Page 16 - Drumul_socialismului_1982_09
P. 16

pag. 8                                                                              DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 718 ® VINERI, 3 SEPTEMBRIE 1982


                                                                                                       Punem permanent accentul pe
                 Oraşele noastre - azi şi mii ne                                                                   calitatea lucrărilor


                  Rindul  de  începui  ol  re­  care  minerilor  le  e  servită   centrului  de  calcul,  a  altor   Din  Cuvîntarea  secreta­  la  fondul  de  stat.  Rezerve­  nind  seama  de  influenţa
                portajului  nostru  ar  putea   masa.   Construite   aproape   şi  altor  blocuri  de  serviciu   rului  general  al  partidu­  le  de  creştere  a  recoltei   hotărîtoare  pe  care  o  are
                li  acelaşi  cu  cel  al  rubricii   de   întreprinderile  miniere,   şi  cantine  la  Cimpu  lui   lui,  t o  v  a  r  ă  ş  u  l   Nicolae   nu  sint  însă  nici  pe  depar­  densitatea  asupra  recoltei,
                de curiozităţi:   „Ştiaţi  scurtează  drumurile  scormo­  Neag  şi  Aninoasa,  localităţi   Ceauşescu,  la  Consfătuirea   te  epuizate,  fapt  demon­  la  semănat  asigurăm  cel
                că  ?...".  Da,  ştiaţi  că,  atunci   nitorilor  de  cărbune,  spo­  cu  largi  perspective  econo­  de  lucru  de  la  C.C.  al   strat  de  producţiile  medii   puţin  600  boabe  germina-
                eind  in  drumurile  dumnea­  resc  numărul  orelor  de  lu­  mice  şi  de  urbanizare.  Sint   P.C.R.  din  19—20  august   care  au  fost  obţinute  la   bile la metru pătrat.
                voastră  prin  Câlan  şi  O-   mină.  La  lei,  sporit  e  şi  nu­  acestea  alte  citeva  argu­  a.e.,  am  reţinut  sarcina  de   soiurile  Rana  2_  şi  Potaisa   Acţionînd   cu   fermitate
                răştie,  prin  Brad  şi  Valea   mărul  şcolilor,  al  grădiniţe­  mente  ale  noilor  identităţi   o deosebită importanţă tra­  de 3 600 şi i'espectiv 3 200   pentru  pregătirea  unor  ba­
                Jiului,  Deva  sau  Hunedoa­  lor,  al  atelierelor-şcoală,  ai   urbanistice  clădite  in  acest   sată  lucrătorilor  de  pe  o-   kg boabe la hectar. O com­  ze  temeinice  recoltei  vii­
                ra,  prin  celelalte  aşezări   liceelor  clădite  pentru  fii­  timp.         goare  privind.  pregătirea  u-   portare  mai  slabă  a  avut-o   toare  de  grîu,  mecanizato­
                urbane,  atunci  cînd  aţi  co­  cele şi llii hunedorenilor.  *                nor baze temeinice produc­  însă soiul Libelula, care  rii  au  efectuat  arături  pe
                lindat  de  la  un  capăt  la   lată  noi  argumente  pen­  La  început  nici  blocul  in   ţiei  de  cereale  păioase  din         toate  suprafeţele  eliberate
                altul  porţiunea  aceasta  de   tru  temeinicia  afirmaţiei  :   care  locuiţi  dumneavoastră   anul  viitor,  astfel  îneît  în    care  urinează  să  fie  însă­
                ţară,  ati  străbătut,  de  fapt,   Hunedoara  —  judeţ  in  pli­  n-a  fost  bloc  ;  nici  alimen­  1983  să  se  obţină  o  pro­  EXPERiEMÎÂ  mânţate  în  această  toam­
                unul  dintre  cele  mai  urba­  nă urbanizare.     tara  din  colţ  n-a  existat;   ducţie  de  cel  puţin  1200                    nă.  în  acelaşi  timp,  pe  o
                nizate  judele  ale  Româ­  Orice  oraş  care  se  res­  şcoala  ta  care  vă  înscrieţi   kg  cereale  pe  locuitor.  Ho-   GRIULUI  suprafaţă  de  10  hectare  au
                niei ?                    pectă  —  nici  de  aici  nu  lac   în  această  toamnă  pruncul   tărîţi  să  îşi  aducă  întreaga       fost  aplicate  îngrăşăminte
                  Nu  credem  că  vreun  hu-   excepţie  oraşele  noastre  —   nu  era,  şi  nici  stadionul  de   contribuţie  la  materializa­    organice,  iar  50  de  hectare
                nedorean,   hunedoreaa   ai   îşi  adaugă  la  zestrea  edili­  la  marginea  oraşului  n-a   rea  acestui  obiectiv,  lucră­  de altfel, a şi diminuat pro­  sînt  fertilizate  cu  îngrăşă­
                judefului  -  vrem  să  zicem   tară  şi  căile  de  acces.  Noi­  fost.       torii  ogoarelor  din  cadrul   ducţia  medie  pe  unitate,   minte   chimice.   întreaga
                —  ar  trăi  pe  aceste  melea­  le  şi  modernele  artere  ru­  La  început  toate  acestea   Cooperativei   agricole   de   între  factorii  cu  un  rol   cantitate  de  sărnînţă  este
                guri  fără  să  ştie  că  judeţul   tiere,  B-dul  Decebal  şi  Ca­  au  fost  doar  nişte  vise,  nişte   producţie  Haţeg  au  stabilit   hotărîtor   asupra   recoltei   selecţionată   şi   verificată
                său  are,  deocamdată,  12   lea  Zarandului  -  aduc  şi   aspiraţii.  Apoi  au  devenit   şi  înfăptuiesc  o  serie  de   situăm  pe  primul  plan   prin  analize  de  laborator.
