Page 111 - Drumul_socialismului_1982_09
P. 111
i y*<r 3
:
Jiu» »
11 1
J<A
*#«*
SV?3
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VĂ! “
date m prilejul vizitei de lucra în judeţul nostru—program
„'TO'•
023
BB fţTHI ITETULUl JUDEŢEAN HUNEDOARA AL BHM „Trebuie să acordăm atenţia necesară realizării unor produse de
lîimrnTgiiraiiîraimiCTii înaltă calitate, valorificării superioare a materiilor prime, a muncii
m m m
poporului nostru".
NICOLAE CEAUŞESCU
Anul XXXIV, nr. 7 741 JOI, 30 SEPTEMBRIE 19S2 i pagini - 50 bani
Secţia maşini-unelte a subordonat toate mijloace lucrători de nădejde. Ca
întreprinderii mecanice O- le noastre tehni co-o rga n i - urmare a acestor măsuri
răştie este, în acest mo zatorice şi politico-educa- şi a altora, In anul acesta
rebuturile au scăzut cu 25
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA ment, cea mai importantă tive. Există, de altfel, un la sută faţă de aceeaşi pe
secţie a unităţii. Atît din
program unic de măsuri
punct de vedere al numă pentru creşterea calităţii, rioadă a anului 1981, nu
rului de muncitori care la nivel de întreprindere, am înregistrat decît foar
lucrează aici, cît şi al va din care o serie de impor te puţine reclamaţii în
lorii producţiei realizate, tante măsuri revin colec termen de garanţie şi nici
în cele trei ateliere alo tivului secţiei maşini-unel un refuz de calitate. Este
secţiei (strunguri, maşini- te. Dintre acestea cea mai bine, dar nu ne declarăm
unelte pentru lemn şi rc- mare parte le-am realizat. mulţumiţi. Sîntem con
ductori) se produc cinci Astfel, s-au îmbunătăţit ştienţi că în secţia noas
tipuri de strunguri de ga tehnologiile de execuţie La tră mai persistă încă o se
barit mic, două tipuri de strungul SN 320, ateliere rie de neajunsuri, care in
„între căli". Pe la orele maşini-unelte pentru lemn le au fost dotate eu stan fluenţează direct calitatea
Ieri, brigada „Fulger" a ziarului nostru a fost pre 10 se strînseseră în lan şi o gamă foarte largă dc duri de probe şi rodaj, cu producţiei, că mai avem
zentă, de la prima oră a zilei de lucru în cîteva coo peste 250 de oameni. reduetori de turaţie, deci aparate de măsură şi con suficiente resurse umane,
perative agricole de producţie din cadrul Consiliului — Toate forţele noastre maşini şi subansanible trol complexe, cu scule, organizatorice şi tehnice
unic agroindustrial de stat şi cooperatist Geoagiu — sînt îndreptate spre cule foarte solicitate în econo dispozitive dc verificare care să ne ducă — aşa
zonă cu posibilităţi largi în ceea ce priveşte produc sul porumbului, ne spunea mia naţională şi chiar la specifice fiecărui produs, cum ne-a cerut tovarăşul
ţia agricolă, dar şi cu unele particularităţi pedocli Ioan Căstăian. Este lucra export. în aceste condiţii în acelaşi timp s-a reorga Nicolae Ceauşescu, în cu
matice. Obiectivul urmărit: surprinderea modului în rea numărul unu. Urmea este firesc ca în acelaşi nizat activitatea C'.T.C. la vântările rostite cu prile
care începe ziua de lucru în plină campanie de toam ză eliberarea terenului, timp cu preocuparea vi- nivel dc ateliere şi în fie jul vizitei de lucru iu ju
nă, succesiunea lucrărilor în această epocă, discipli pregătirea lui .şi însămîn- zînd realizarea ritmică a care atelier a fost consti deţul nostru — la realiza
na muncii. ţarea culturilor de toam planului, în colectivul res rea unor produse de cea
Pe consiliu, situaţia principalelor lucrări se pre nă. pectiv să se acorde o a- tuită cile o comisie de a- mai bună calitate.
