Page 101 - Drumul_socialismului_1982_09
P. 101
S DUMINICĂ, 26 SEPTEMBRIE 1982 pag. 3
' e o* te* 0 fiMtW
> r mic P .
NICA,
EMBItIE
i. noul>.-an «le
it
ui familiei
i patriei
muzicii Timp de cîteva zile, ne-a voastră omenia şi priete
Lului vizitat judeţul şi ţara, în nia căldă parcă plutesc şi
opiilor cadrul relaţiilor culturale de in atmosfera care te în.
prietenie dintre România conjoară. Ne-au ineîntat
timiitical
in serial: şi Finlanda, un grup de optimismul şi veselia dum
ii'*. Ultimul nerar artişti plastici finlandezi neavoastră, dorinţa colec
începuturile condus de Anti Jantunen, tivă de întrajutorare uma
ecran pentru preşedintele Asociaţiei ar nă.
tiştilor plastici din oraşul Am văzut în timpul vi
l proaspătă caldă Hyvinkăă. zitei noastre multe dintre
prin ţara
Ckiwt şi~ atunci prin oraşul negru Ca plăcut semn al schim- atelierele de creaţie ale
negru «le fum căutătorii luminii. bu lui de valori culturale, colegilor români. Ne-a bu
României
istic : „Ora- Chiar şi-atimei cîiul noaptea Piatră întoarsă în timp cu sprijinul organelor loca curat să aflăm că în or
ericol M . Pro- iîiă va pîndi CONSTANTIN CIMPEANU le şi al colegilor lor din ganizarea, dotarea şi în
studiourilor şi-n lumina difuză cu chip de lumină cadrul Filialei Deva-Pe- treţinerea acestora ei se
’ftlia îmi voi recunoaşte semenii reflexelo istoriei troşani a Uniunii Artiştilor bucură de gratuitate din
I pe lingă ziduri purtînd flamurile ÎMC strînse de milenii Plastici, grupul finlandez a partea stalului, iar artis
• operetei. în apele tale de clorofilă
taie pietrificată organizat la Deva, în sala tul — lipsindu-i multe din
SPTEMBRIE chiar şi-atunci cînd iuntrile Sufletul te dezvăluie lumii casei de cultură, o expo tre grijile materiale — se
scorojite se vor găsi lingă nuri slrînge în el arome de dulce ecou al întunericului ziţie de pictură, sculptură poate dedica mai mult
In lini ha • S — dincolo de nimicnicie pîino topit în făgaşuri şi grafică al cărei vernisaj artei sale.
Deşi are o mare varie
a avut loc ieri.
\ spune-vor pe unde mă aflu — clorofila e aici un do lumină „Creaţiile prietenilor şi tate, arta românească are
seri şi putere de voi avea, cîntec am îndemn şi împlinire
1 \ să înalţ colegilor finlandezi — ne un pronunţat specific na
tehmeo-ştiin- cinstindu-te, Patrie. al inimii spre piatră întoarsă în timp mărturisea losif Matyas, ţional, desluşeşti in ea ră
\ pace
în chip de victorie. preşedintele filialei Deva — dăcinile în folclor.
mondial \ ION PASCAL VLAD inima însăşi — care bate Petroşani a U.A.P. — sînt Am văzut cîteva dintre
serial: „O j i i în contur de lumină CRISTINA SEREA purtătoarele unei încărcă oraşele judeţului Hunedoa
măvară". E- \ sufletul nostru turi artistice elevate, tre ra şi ale României. Arhi
[ Silmi neîntinat peste ani zesc interes faţă de ceea tectura lor, atît cea veche
i înălţînd prima treaptă a ce se creează la acest sfîr- cît şi cea nouă este deo
olcloric. şit de secol cu remarca sebit de variată, impresio
viitorului bile tendinţe de înnoire. nează strădaniile de a mo
Ne vor zbura prin pupile in adine de lumină. Prin adine boltit de mină, Pe lîngă tradiţia moştenită bila oraşele cu artă mo
fluturi multicolori de la Galten Kallela, Hugo numentală, iar faptul că
să plivim de fluturi Trec lumini — flăcări de zori. alegerea unei lucrări
florile albe ADRIAN POPA Şi în liniştea deplină, Simberg, Pekka Halomen la mai multe propuneri
în suflet nu e loc Dorm ascunsele comori. artiştii plastici finlandezi dintre
I : (>,00 15 u- care expun la Deva valo cuvîntul holărîtor îl au ar
; 6,05 Con pentru mai mult de Şi în timp ce zvon de pace, rifică în creaţiile lor şi tiştii, dă certitudinea va
ţii ; 7,00 Ac- trei culori
I) (le minute; unice Cîntă-n straturi, frcmătînd. rezultatele căutărilor artei lorii. Sumele investita de
rramul safce- Tu minerule, ortace, universale modeme. între stat în această operă ds
;a/.m tlumi- ca viafa însăşi. creaţia noastră şi a lor mobilare a oraşelor cu
i toate pen- De desfereci, rînd pe rînd !... artă monumentală sînt im
Radiojurnal; RAHELA BARCAN există puncte comune : re
:i folclorice ; flectarea prin artă a tot presionante. Ele vorbesc
iselâ; 14,30 Cu un orizont mai jos ION CHIRAŞ ceea ce este frumos, demn despre dorinţa de frumos
agărului ro- decit pămîntul şi omenesc, ca şi o con o poporului român. De la
5 Noi înre- «Iar cu un gînd mai aproape
tuzicâ popu- secventă pledoarie pentru toate acestea judeţul Hu
:bul artelor ; de soare pocs". nedoara nu face excepţie".