                oraşe,  dintre  care  3  sint  şi   duc  prin  porţile  Devei  tre­  nevoi  neapărate,  imediate.   măsuri  vizînd  valorificarea   grija  faţă  de  calitatea  lu­  De  asemenea,  avem  asigu­
              :  municipii;  ca  gradul  de  ur-   cători  cărora  le  este  uşor   A  fost  o  zvircolire  de  gind.   superioară  a  potenţialului   crărilor,  începînd  cu  efec­  rate  fungicidele  necesare.
              |   banizare   a   localităţilor^   să  vadă  oraşul.  Să  vadă   l-au  urmat  variantele  :  una,   productiv  de  care  dispune   tuarea  arăturilor,  fertiliză­  Atenţie  maximă  vom  acor­
              |  „bate"  spre  80  la  sută  ;  că   noua  lui  identitate  clădită   două,  trei.  Care  e  cea  mai   unitatea noastră.  rile,   pregătirea   patului   da  acţiunii  de  producere  a
                la  slirşitul  acestui  cincinal   pe  vechile  vetre.  Să  vadă   nimerită,  mai  modernă,  mai   Experienţa  proprie  ne-a   germinativ,  semănatul,  er-   seminţelor,  organizînd  e-
                In  dreptul  altor  5  aşezări,   noul  hotel  la  a  cărui  con­  economică,  mai...  artistică.        bieidarea  şi  încheind  cu   xemplar  desfăşurarea  lu­
                pe  hartă  se  va  aşeza  sewi-   strucţie  se  lucrează  ;  la  lei,   Aceea  a  rezistat.  A  lost   demonstrat  că  recolte  spo­  strîngerea producţiei.  crărilor  pe  loturile  desti­
                                                                                               rite  de  griu  se  obţin  prin
                nul  acela  convenţional,  ca­  noul  spital  şi  semeaţă  clă­  pusă  in  machete.  Blocul  a             Ca  în  fiecare  an,  arăturile   nate  acestui  scop.  Averii
                re  înseamnă  noi  centre  ur­  dire  a  Institutului  de  cerce­  fost  un  paralelipiped  mi­  aplicarea  cu  rigurozitate  a   se  efectuează  folosind  obli­  certitudinea   că   măsurile
                bane.                    tare,  inginerie  tehnologică   cuţ  şcoala  un  cub.  Maga­  normelor  cuprinse  în  teh­  gatoriu  grapele  stelate  în   pe  care  le-am  întreprins
                                                                                                                acestei
                                                                                                       specifică
                                                                                              nologia
                  Ştiaţi  că  ?...  pină  la  sfir-   şi  proiectarea  construcţiilor   zinul  cine  ştie  ce  altă  figu­  culturi.  Astfel,  în  acest  an   agregat cu plugurile, urmă­  şi  cele  ce  vor  fi  luate  în
                şitul  anului  1985  in  vecină­  industriale  miniere,  ridicată   ră  împrumutată  din  geo­  am  reuşit  să  înregistrăm  o   rind  totodată  să  nu  rămînă   continuare  ne  vor  asigura
                tatea  mai  apropiată  sau  mai   la indicaţia t o  v  a  r ă  ş u  l u  i    metrie.  producţie  medie  de  2  877   greşuri  şi  să  fie  bine  în­  fructificarea  deplină  a  po­
                depărtată  a  blocului  dum­  Nicolae Ceauşescu.     Şi  acum,  pentru  oraşele   kg  grîu  la  hectar,  cu  77   corporate  resturile  vegeta­  sibilităţilor  de  sporire  a
                neavoastră  se  vor  mai  înăl­  Grijii  pentru  locuitorii  ju­  noastre  de  mîine,  la  Insti­  kilograme  la  hectar  mai   le.  Pentru  a  înlătura  dimi­  producţiei  de  cereale  pă­
                ţa  alte  şi  alte  case  ?  Vreo   deţului  ii  stau  mărturie  şi   tutul  de  proiectări  Hune­  mult  faţă  de  prevederile   nuarea  producţiei  din  cau­  ioase.
