîmpuiui! materiale de construcţii în vară, a apei menajere cu LONEA:
fern (Min
valoare de 4,5 milioane lei.
ajutorul
energiei
solare,
Numai la proiectele reali reaîizînd astfel însemnate Liniştea
(Muncitor
SA: Ostai
(Urmare din peg 1) cei de la S.M.A. nu sînt du-se reco'.ta dc pe 10 ha. iia din 20. La baza de zate pînă acum, piân a- economii de energie electri Vista (Mi
acolo unde lucrează maşi La C.A.P. Birsău tre preluare s-au dus 200 to doptarea unor noi soluţii că şi termică. în prezent CÂNI: <
la secţia de mecanizare — nile, adică în cîmp, pen buia să sosească în ziua ne sfeclă, iar cartofii se tehnice încă în faza de sînt predate proiectele de (Retezatul
nul şarpe!
ca o combină dc recoltat tru a putea interveni şi de 24 septembrie o combi livrează ritmic pentru con proiectare, institutul nostru execuţie pentru 334 apar GURABA1
cartofi să lucreze în tar înlătura operativ defec nă E 684 — aşa cum co sum urile colective unităţi a contribuit la economisi tamente ce se vor ridica seriile I-
laua de lingă digul Mure ţiunile ivite. municase S.M.A. Deva. lor repartizate. Aici tre rea, faţă de normele apro în Deva, urmînd ca din RAŞTIE:
ce (Patria
şului, la brigada Bejan. Aici, la Şoimuş, oame Promisiunea a rămas ne buie să fie urgentată însă bate, a 113 tone oţel-beton, 1984 această soluţie să fie căra); H:
Trecuse dc ora 11 şi ma nii lucrează cu hărnicie onorată. în tarlaua din şi recoltarea porumbului, 57G tone ciment, 42 mc promovată la toate noile ţistul (D.
şina nu sosise, iar aproa .şi datorită eforturilor de spre Certej erau la scos acţiune ce stă sub semnul lemn răşinoase, 18 tone Punga cu
pe 100 de oameni stăteau puse de m e c a n i z a t o r i i cartofi Berindei Pascu şi întrebării. blocuri ce se vor construi Cei şapte
de culturi
şi aşteptau. Maşina — Ioan Pantea, Aurel Tam- Doru Tămotaş, iar la cu oţel în instalaţii şi aproape în judeţ. ria-Mirabi
după cum ne-a informat şa şi Ioan Raţ, dc că les 40 de oameni. Mijloa JLIA: C
cooperatorul Aurel Maier tre . cooperatorii care au cele de scos nu fac faţă (Lumin a)
— era defectă în cealaltă încheiat recoltarea carto solicitărilor. Munca tre lui (Mint
.margine a satului. în a- filor la Balata şi Păuliş, buie intensificată. Cartofii Sînd banalul devin®.., admirabil
ceastă situaţie, preşedin iar acum lucrează în bri nu s-au strîns nici de- pe
tele O.A.P. Şoimuş, Aurel găzile Şoimuş şi Bejan. jumătate din suprafaţă. (Urmare din pag. 1} sumurilor de metal, reduce elicoidale de la vagoane,
1 .ura. si inginerul şef La sortarea şi însilozarea Ce s-a realizat este însă rea costurilor de producţie, cu tot ce ţine de această
Timpul
Nieolav Gheorghiu au ac cartofilor ajută oameni de puţin. Porumbul s-a cules încadrarea in consumurile operaţie: recalibrarea şi ziua de 2i
ţionat operativ. Ei s-au la Sucursala C.E.C. Deva de pe 10 ha, iar cocenii ce ating un Înalt grad de specifice. Dar cel mai mare tratamentul termic. Se vor Vremea ■
ci. plasat la i.L. Chişeăda- şi Banca agricolă, iar ele au fost recoltaţi eu combi perfecţiune, se recondiţio avantaj al modernizării re impuţina arcurile elicoidale frumoasă
ga unde au primit spri vii din şcoli adună car na şi însilozaţi. nează alte şi alte repere zidă din faptul că se ob de pe h magazii ? Cu si porar no
izola
za
jinul necesar. Aici s-au tofii după arătură. Canti Cooperatorii noştri — considerate pînă nu demult ţin ritmuri superioare în guranţă, pentru că cele la averse
confecţionat nişte şaibe la tatea adunată de ei depă ne spunea Aurel Lupaş, că şi-au trăit traiul şi co producţie, lucru ce explică vechi abia de prididesc să însoţite c
strung şi s-au găsit şi şu şeşte 7 000 kg. Din 85 ha preşedintele C.A.P. Ban- in locul lor nu iac faţă şi permanentele - depăşiri imbătrinească după ase lectrice.
ruburile care trebuiau pen s-au recoltat 45 şi la fon potoc — sînt mobilizaţi şi decit repere noi-nouţe. de plan. Iar acestea nu menea tratamente şi băi moderat
Temperat
tru prinderea discului care dul de stat s-au livrat 180 lucrează la cartofi şi sfe Multele recandiţionări ce fac altceva decit şă-i în de săruri (metoda conţine fi cuprin
dislo 'ă cartofii. Maşina tone cartofi. clă. La Banpotoc s-a ter se execută la I.M.M.R. au curajeze pe oameni, după şi o asemenea baie, prin gradfi, iaj
a intrat din nou la scos Importante forţe sînt minat culesul la cartofi şi Impus noi dispozitive şi u- cum aprecia Busuioc Pre- intermediul căreia se rea tre 22 şi
cariofi. S.M.A. nu a fdst concentrate şi la recoltarea acum se dă zor cu sfecla, tilaje. Sau altfel, nevoia doni. Să-i Încurajeze să lat dimin
La muu
'insă „pe fază“. Asemenea sfeclei de zahăr, cultură iar la Chimindia unde s-a care a inventat.,,, nevoia a inventeze alte nevoi. lizează ,,revenirea" meta neral frt
piese ar trebui să se gă care a fost strînsă de pe terminat recoltarea la sfe făcut să crească gradul de O nouă soluţie, mai pre lului). variabil,
sească la fiecare maşină, 20 ha din 40, iar la baza cla de zahăr se strîng car tehnicitate, de dotare al cis o nouă tehnologie, ■. ■ Ascultînd şi notind vor sei
mai ales că se pot con de preluare s-au trans tofii. Şi la cartofi şi la atelierelor. Această nouă aşteaptă ziua intrării în.,, toate acestea am văzut ploaie în
fecţiona la centrul meca portat aproape 300 tone sfeclă se lucrează cu spor. stare de fapt iţi are avan cotidian. Este o metodă de aievea cum banalul devi cări cleo'
ser
de
nic al S.M.A. din Deva. în brigada Balata se cu Din 45 ha cartofi s-au re y ta jele recondiţionate a arcurilor n e . . . admirabil. Alexandri
tajele sale : reducerea con-
Dar nti-i prima dată când lege porumbul, strîngîn- coltat 25, iar la sfeclă 9
