Page 108 - Drumul_socialismului_1982_09
P. 108
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr.
a le c h ib z u in ţ ă ş i d a t o r ie i civice Odată cu apropierea iernii să nu
...în Cristur am întrebat îngheţe şL.activitatea pe şantiere
N-a fost cazul să sunăm O spun cifrele. 164 372 lei
la uşa apartamentului. Cel reprezintă valoarea mun pe cineva : (Urmare din pag. 1) muncii noastre, noi nu ne elevaţii, îşi aşteptau soro 16.00 Tl
pe care-1 căutam — mai cii patriotice efectuate de — Pe unde vine casa cu cul de împlinire •— anul 10,03 ş<
strul miner Nicolae Câsă- locatari şi care se concre nr. 39 ? tier — un anotimp prefe putem desfăşura activita 1983. Şeful şantierului IV, ;i0,25 Ti Vi
16.35
lean, deputat in circum tizează în plantarea a 533 — Pe „primarul nostru" tea numai în interior. 17.00 Ui
scripţia electorală nr. 27 arbuşti şi pomi ornamen îl căutaţi ? Mergeţi tot pe rat de schiori şi în mai Trebuie să turnăm în con inginerul Gheorghe Matei, 17,50 101
din cartierul Bej an — De- tali, în extinderea spaţiilor asfalt şi peste drum de mică măsură de construc tinuare betoane, trebuie să ne-a spus că în ritmul în 18.00 lu In
va, no-a „întîmpinal", deşi verzi pe o suprafaţă de şcoală... tori. Oricum, iarna e iar ne aprovizionăm ritmic cu care lucrează acum con 20.00 Tc
n-ava idee despre vizita 6 000 mp, în primenirea a Nu l-am găsit acasă pe nă, constructorii n-au cum o scrie de materiale. Ca structorii hunedoreni — 20,20 A(
noastră. Efe- tua in zona 648 ml gard viu... Cifre Zasloţi Francisc. L-am în- s-o evite şi de aceea s-au atare, am trecut şi am re în schimburi prelungite 20.35 mi M<
pregătit cu toate cele tre
verde de p aliniamentul consemnate cu rigurozitate tîlnit în cîmp, alături de buincioase trecerii ,.pun- vizuit toate căile de acces sau în două schimburi — loi
e
din şantier şi acolo unde
acestea ar putea constitui
slru.'ii, împreună cu alţi cooperatori şi elevii şcolii ţii“. a fost cazul am interve front de lucru încă pen ★
locatari din blocuri, lucrări ne
Victor Bucaleţ, ingine
d. îngrijire la gardul viu. DEPUTAŢII ÎN generale la cules de po rul şef al şantierului, a nit. De asemenea,, am re tru acest an, deci pentru 21.00 Ini Fo
această toamnă şi iarnă,
vizuit, am reparat şi am
— Am iniţiat o acţiune rumb, în tarlaua „Din jos ★
FRUNTEA OBŞTII de cale“... Neastîmpărul pri precizat că pregătirile adus unele îmbunătăţiri dacă la întreprinderea de na
comună cu două asociaţii pentru anotimpul rece instalaţiei de încălzire a materiale de construcţii rei
de locatari — nr. 27 şi 21 virii şi mişcărilor trădea s-au făcut cu mai multă plitelor de preturnare a Bîrcea ar intra mai repe pii
— cu scopul de a primeni ză firea dar nu şi vîrsta răspundere în comparaţie elevaţiilor la blocuri. de în producţie noile ti •fr
spaţiile verzi şi cel de joa în carneţel de către cel celui care, cu cîţiva ani cu anii precedenţi. Toate bune şi la locul puri de panouri mari. vc
(m
care se află mereu, prin
că centru copii. Au răs exemplul personal, în pri în urmă, s-a despărţit de — Avem închise blocu lor pînă aici. Nu putem „Facem şi pe această cale U.l
puns prezent, ca întotdeau ma linie a muncii pentru meseria de turnălor-forma- rile 11 şi 14, deci „create trece cu privirea peste... un apel către colectivul Tr
alt
na, zeci şi zeci de loca semeni. tor, de Combinatul siderur condiţii foarte bune pen pepiniera de fundaţii. Vreo de la Bîrcea pentru a ur ga
tari dintre care aş eviden gic Hunedoara. Nu s-a des tru a se lucra la interioa cinci „blocuri", deocamdată genta livrarea noilor pa 23,15 Tc
ţia pe Sabin Moise, Dori ...Deputata circumscrip părţit însă de muncă, de re. Dar, prin specificul scoase din pămînt pînă la nouri — preciza şeful şan
na Mestecănean, Liviu Fur- ţiei electorale nr. 5 din problemele consătenilor lui. tierului. Este păcat să
cartierul Gojdu, prof. Vio
dui, Gheorghe' Stamate, Ion rica Rişcuţia, notase în „Pină pot, lucrez" — ne-a stăm şi să ne uităm la
llie. Nu lipsesc, după cum „Caietul deputatului" tot mărturisit deputatul căruia nişte fundaţii".