e ştiri ; 16,05 la ora cînd scriu cioplind în soclul într-o scurtă discuţie cu Expoziţia de artă plas
îtdiovacanţa ; acest poem trecerii prin timp Ochiul zilei
?.zmul femei- conducătorul grupului de tică finlandeză va râmîne
rtisment fol- valea vuieşte făgaş de inimi aici sub păinînt artişti plastici finlandezi deschisă pentru public pînă
Culetin de întoarcerea prometeilor curgerii luminii inima ei — inima noastră Anti Jantunen, acesta ne la 15 octombrie. O parte
/.icoteca pen- le aud paşii răspunzători de bătături tăcerea
Radiojurnal; mărturisea : „Nu găsesc din sumele realizate din
lespre Mar ia le văd respiraţia şi rouă primei naşteri a cuvinte pentru a exprima vînzarea creaţiilor lor, ar
Turneul me- luminînd aerul desăvîrşiţi ie-o primenire luminii mulţumirile noastre pentru tiştii finlandezi le donează
Radiojurnal; ei sînt întregi nouă din întuneric căldura cu care am fost U.N.I.C.E.F.
nic sporii*- j
de r .jms ; cu pămîntul ei vin, coboară, urcă se surpă-n soare înconjuraţi. La dumnea ION CIOCLE1
stop mu- cu cerul pe umeri curaţi ca lacrima mormane de frunze
altfel pasărea Phoenix sărată de sudoare clorofila rămasă în nervuri
s-ar fi pierdut în legendă strivind în gene picături intră prin sudoare
şi n-am mai şti de soare
nepomeniţilor rostul însemnele luminii in inimi
Ia ora cînd scriu viitoare. cu gust de
x (Patria) ; acest poem lumină.
); 11UNE-
meu vecin sub zodie dc revistă MIRCEA ANDRAŞ NELLA TEREZIA BĂNCILĂ
I-ll (Flacă-
eriile I-Il
Angela
arte (Aî-ta);
structural) ;
înarmat şi
3 (Unirea);
erieuloşi O Paul Buzdugan — Ha
PENI : Cal-
•iseşte (Cui- ţeg : O anumită acurateţe
«J: Tranda- Ne-am obişnuii să ne inveşnicească şi alura aceea cit 48 de ani ? In por a frazării lirice, o bună
uceafărul) ; gindirn la marile personali tinerească pe care o avem tretul lui Iscovescu, lancu ştiinţă a organizării dis
pentru in-
PETRILA: tăţi ale istoriei ca la nişte în faţa ochilor de cite ori e o flacără ce arde pate cursului poetic (a se re- mmmi
a dineuri făpturi fără virstă. Şi ră- ne gindirn la lancu : că tic. In ultima fotografie, ' marcă gradaţia tensională
ANINOA- mînem uimiţi, cinci, dincolo ciula pe-o ureche, laibărul o luminare ce pilpiie incă din poezia „Ai zis ceva?“), Aspect din expoziţia artiştilor plastici finlandezi.
le la Bella de prilejurile festive, aflăm, pe umeri şi pistolul în o vreme înainte de a se unele imagini pregnante
■esc); URI- Muonr p w«<»t sr *
te-te incet de obicei din intimplare, şerpar. Douăzeci şi cinci stinge. Ce prăpastie, ce („Sincronizînd în haos cu-n
IAD: Sem- cit de tineri (sau cit de de ani avea pe atunci.. . adincuri, ce tenebre intre început de tunet") îndrep 1
■atia roşie); bătrini) erau in cutare mo Şi priviţi sau încercaţi aceste ipostaze ! Intre ti- tăţesc interesante aptitu 11“ roşii*
Falansterul CONCURSUL
norul); o- ment crucial al destinului să vă amintiţi acum foto- nărui intelectual, om poli dini pentru poezie. Aş I.M. Lonea, iar ,.e locul
sc în’toar- lor. V-aţi gindit vreodată, tic, revoluţionar intransigent teptăm şi alte texte. POSTURILOR SANITARE a! IIL-lea — postul de la'
i stop (Fla- bunăoară, că, in toiul re şi intre moţul pribeag şi Florian Matei — Brad : DE PRIM AJUTOR I.M. Aninoasa.
