Page 112 - Drumul_socialismului_1982_09

• pag- 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Disciplina şi mobilizarea
CAMPANIA AGRICOLĂ DE colectivului — esenţiale în

realizarea planului 11.00 Ti
11.-05 Fi
In cîmp, Ia recoltat şi semânat, Un fapt trebuie subli­ pe 8 luni a crescut cu cir­ şi
dl
niat de la început: în a- ca 3 000 lei pe om al 12.05 Di
Al
12.25
toii locuitorii satelor i cest an, colectivele de la muncii, iar cheltuielile 12,35 Pi
Iii
totale şi cele materiale la
Ţesătoria de mătase din
OS
Deva şi-au îndeplinit în
mod constant sarcinile de 1 000 lei producţie marfă pr
au fost reduse cu 7,1 şi,
ră
(Urmare din pag. 1) producţiei de cereale pă- — Cum muncesc meca­ sole, 47 tone castraveţi, 11 plan la principalii indica­ respectiv, 12,3 lei. La cele 16.00 Ti
ioase a anului viitor. Au­ nizatorii ? tone ardei iuţi şi eapia, 15 tori de producţie, înregis- spuse încă o precizare: în 16.05 za Ti
lucrare care a şi fost în­ reii Mariş, preşedintele u- — Cu multă tragere de tone vinete, 63 tone var­ trînd chiar şi unele depă­ acest an beneficiile unită­ 16,15 SI
ţii noastre se ridică la 1,3
cheiată ieri pe întreaga nităţii, a venit la sediul inimă. Cei mai buni sc ză de vară şi timpurie, 10 şiri. Spre exemplu, preve­ milioane lei. Fo
ne
derile producţiei nete, în
suprafaţă de 150 ha. La cooperativei imediat ce s-a dovedesc a fi Nicolae Po- tone varză de toamnă şi perioada trecută de la în­ O contribuţie însemnată <n
efectuarea arăturilor şi luminat de ziuă. tinteu, Alexandru Macri- 50 tone morcovi. ceputul anului, au fost de­ în producţie şi-au adus-o U.
pregătirea terenului lu­ — Avem foarte mult de şan, Aurel Bacrău şi — Lucrăm din plin la păşite cu 2,7 milioane lei, cei peste 400 de comu­ im
ne
crau într-un ritm alert lucru în aceste zile şi Gheorgho Corchiş, oameni recoltat — ne spunea ingi­ ale producţiei marfă cu nişti, repartizaţi }a toate 17.00 St
mecanizatorii Avram Inel, timpul este deosebit de foarte harnici. Ei ară nerul Viorel Popescu, şe­ 20.00 Te
Vasile Cozma, Traian Po­ preţios. noaptea pînă tîrziu, iar 1,9 milioane lei, realizîn- locurile de muncă. Ei 20.25 Ai
au acţionat prin diferite
pa, Dorel Rînzar, Constan­ — Cum se desfăşoară la ziua pregătesc terenul, ful de fermă. Azi termi­ du-se suplimentar peste mi
tin Morar şi alţii. Forma­ Aurel Vlaicu actuala cam­ seamănă, recoltează carto­ năm de strîns fasolea şi 20 000 mp ţesături din metode pentru conştienti­ 20,40 Lu
săi
ţia de însilozare, din care fii şi sfecla de zahăr. continuăm recoltările la mătase. Iată doar cîteva zarea şi creşterea răspun­ Pi­
dovezi convingătoare, care
derii lucrătorilor în vede­
fac parte Ioan Buda, Eu­ panie agricolă ? Am fost pe cîmp şi am vinete şi ardei capia. atestă priceperea, hărnicia rea îndeplinirii sarcinilor lor
gen Iovu şi Cornel Beca, — După părerea mea, constatat o puternică mo­ Spusele interlocutorului şi dăruirea ţesătoarelor do plan. 21.00 11- De
dotată cu o combină şi bine. în orice caz, mult bilizare de forţe la recol­ nostru s-au adeverit, mai devene. — Acţiunile întreprinse de
două tractoare lucra la re­ mai bine ca în alţi ani. * • de organizaţiile de partid mo
Ua
coltarea culturii duble de tat şi semănarea culturi- apoi, pe cîmp. La recolta- Inginerul Traian Ţîrlea, — sublinia tovarăşa Floa­ 21,55 Sei
porumb şi floarea-soare- directorul unităţii, ne-a rea Szekely, secretarul co­ pu
vorbit despre preocupări­
lui. Pînă ieri fuseseră în- le majore ale colectivului, mitetului de partid — în 22,20 -re