vedeţi, nici cei mici. M-am ceea ce s-a întreprins, consătenii îi spun „prima Produse siderurgice peste prevederi Categoric, sîntem şi noi BUCI'
ocupat în mod deosebit de rul nostru". Cuvinte cu de acord cu solicitarea in dioprog
împreună cu cetăţenii ce Oamenii muncii din citorii de la Uzina 5 6,30 La
ei si s-a format astfel bu lor patru asociaţii de loca profunde semnificaţii, chiar ginerului Matei. Colecti gricultu
nul obicei ca de curăţenie dacă in acest caz cuvîntul Combinatul siderurgic mecanică au livrat su vul de muncă de la Bîr- nai ; 8,
la intrarea în blocuri să tari, pentru gospodărirea de „primar" nu este folo Hunedoara raportează plimentar sarcinilor 961 cea trebuie să se mobili 8,10 C
9.00 Bu
se ocupe copiii, fonnîndu-le şi înfrumuseţarea cartieru sit în înţelesul lui strict. noi succese în producţie. tone de maşini şi utila zeze — ne-a demonstrat-o Ităspum
astfel de pe acum deprin lui, toate acţiunile la care A chibzui, a te frăminta Cocsarii de la Uzina nr. je pentru industria me de atîtea ori că o poate 10.00 Bl!
au participat elevii şcolii I cocsochimică au pro talurgică. în aceste ulti face, şi încă cu bune re
deri de harnici gospodari. pentru sat şi oamenii lui, dus peste prevederi, de Intcrpre
Exemplul în această pri a cărei directoare este, în atit privind bunul mers al la începutul a n u l u i, me zile din septembrie, zultate — pentru: aju Iară; li
cialiste
vinţă ni-1 oferă mieii lo tre care se remarcă aceea agriculturii, al gospodăririi II 000 tone de cocs me sub conducerea organiza ta pe constructorii hune „Axmon
catari de pe scările 1 si 2 privind colectarea materia şi înfrumuseţării localită ţiilor de partid, în toate doreni să iasă din acest Boioşan
ale blocului 56 ca Gina şi lelor refolosibile. Aleile cu ţii, a Înfăptuirii autoapro- talurgic, colectivele de uzinele şi secţiile combi impas. Nerezolvîndu-se a- ştiri; î:
copiilor:
Marius Limbăşan, Oei şi rate, terenurile de joacă vizionării teritoriale — iată la aglomeratoarelc 1 şi natului hunedorean se ceastă problemă s-ar pu 12.00 Bu
Tibi Dezmeri, fraţii Bog- pentru copii bine amena trăsături ce-1 situează în II au depăşit sarcinile a- desfăşoară o intensă tea ca odată cu venirea Din co
leş... Nu lipseau însă nici jate, incintele creşei şi şco ferente aceleiaşi perioade activitate menită să iernii să... îngheţe şi acti 12,25 <
fraţii Casălean — Dorin, frunte pe cel despre care cu 28 000 tone aglome asigure încheierea ce vitatea pe şantierele de 12,45 A\
TV. ; 13
Nicuşor şi Marinela — mîn- lii generale nr. 4 (in ciuda semenii săi spun simplu : rat, oţelarii de la Oţe- lui de-al treilea trimes locuinţe. Un lucru nedorit, 15.00
dri că sînt alături de tatăl întinderii ei) bine între „Este om de treabă. Se lăria Siemens Martin I atît de constructori, cît şi 16.00 Bu
lor. ţinute „vorbesc” în locul zbat? pentru noi şi de tru al anului cu rezul de beneficiarul lucrărilor Formaţii
ţeşti ; 1'
Acţiunile cetăţenilor în cifrelor despre înţelegerea aceea îl stimăm". au produs peste plan tate cît mai bune în pro de construcţii — Consiliul lui ; 16,1
5 300 tone oţel, iar mun-
ducţie.