Superpoli- voluţiei, atunci cind şi-a singur pe cărările lui de 'Prea multe determinări
BRAZI: între manifestările orga
e; CALAN: organizat oastea lui de CONSEMNĂRI ceaţă. Intre cei 25 de ani genitivale („aburul frun DESENE PE ASFALT
stici (Casa moţi cu care a dobindit iumultoşi şi intre anul re ţii" (!), „scîncetul puterii", nizate cu ocazia „Săptă-
IERI A: Ma- vestitele izbinzi, Avram lan- semnat şi trist al intrării in „viersul minei" etc.) şl mînii Crucii roşii" s-a Tot in cadrul „Săptămî-*
(Mureşul) ; nefiinţă. prea multe „epitete or înscris şi concursul postu nii Crucii roşii", la Deva!
il electric cu n-avea decit 25 de
„ARI: IDue- ani ? Cum arăta pe atunci grafia aceea cutremură Mă ispiteşte de multe namente" („arşi bicepşii", rilor sanitare de prim- a avut loc ieri concursul!
ne spune un contemporan toare făcută cu puţin îna ori gindul de a scrie un „setoase vraje", fastuoase ajutor ale unităţilor eco de desene pe asfalt es
de-aI său, Lukâcs Bela, inte de moartea sa intim- roman despre Avram lan visări") trădează bunele nomice din Valea Jiului. tonie din activitatea sa-*
care l-a cunoscut incă de dumneavoastră intenţii. Au participat cu posturi nitară şi de Cruce roşie.
plată in urmă cu o sută cu. Adevărul e însă că
la Tirgu Mureş : .........tînărul zece a n i : un moţ bătrin mi-e frică. Mi-e teamă toc Mircea Troşan — Călan: sanitare : I.M. Dilja, I.M. Pe locul I s-au clasat co-
era manierat, atrăgător. şi sărac, dintre cei ce mai de prăpastia aceasta Cîte o imagine pene Uricani, „Vîscoza" Lupcni, piii de la căminele nr. î
ibil pentru Fire închisă, nu ştia să se cutreierau odinioară ţara pe care ar trebui s-o cer trantă „O toamnă în- I.M. Paroşeni, I.M. Ani- şi nr. 8, pe locul a! II-lea
mbrie 1982: aplece şi să se linguşeas cetez pină in adincurile ei. jghebată-n lut/Eşti de noasa, I.M. Lonea. S-au — cei de la căminele nr.
în general purtînd atirnată de umăr o clasat: pe locul I — pos 3 şi nr. 7, iar pe locul al;
cerul Icm- că. Statura lui înaltă, faţa traistă cu fluiere. Doar că N-ar putea fi ocolită. Şi vorare de mărunt 1"), o fe tul sanitar de prim-ajutor
clupă-amia- mîndră şi bărbătească, ex el n-a cutreierat ţara, ci mă întreb dacă am drep brilitate lirică neobişnuită III-lca — copii de la că-<
■or semna- primau acel caracter al s-a tras aici, intre ai săi, tul şi dacă are vreun rost care generează însă versuri de la I.M. Dilja, pe lo tninul nr. 2 şi cei de Icf
de ploaie precum : „iar lumina lunii cul al II-lea — cel de la grădiniţa nr. 4.
îcărcărl e- demnităţii pe care numai rătăcind între Cîmpeni şi să răscolesc toată durerea
I va sufla conştiinţa meritului poate Baia de Criş. Şi n-avea care zace acolo de peste făcea / inutilă binefacerea
-est şl sud. decit un singur fluier din un veac. Poate că n-am. electricităţii", sau : „N-o
ilnime vor să-l imprime". Există o Poate că n-are rost. Poate să mai plîng / N-am să Premieră de gală cu filmul româr-esc
e a şi 13 consonanţă perfectă intre care cinta cui stătea să-l rîd, / Niciodată 7 Dar o să
iiaxirne în- această caracterizare şi asculte, dar mai ales lui că e mai bine să rămî- „Un saltimbanc Sa Polul
îrade. Izo- portretul pe care ni l-a însuşi. Sărac insă era. Şi nem in preajma lui lancu zic, mereu: „Doamne",
>aţă. cel d&zenit simbol. Căci sau : „Caut o pădure vir- Noua producţie cinema
me în ge- lăsat pictorul Barbu Isco- bătrin. Părul puţin răvăşit, duhul său eroic şi tragic gină/Ofer în schimb opu rea cinematografică jude
cu cerul vescu: aceeaşi demnitate a obrajii căzuţi, ochii pri tografică românească „Un ţeană. La întîlnirea ce va
amiaza se stăruie şi ozi, viu şi tea lenţa mea", sau : „Fatui saltimbanc la Polul Nord" avea loc rniine (luni) la’
averse de ţinutei, Iar in ochi aceeaşi vind in gol cu tristeţe şi făr, peste pădurile şi mun tatea mea de high-life" prilejuieşte publicului de-
le descăr- 'încredere izvorită din con fără nădejde. Vă vine oare sau „cuvintele tale, le cinematograful „Patria"
Ueteorolog ţii al căror Crai unic a vean o plăcută întîlnire cu din Deva, va fi prezentă
Proncenco ştiinţa meritului. In plus să credeţi că bătrînul a- fost. simt/în cutia de rezonanţă creatori ai filmului în ca
insă, artistul a ştiut să cesta sărman nu avea de RADU CIOBANU a pieptului". drul premierei de gală or reputata regizoare Elis:
TIBERIU DÂiONI ganizată de întreprinde beta Bostan.