zenta ieri astfel : cartofii — recoltaţi şi transportaţi tenţie maximă calităţii naliză a rebuturilor, care Un rol deosebit în a-
de pe 125 ha din cele 185 ha. sfecla de zahăr recol — Care este situaţia rea producţiei, creşterii con examinează prompt cauze ceastă acţiune comună şi
tată de pe 50 din 70 de hectare, porumbul recoltat de lizărilor la nivel de co tinue a acesteia. le fiecărui rebut şi stabi permanentă pentru creşte-
pe 140 din 105G hectaro, 600 tone legume şi 255 tone mună ? leşte măsuri concrete de rea calităţii execuţiilor, în v
fructe recoltate din planul total de 2000 şi respectiv, — Ritmurile de lucru a- — Aş putea afirma — eliminare a lor. Toţi lu conştientizarea fiecărui lu
u
ă
subingine-
b
z
i a
l i n
6G5 de tone, orzul — semănat pe 400 hectare din 580 tinse .pînă în prezent sînt s ru! Ion Barta, şeful sec crătorii noştri sînt cuprinşi crător din secţie de im
planificate, iar griul — pe 70 din totalul de 1080 bune. în trei unităţi coo ţiei — că în acest an ca la cursurile de ridicare a portanţa realizării acestui
pregătirii profesionale, iar
hectare. peratiste , (Romos, Romo- obiectiv, in stimularea tu
şel, Vaidei), am încheiat litatea producţiei a deve muncitori mai tineri, mai
semănatul orzului, plus nit problema numărul puţin stăpîni pe meserie turor membrilor colectivu
alte 105 ha însămînţate cu unu a colectivului nostru, au fost daţi pe lingă cei lui la lupta pentru o înal-
grîu. La porumb am re încă din primele zile alo mai buni meseriaşi, care
' BRIGÂDÂ^,FU1GER“ PI OQOhm coltat 200 de hectare din anului am început o ade au sarcina să-i îndrume, MIRCEA LEPĂDAIU
595 cite sînt semănate, la vărată luptă pentru creş să-i supravegheze şi să-i
nivel de comună. în cîteva terea calităţii, căreia i-arn sprijine pentru a deveni (Continuare în pag. a 2-a}
grîu. 70 de cooperatori zile încheiem culesul.
CAP. RomoşeS
erau ocupaţi de dimineaţă La sediul C.A.P. Romos,
cu recoltatul porumbului, încă de dimineaţă, ingine €ârhune cocsificabi! peste prevederi
'■ La' ora 7,20 am făcut iar alţii se aflau la maga
„prezenţa" la sediul C.A.P. zie pentru tratarea griului rul Mlrcea Pătrînjan, îm Puternic mobilizat de ocupările pentru exploa
Numai noi am făcut-o. de sămînţă şi transporta preună cu alţi 10 coopera chemarea de a da patriei tarea la parametri supe lelalte activităţi din sub
Ziua de lucru a preşedin rea ia bază a porumbului tori, încărcau îngrăşămin- mai mult cărbune, co riori a utilajelor, a fost teran.
telui Chirilă Popa, a ingi cules. tele chimice. Aici, munca lectivul întreprinderii mi Îmbunătăţirea realiză
îmbunătăţită
substanţial
nerului Ion Vasiescu, ca şi Am văzut tarlalele ce se este bine planificată. Oa niere Lupeni, cea mai plasarea efectivelor direct rilor zilnice ale minei
a brigadierilor de la cul pregătesc pentru grîu la meni la semănat, la recol maro unitate extractivă productive şi s-a realizat Lupeni este concretizată
tura vegetală şi zootehnie Dealul mazării şi Costiş. tat, arat şl pregătit teren. din Valea Jiului, rapor întărirea formaţiilor do prin însemnate plusuri la
începuse în cîmp. Am discutat cu mecaniza „Pînă în prezent, porum tează zilnic îndeplinirea mineri cu cei mai buni cărbunele cocsificabll. în-
bul a fost recoltat de pe
Ce are de rezolvat coo torii Aurel Ştefan, Ale 50 de hectare, iar 25 de şi depăşirea sarcinilor de muncitori polica li ficaţi, cepînd din a treia deca
perativa agricolă de pro xandru Pintea, Emil Ca- hectare au fost şi elibera plan. Urmînd îndeaproa capabili să asigure ex dă a Junii septembrie,
ducţie ca primă urgenţă sandri, Aurel Cornea. Se te dc coceni, urmînd a fi pe indicaţiile trasate de ploatarea dotării tehnice colectivul întreprinderii
în această toamnă ? Recol străduiesc — şi strădania arate şi pregătite pentru secretarul general al în condiţii de eficienţă a obţinut în mod ritmic,
tarea porumbului de pe 85 se vede — să facă lucrări însămînţat — ne spunea partidului, t o v a r ă ş u l economică superioară. A în plus £a{ă de sarcini
de hectare, semănatul or pregătitoare de bună cali inginerul şef. între cei mai Nicolae Ceauşescu, cu crescut totodată partici le de plan, aproape .3 000
zului pe 50 de hectare, al tate. Aurel Cornea, pe ca harnici cooperatori, care au privire la căile sporirii parea cadrelor tehnico- tone de cărbune, prin
griului pe 100 de hectare, re l-am întîlnit pe tarlaua ajutat şi la transportatul producţiei de cărbune, iiiginereşti la soluţiona contribuţia tuturor sec
iar al culturilor furajere Dealul mazării lucrînd cu recoltei din cîmp cu ate minerii acestei întreprin rea problemelor cc se toarelor do producţie alo
pe 50 de hectare. Care este combinatorul, afirma că lajele au fost Sofica Şte deri au intensificat pre ivesc în abataje si la ce întreprinderii.