silozate 400 tone. vizînd realizarea produc­ scopul antrenării jiameni-
Ţăranii cooperatori din ţiei fizice sortimentale, lor la o activitate susţi­
brigada I au terminat re­ accentuînd pe necesitatea nută, realizării exemplare
coltatul cartofilor. La sco­ menţinerii şi amplificării a indicatorilor de produc­
sul şi decolotarca sfeclei pe mai departe a ritmuri­ ţie, şi-au dovedit eficien­
de zahăr lucrau peste 80 lor atinse, despre proble­ ţa. Am făcut paşi semni­
familii de cooperatori, in­ B I C I
mele mai vechi şi mai noi ficativi pe linia producţiei dio.progi
tre care Anuţa Borza, Si- care au condus şi încă fizice, mai ales a calită­ 6,30 La
mion Cherecheş, Ioan Coz­ mai conduc uneori la di­ ţii acesteia. în continuare gricultu
nai ; 8,
ma, Maria Crişan, Gheor- minuarea realizărilor. ne revin însă sarcini mari, 8,10 t
ghiţa Cherecheş, Adam — Nu am reuşit în to­ rezultate din cuvînta- 9.00 Bu
Kaspuni
Ciuci, Maria Şofrone, Ioan talitate ceea ce ne-am rea secretarului gene­ 10.00 Bl]
şi Emilia Grecu şi mulţi propus, însă ne-am stră­ ral al partidului, tovară­ Formaţi
alţii. duit să facem tot ce de­ şul Nicolae Ceauşescu, ale Fes
„Chitare
în tarlaua de porumb de pinde de noi pentru a rostită la marea adunare Muzică
la Gelmar intraseră la cu­ deveni mai eficienţi. Ma­ populară din municipiul că; 10,
les 150 elovi de la liceul rele nostru cîştig este că Hunedoara. Sîntcm hotă- arta co
de ştiri
agroindustrial, însoţiţi de am reuşit să formăm în rîţi să materializăm pre­ piii Soa
toate sectoarele şi atelie­ ţioasele indicaţii date cu
cadrele didactice şi cadre rele colective de bază pe acest prilej, să acţionăm tate; 12
ştiri;
din conducerea cooperati­ care se poate conta, alcă­ neabătut pentru valorifi­ folclorul
vei. Alţi 40 de elevi adu­ tehnico-
La Ferma legumicolă G ltnar a Asociaţiei horticole Geoagiu lucrează la culesul ro­ tuite din oameni bine pre­ carea superioară a mate­ vanpren-
nau cartofii de pe arătu­ şiilor — aşa cum se vede din această fotografic — zeci de elevi ai şcolilor generale gătiţi profesional, serioşi riilor prime, a materiale­ 13.00 Di
ră. Ţăranii cooperatori din din comună. şi pasionaţi de munca lor. lor, pentru reducerea con­ Club un
brigada Elenei Sapan se Cu ajutorul lor am tre­ sumurilor de tot felul. letin di
aflau, de asemenea, la cu­ cut mai uşor unele pe­ Ţesătoarele Eugenia Stoi- maţii
din Coi
les de porumb. Activitatea este bine or­ ior păioase. „Ceea ce nu tul fasolei au muncit ieri rioade grele, i-am format cuţa şi Kerekeş Ileana, tul m
ganizată. Cooperatorii par­ înseamnă — aprecia tova­ 60 de elevi de la Liceul iubesc i
- La sfecla de zahăr, unde pe noii încadraţi în spi­ din schimbul B, şi-au ex­ folclor
s-au recoltat 20 de ha din ticipă în număr mare ia răşul Aurel Doboş, preşe­ „Aurel Vlaicu" din Orăş­ ritul disciplinei muncito­ primat şi ele dorinţe Coordonf
ce’.e 50 cultivate, s-au recoltat. Dorica Balosin, E- dintele C.U.A.S.C. Geoagiu tie şi Liceul din Geoa­ reşti, influenţînd decisiv a munci mai bine, de a Buletin
transportat şi predat la lisabeta Coniac, Lucreţia — că la Aura. Vlaicu cam­ giu. Elevii au făcut treabă colectivele de muncitori, contribui în mai mare ilioanehe
Ţira, I oana Gavrilă, Au­ pania din această toamnă foarte bună. Echipa per­ mobilizîndu-le la realiza­ măsură la realizarea unor Te apăr
baza de recepţie 160 tone, nu cunoaşte poticniri. Ia­ mea —