                23  000  de  apartamente.  Că   lucrările  care  prind  contur   doara  se  întocmesc,  se  mo­  planului,  ceea  ce  ne-a  dat   za  excesului  de  umiditate,   EUFROSÎMA BUFNEA,
                din  acestea  mai  mult  de   in  centrele  civice  din  mai   difică,  se  definitivează  ma­  posibilitatea  să  onorăm  in­  nivelarea  terenului  se  face   inginer şef
                jumătate  se  vor  ridica  a-   toate  oraşele  ;  şi  noile  dis­  chete,  autorii  lor  sint  ingi­  tegral sarcinile de livrare  cu deosebită atenţie. 'fi­  !a C A P. Haţeg
                colo,  in  Vale,  in  Valea  căr­  pensare  din  Petrila  şi  Vul­  neri,   arhitecţi,   proiectanţi,
                bunele■ şi a Jiului ?    can  şi  incăpătoarele  cine­  peste  100  la  număr.  E  greu                                          eonzn •   t tt,xnr * e Jtttm r   / «nwr • *“*
                  Fireşti  şi  îndreptăţite  mo­  matografe  din  Câlan,  Ha­  să  le  spunem  numele  tu­                Xiaoping,   vicepreşedinte   al   un aliat al S.U.A.. nu-şi
                tive  de  mindrie  pentru  toţi   ţeg  şi  Hunedoara,  şi  viitoa­  turor.  Oricum  semnăturile           C.C.  al  P.C.  Chinez,  şi  Ra­  poate permite să lase fără jj
                locuitorii   judeţului   Hune­  rea  sală  polivalentă  -  cu   lor  se  văd  peste  lot,  acolo,         portul  de  activitate  al  Co­  lucru alte mii de britanici. ;
                doara.  Aici,  ca  pretutin­  2  000  de  locuri  —  ce  se  va   unde  de-abia  veniţi  sau  de­         mitetului   Central,   prezentat                 3
                deni,  de  altfel,  se  constru­  construi  in  Petroşani,   ca   ja  plecaţi,  constructorii  le         de  Hu  Yaobang,  preşedin­      ^ CIUDAD DE MEXICO. 8
                ieşte.  Se  construieşte  virtos.   de  altlel  şi  extinderea  tea­  intregesc  gindul.  Forma  gin-     tele C.C. al P.C. Chinez.  —   Preşedintele   Mexicului,   2
                3  700  e  un  ritm.  De  ridica­  trului  de  stat  din  localita­  dului  lor  stă  in  personalita­  m MOSCOVA. - La Mos-       Jose  Lopez  Porţiile,  a  aram-  |
                re  a  noilor  case.  Un  ritm   te  ;  şi  construirea  centrului   tea,  in  noua  identitate  a  o-   3  cova a avut Ioc un miting  El  ROMA.  -  Noul  cabi­  ţai   miercuri   naţionalizarea   '
                rapid.  3  700  a  fost  numă­  de  recuperare  a  forţei  de   raşelor noastre.  o  pentru pace al oamenilor  net  italian,  condus  de  Gio-   băncilor  particulare  din  ţa-  jj
                rul  apartamentelor  clădite   muncă,  a  institutului  de   CONSTANTA        5  muncii din capitala savie-  vanni   Spadolini,   a   obţinut   ră,   excepţie   făcind   cele   ,
                in  1981.  Acum,  in  anul  a-   cercetare şi proiectare, a  POFESCU-CORPADE                              joi   după-amiază   votui   de   străine  —  informează  ngen-  0
              \ costa, ritmul creşte.                                                         8  tică, informează agenţia  învestitură   al   Camerei   de­  ţia  Notimex.  în  raportul  a-  ,
                 In  vizita  pe  care  secretarul                                             *  TASS. Participanţii la miting  putaţilor,  la  sfîrşitul  dezba­
                general  al  partidului,  tova­                                               |  purtau pancarte cu inscrip­  terilor   pe   marginea   pro­  nual   prezentat   parlamente-   jj
                                                                                                                                                   lui  (Congresul  Uniunii),  şe­
                răşul  Nicolae  Ceauşescu,  a                                                    ţii ca „Nu ! armei nucleare
                făcut-o  in  urmă  cu  trei  ani                                                 şi cu neutroni", „Să se pu­  gramului   guvernamental.   In   ful  statului  mexican  a  jus-  2
                în  Valea  Jiului,  cerea  arhi­                                              9  nă capăt cursei înarmări-   favoarea  guvernului  au  vo­  tificat  decizia  privind  naţio-  5
                tecţilor   şi   constructorilor                                               i   lor !“, „Pace popoarelor lu-  tat  357  de  deputaţi,  repre­  nalizarea   prin   dificultăţile   2
                hunedoreni  să-şi  armonize­                                                  *  mii !".                  zentând   partidele   majorită­  economice   şi  financiare  pe  §
                ze  in  aşa  lei  hărnicia  şi                                                                            ţii guvernamentale.      care  le  cunoaşte  in  prezent  *
                priceperea  şi  talentul  şi  —                                               |   A fost adoptată o rezo-                          Mexicul  şi  a  arătat,  toteda-  |
                de  ce  nu  ?  —  lantezia,  in­                                              J  luţie în care este exprima-  E3  LONDRA.  -  Primul  mi­  tă,   că   existenţa   sistemului   ,