situaţia la zi ? Orzul a nu pleacă de pe tarla pî- fan, Paraschiva Popovici,
fost însămînţat în perioa nă cînd nu e în întregi Ana Vasiu, Ion Suclu, Ioan
da optimă : 20—30 sep me finisată, astfel ca azi, Rotea, Ioan Valter ş.a. De
tembrie, pe toate cele 50 30 septembrie, să înceapă asemenea, sînt arate şi r
de hectare planificate. Ion semănatul griului. pregătite pentru însămîn IN ZIARUL PE AZI; Un succes desăvîrşit, o calificare
Vasiescu ne spunea : „Am ţat pînă în prezent alte s
tras învăţămintele cuveni C.A.P. Romos 140 ha, s-a predat la fon • Disciplina şi mobili \ de prestigiu a fotbaliştilor
te din experienţa anului dul de stat întreaga can zarea colectivului —
trecut. în toamna aceasta titate de cartofi planifica esenţiale în realiza \ hmiedoreni în turul II al
am acordat maximum de Şi la Romos, ieri s-a tă, precum şi 90 de tone rea planului \
atenţie calităţii lucrărilor muncit din plin, cum, de porumb". \ „Cupei ILE.F.Â."
de pregătire şi semănat altfel, s-a întîmplat în • Suteesul în acţiuni —
ca şi încadrării în epoca toate zilele din această C.A.P. Geoagiu legătura strînsă, per \ Debutul internaţional al câtor va stîrni interesul
săptămînă. încă de la ora
optimă". 8, cînd ne-am aflat în manentă cu cetăţenii s Corvinului s-a sâvîrşit cu încă mai mult după ce
Ieri, în manşa a vom fi înţeles cu toţii că
Dintre lucrările de se • Pieile brute — sursă brio ! meciului cu Gra-
zon au mai fost efectuate : cîmp, împreună cu Ioan încă de dimineaţă, me importantă de veni doua a prezent Corvinul are
recoltarea porumbului pe Căstăian, secretarul comi canizatorii Nicolae Mărgi- turi pentru crescăto zer Athletik Club (G.A.K.) marea şansă a consacrării
doi Ol 4
Austria,
pen-
10 din cele 85 de hectare, tetului comunal de partid, neanu şi Cornel Moga au rii de animale din turul întîi contînd „Cupei poli internaţionale dinspre jucă-
prezenţa
peste 100 de cooperatori
:
tru
al
unor
semănatul culturilor fura intrat la semănatul orzu o 24 de ore pe glob „U.E.E.A.", echipa F.C. Cor- tori în echipa reprezenta-
jere pe 50 de hectare, eli începuseră deja culesul lui pe ultimele hectare — ® Meridiane vinul şi-a adjudecat, în tivă a ţării şi afirmarea
berarea terenului pentru porumbului. Se lucra în urma unui joc bun, de ca- lor şi în competiţia inter-
!
semănatul griului pe 50 de două tarlale: „Goga" ş (Confirmare în pag o 2-a) litate ridicată, un rezultat cluburi. O şansă rară de
hectare din care au fost
arate 30, discuite şi pregă confortabil şi o calificare consacrare internaţională
tite pentru însămînţare de prestigiu. După două pentru tinerii fotbalişti hu-
___ or. campionate in „A", Corvi- nedoreni — locui şi criteriu!
nul este in turul II al „Cu- cel mai exigent de aprecie-
Ziua de ieri a fost o zi pei U.E.F.A." ! Acesta este re a valorii fotbalistice. O
plină. Mai multe atelaje marele adevăr despre Cor- şansă de a contribui la
şi 15 membri cooperatori vinul, despre munca desfă- înălţarea fotbalului nostru
transportau trifoiul de să- surată aici în ultimii 3—4 spre culmi de atîta vreme
mînţă, treierat. Astăzi, pe ani, a! cărei catalizator şi rîvnite...
terenul respectiv trebuie devotat animator a fost A fost, ieri, victoria tine-
să înceapă aratul pentru jucătorul apoi antrenorul reţii, ambiţiei, atmosferei
Mircea Lucescu. Aceasta de echipă, mobilizării e-
este scurta şi fructuoasa xemplare, in care au stră-
îa cadrul practicii, ele istorie a devenirii de la... lucit totuşi personalităţile
vii de la Liceul agroin „B" în competiţie europea lui Gabor, Klein, Andone,
dustrial Geoagiu lucrează nă. Rednic, Dubinciuc, Oncu,
ta recoltarea porumbului, O splendidă victorie, ca- Bogdan şi, în repriza se
îu acelaşi timp cu recolta re, ca un balsam binefă- cundă, Petcu.
tul el transportă recolta şl
J
coceni!. (Alto relatări în pagina a lll-a)