iar la cartofi s-au predat rica Baciu sînt cooperatoa­ tă citeva dintre acestea : manentă a fermei a recol­ rea zilnică a sarcinilor. ţesături de calitate, în 18.00 Ori
la fondul de stat 470 tone. re foarte vrednice şi con­ tat vinete şi ardei pînă Depăşirile pe care le-am condiţii de eficienţă spori­ diojurna
ştiincioase. Dacă ar fi toţi unitatea nu,are saci sufi­ obţinut au la bază, prin tă. De fapt, toţi interlocu­ cenaclu:
Sintetizînd activitatea la ca ele... cienţi, de aceea recoltarea seara tîrziu. Din păcate, oră; 23.0
zi, inginerul şef al C.A.P. cartofilor nu sc desfăşoa­ culegătorilor le-au lipsit urmare, o folosire mai torii noştri au arătat că, le; 23
• — Ceea ce înseamnă că
Geoagiu, Ioan Rob, arăta : sint şi oameni in sat ca­ ră în ritmul ce l-ar putea ambalajele in care să pu­ chibzuită a forţei de mun­ pentru îndeplinirea sarci­ muzical.
că, a materiilor prime şi
nilor de producţie din tri­
„Azi încheiem semănatul atinge. Complexul de le­ nă recolta, iar C.L.F. O-
re nu au o participare co­ răştie nu a venit la timp materialelor utilizate, dar mestrul al IV-lea a.c., tre­
la orz şi de mîine înce­ gume şi fructe Orăştie, să ridice produsele. şi exploatarea la capacita­ buie rezolvate de pe a-
pem la grîu. Am recoltat respunzătoare ? deşi este invitat mereu, te a dotării tehnice din u- cum toate problemele ca­
cartofii de pe 60 de ha din — Sint. trebuie s-n re­ nu-şi respectă graficul de La recoltarea roşiilor de nitate. în aceste condiţii, re condiţionează aceasta.
DEVA
cele 80 cultivate, sfecla de cunosc. Traian Oncţiu, preluare şi de aceea in­ pe ogoarele fermei legu­ productivitatea muncii (ra­ li ar dar
zahăr de pe 20 din 50 ha, Cornel Popa, Teofil Su- cinta C.A.P. este plină de micole din Geoagiu — şef portată la producţia netă) LIVIU BRAICA la Pana
iar porumbul l-am cules ciu, Ioan Rusan şi Alexan­ '•artofi. Se simte, de ase- de fermă Alexandrina I-IUNEDC
de săbii
Ciornei — se aflau aproa­ (Siderurţ
pe 150 ‘de elevi. Tot la spartă
recoltat roşii şi arpagic Calitatea producţiei ŞANI :
munceau peste 40 de lu­ Calculate
crători. Problema proble­ (7 Noien
o
melor care se pune aici (Urmare din pag. 1) partid, puşi să explice Trei
(Cultural
faptul şi după ce s-a con­
este asigurarea ambalaje­ gela mei
tă calitate îl are desigur statat că nu şi-au făcut (Luecarăi
lor şi ridicarea ritmică a organizaţia de partid, toţi datoria, au fost sancţio­ Copie la
producţiei. Sînt zile eînd comuniştii. Cum acţionea­ naţi. PETRILA
nu se ridică nici un kilo­ ză ei ? Ne răspunde mais­ în secţia maşini-unelte (M uncito
Taro, fit
gram de produse. Aşa s-a trul Iulian Gruiescu, se­ sint însă foarte mulţi tczatul) :
intîmplat în 24 şi 25 sep­ cretarul comitetului de muncitori care fac cinste la 5 (St
tembrie. Acest fapt duce partid al secţiei. colectivului, r e n u m i ţ i RABARZ
la degradarea produselor, — Folosim permanent pentru calitatea execuţii­ Hua (Mi
Semnul
la pierderi de recoltă. toate formele muncii po- lor, ca Vasile Savu, Vio­ Părinţi t
litico-organizatorice. în fie­ rel Turduşan, Nicolae Da- căra) ;
Fontnmar
Staţiunea care adunare generală, vid, Cornel Sasu, Ioan Co­ tură); H
de cercetare chiar netrecută ca punct dea şi alţii. Reprezentati­ indigo
Povestea
distinct în ordinea de zi, ve pentru modul în care CALAN :
şi producţie problema „calitatea pro­ judecă comuniştii din sec­ cit (Casa
pomicolă ducţiei" este pusă în dis­ ţie, ceilalţi muncitori, pro­ MERI A:
cuţie. Fiecare comunist, blema calităţii producţiei lui mării
bine pregătit profesional sînt cuvintele spuse de Primăvar.