frunte cu deputatul lor au datoriei civice a cetăţenilor popular municipal Hune se : Va
fost mult mai numeroase. în frunte cu deputatul lor. ESTERA ŞINA doara. 16,40 Co
ce ; 17,0
— « - o * a c. £ * G O 17,05 Tr
Microrcc
rica I
limbii r
CAMPANIA A G R serii ; 1!
la A la
jurnal;
■\v." . oră; 23,
cale ; 2!
muzical.
CfMPtIL IE CHEAMĂ PE TOII U MUICA Ritm mai intens la culesul
- XiA ■
teiiwrfK
porumbului şi însătnînţarea griului!
L\ L JV A
la Polul
(Urmate cbn pag 1) cu excepţia C.A.P. Ocoliş a anului viitor şi, Grănicer
şi Pricaz şi in cele două lucrarea se bucură de DOAR A
de-a Il-a recoltare se mai cooperative sînt tarlale a- multă atenţie. Prin buna săbii (F!
colonelul
adună 500—600 kg cartofi. junse la maturitate, dar coordonare a arăturilor, gistul) ;
In acest mod se proce încă nu s-a terminat re pregătirii terenului şi se (Arta);
dează şi ’a C.A.P. Turdaş, coltarea cartofilor şi, res mănatului de către consi Rusiei
PETROŞ.
Mărtineşti, Beriu ş.a. pectiv, sfeclei de zahăr şi liul unic agroindustrial ţistul (t
OAMENII MUNCII nu are cine culege porum s-a reuşit să se semene rul mări
DIN ÎNTREPRINDERI bul. Lucrarea este avan aproape toată suprafa brie);
ŞI ELEVII — sată la C.A.P. Jeledinţi şi ţa destinată orzului — iubeşte,
capul ('
IN SPRIJINUL Beriu, la celelalte însă nu peste 500 ha. Cooperative CAN :
COOPERATORILOR s-au eliberat decît supra le agricole de producţie (Luceafă
Cea mai avansată uni feţe mici. C.A.P. Căstău, din Beriu, Orăştie, Mărti Copie 1;
rul) ; PI
tate la recoltarea cartofi de pildă, pînă luni seara neşti şi Turdaş au înche scoica (- n
lor şi porumbului pentru a recoltat numai două ha iat lucrarea, iar în unită NOASA:
citorcsc)
boabe este C.A.P. Orăştie. din cele 40 cît are u- ţile din Jeledinţi, Ocoliş, ro, fiul
Lucrul este explicabil da nitatea. Pricaz şi Sibişel se seamă zaţul) ;
că ţinem seama că în — De ce aşa puţin ? — nă ultimele suprafeţe. O la 5 (Si
sprijinul cooperatorilor au l-am întrebat pe Constan oarecare rămînere in urmă RABARZ
venit şi muncitori ai în tin Bibolaru, inginerul şef se înregistrează la C.A.P. Hun (Mi
Mireasa
treprinderilor industriale al unităţii. Căstău şi Orăştioara de (Patria)
din oraş. Pe baza unui — Fiindcă oamenii sînt Sus, dar aici au fost tri roiina
grafic întocmit de Consi ocupaţi cu cartofii. Am mise în sprijin mijloace GTU-BAl
Seriile T-
liul popular al oraşului vrea să urgentăm strînge- mecanice din alte unităţi. tură); II
Un rol hotărî!or în sporirea producţiei agricole la hectar ii are fertilizarea te Orăştie, întreprinderea me rea cartofilor, dar avem indigo
renului cu gunoi de grajd — ingrăşămint complex .şi ieftin care se află la indemina necazuri cu funcţionarea S-a trecut cu hotărîre şi la Povestea
tuturor. In imagine : formaţia compusă din Mihiiiţă Ursa, Costel Gai. Savin Bota si canică, întreprinderea chi însămînţarea griului, fiind CALAN :