(Lumina)
Ferma de producţie po­ are în grijă unu-doi ti­ frezorul Cornel Romoşan, potul si
micolă a Staţiunii de cer­ neri, nou angajaţi, pe ca­ de la atelierul strunguri.
cetare şi producţie pomi­
C.A.P. Geoagiu. Mecanizatorii Nicolae Mărgineanu şi Cornel Moga însămînţează re are sarcina să-i forme­ „ C a l i t a t e a produselor
ultimul din cele 150 ha destinate culturii orzului. colă, condusă de ingine­ ze profesional. Gazeta de noastre, prestigiul între­
rul Cornel Igna are o pro­ perete a secţiei aduce cu prinderii începe cu fieca­ m
ducţie bogată de fructe. re m u n c i t o r şi depinde
de pe 40 ha din 180. Am dru Vaidan nu vin la lu- menea, nevoia mai multor Aici lucrează la recoltarea promptitudine la cunoştin­ Timpul
eliberat de coceni 20 ha crtt, invocînd tot felul de mijloace auto pentru a- merelor 135 de muncitori ţa colectivului cele mai de munca fiecăruia dintre ziua de 3
şi am arat 14. Livrările la motive. ducerea recoltei din cîmp care culeg zilnic 135 tone semnificative aspecte (ne­ noi. Este o problemă de Vrem ea
fondul de stat se fac rit­ Antonie Pera este ingi­ şi transportul sfeclei şi de fructe. „De aici s-au li­ gative şi pozitive) legate conştiinţă cetăţenească şi mai ales
mic şi ne onorăm cum se nerul şef al unităţii. El se porumbului la bazele de vrat pieţelor de desface­ de calitatea muncii, a pro­ profesională, ea îţi solici­ neaţa. Ci
cuvine obligaţiile asumate află de dimineaţă pînă preluare". re pînă acum peste 300 duselor. Comitetul de tă o continuă pregătire şi bil. Vor
late de
prin contracte" partid pe secţie, birourile perfecţionare, disciplină su fia slal
v seara pe ogoare, aşa că tone fructe. Zilnic se pot organizaţiilor de bază ma­ fermă şi convingerea că est. Tei
ne-a pus ia curent cu ceea Asociaţia horticolă livra peste 100 tone de nifestă deosebită exigenţă de calitatea fiecărei piese rne vor
C.A.P. Aure! Vlaicu ce s-a lucrat pînă acum : mere. însă beneficiarul nu faţă de cei ce fac raba­ executate depinde valoa­ 20 şi 95
le mini
— Din 35 de ha culti­ Geoagiu preia decît 50—60 tone. turi de la calitate. Aş da rea şi calitatea întregului grad",
Miercuri a fost pentru vate cu cartofi am recol­ Aşa că stocul de mere cu­ un exemplu în acest sens. utilaj". ceaţă.
Cooperativa agricolă de tat 25. La porumb am cu­ Ferma de legume din les creşte de la o zi la Recent a fost rebutat un Gîndind astfel, sporin- La mur
Aurel Vlaicu a livrat la
producţie din Aurel Vlai­ les 10 ha din 103 ha. însă- fondul de stat 42 tone fa­ alta şi stă în aşteptarea lot de 50 de piese. Ime­ du-şi exigenţa în muncă, roasă ou
beneficiarului — I.J.L.F.".
diat, muncitorul şi mais­
comuniştii, întreg colecti­
cădea ave
cu o> zi de maxim efort mînţarea orzului pe cefe trul vinovaţi (amîndoi co­ vul de la I.M. Orăştie pă­ soţito de
pentru strîngerea roadelor 80 de ha planificate o în­ Brigada „Fulger" : munişti) au fost chemaţi şesc ferm în direcţia reali­ trice. (Ml
viciu : Pr
ogoarelor şi pregătirea cheiem pînă joi seara. N. BADÎU, î. CÎOCLEt, T. BONDOR, L. BRAICA în faţa comitetului de zării unei noi calităţi.