Gheorghe Sumănariu, încăreind şl transportăm în cimp ultimele cantităţi de gunoi de mică, „Vidra", unitatea maşinilor de scos tuber (Casa tic
Ia ferma zootehnică a C.A.P. Hărăti. culii. Azi (luni — n.n.) acoperită pe consiliu o su
forestieră de exploatare şi prafaţă de circa 300 ha. RTA : C(
transport şi celelalte uni s-au stricat ambele agre mării
tăţi economice şi institu gate şi oamenii au cam — Unitatea noastră — Primă var
(Luminai
ţiile au trimis în fiecare stat degeaba. ne spunea Petru Luca,
zi un mare număr de lu Prin intervenţia tovară inginerul şef al C.A.P. O-
crători la recoltarea car şului Leurean Lucoi, pre răştioara de Jos — a în ;Vr
tofilor şi porumbului. Du şedintele consiliului unic registrat în anii din urmă
pă aprecierea tovarăşei agroindustrial, s-a făcut recolte scăzute la hectar.
Tim pul
Maria Moeanu, primarul rost de o altă maşină de Am hotărît să rupem şirul azi, 29
oraşului, au fost zile — şi scos cartofii, dar abia pen insucceselor şi să obţinem Vremea 1
nu puţine — cînd I.M.O. tru a doua zi. mai mult de la pămînt. în moaşă, c
şi I.C.O. au trimis în a- Un asemenea necaz a acest scop am fertilizat noaptea
Vin tul vi
gricultură peste o mie de întîmpinat luni şi C.A.P. organic şi chimic toată la moder;
oameni. Alături de ei Orăştioara de Sus, dar suprafaţa ce o semănăm est. Tem
îşi aduc o substanţia aici conducerea cooperati cu orz şi griu. Mecaniza vor fi ci
lă contribuţie mii de e- vei n-a aşteptat sprijin torii Aurel Argintari, loan 12 grade,
între 25 ş
levi din şcoli, iar viitorii din afară, ci a utilizat Petreuş, Dorcl Ivănescu şi m in eaţa,
cetăţeni ai ţării se dove plugul la scos cartofii, aşa Horia Bogdănescu au e- văi.
La mui
desc demni de angajamen că de a doua zi a început moaşă, c
tele asumate în actuala recoltarea masivă a po fectuat lucrări de cea mai senin no;
campanie agricolă. rumbului. bună calitate. nor as du
LA CULESUL — Apreciez — ne spu Unitatea cea mai avan moderat
PORUMBULUI nea Elena Vişescu, ingi sată la însămînţarea griu m menta,
văi.
SE IMPUNE nera şefă a unităţii, că se lui este C.A.P. Jeledinţi Pentru
UN RITM MAI ÎNALT munceşte bine în această — cu 108 ha semănate — zile: Vrcv
Bătălia cca mai mare a toamnă şi cooperatorii vin urmată de C.A.P. Mărti moaşă, e
Vînt în g
actualei campanii agricole ia lucru în număr mare. neşti cu 50 ha, Beriu şi paraturile
este culesul porumbului, CU GÎNDUL Pricaz cu cîte 20 ha. Rit cuprinse
Arăturile trebuie făculc Ia timp şi de calitate. Xosif Ritmica, Mihai Vasiliu, Lau lucrare ce cunoaşte o pu LA RECOLTA mul însămînţării griului de, iar c
24 şi 29
reaţi Dancea, Ionel Bugă şi loan Tarţa fac arături pentru insămînţări la C.A.P. Şoi- ternică mobilizare de for ANULUI VIITOR trebuie însă să crească local cent
muş — aşa cum o cer normele agrotehnice. ţe. Recoltarea a fost de în aceste zile se pun simţitor pentru încadrarea rolog do
clanşată în toate unităţile, bazele recoltei de păioase lucrării în epoca optimă. gyak luli