                cit  pe  bătrina  Vale  ce  ve­                                               s  tă hotă rî rea oamenilor  nistru   al   Marii   Britanii,   bancar   privat   a   facilitat   8
                                                                                                                                                   specula
                                                                                                                                                                       ca-
                ghează   statornică   mersul                                                  ’   muncii de a se situa în pri-  Margaret  Thatcher,  a  decla­  pitaluri.   şi   exodul   de   băn-   *
                                                                                                                                                          Naţionalizarea
                                                                                                                                                                           ,
                Jiului,  să  fie  clădite  aşe­                                               5  mele rînduri ale luptători-  rat   că   guvernul   său   este
                                                                                                                                                   cilor  şi  instituirea  unui  con-  0
                zări,  oraşe  care  să  bucure,                                               J  lor pentru pace şi dezarma-  hotărît  să  impună  respecta­  tro!   total   asupra   schimbu-   '
                să  odihnească,  să  mulţu­                                                                               rea   contractelor   de   către   rilor   din   acest   sector   vor   f
                mească,  să  incinte  orele  de                                               |  re, pentru destinderea in-  firmele   britanice   care   s-au
                lumină  ale  oamenilor  din                                                   *  ternaţională.            angajat   să   livreze   U.R.S.S.   permite   „combaterea   specu-   J
                adine uri.                                                                                                                         lei  făţişe  şi  chiar  instituţia-  |
                  Indicaţiile  date  atunci  au                                                    m .BEIJING. - Dezbate-   echipament   pentru   conduc­  nalizate,   precum   şi   supri-   J
                prins  ori  au  început  să                                                   !   riie celui de-al Xll-lea Con-  ta   de   gaze   dintre   Europa   marea  aspectelor  de  dome-  jj
                prindă  contur.  Oraşe  in  vii­                                              *  greş naţional al Partidului  occidentală   şi   Siberia,   în   niuI speculei ale inflaţiei"
                torul  mare  oraş.  Petrila,  Pe-                                             J  Comunist Chinez au conti-  pofida   opoziţiei   guvernului   -  a spus preşedintele.   i
                troşaniul,   Vulcanul,   Lupe-                                                0  nuai joi pe grupuri de lu-  S.U.A.   -   transmite   agenţia
                niui,  Uricaniul  îşi  răsfaţă                                                2  cru, relatează agenţia Chi-  Reuter.  Vorbind  Io  o  reu­
                de  pe-acum  înălţimile.  Un                                                  J  na Nouă.                 niune   organizată   in   Scoţia,
                oraş  se  strămută  dintr-un                                                  2   Participanţii dezbat cu-  regiune   puternic   afectată
                loc  in  altui.  Sporeşte  nu­                                                \  vîntarea rostită la deschi-
                mărul  şi  confortul  cantine­                                                                            de   recesiune,   ea   a   spus
                lor, cantine-restaurant, in             Armonii urbanistice.                  2  derea congresului de Deng  că,  deşi  Marea  Br'tanie  este
                                                                                                                                            ttsxzxv # «nw
                                             21,05  Film  artistic:  „Meciul   tă:  Adunarea  populară  din   tilor  Maria  Butaciu,  Dumi­  PETROŞANI  :  Destine  ro­  Buddy   ITolly   (Mureşul)   ;
                                                 secolului”  —  premieră   municipiul  Hunedoara,  pri­  tru  Constantin  şi  Rcmns   mantice   (Unirea)   ;   Bon-   XLIA:   Saltimbancii   (Lumi­
                                                 tv.  Producţie  a  stu­
                                                                                                                                     Noiembrie)
                                                                                                                         ner
                                                                                                                             fiul
                      ifiELEVIZfUNE              diourilor   ,.Gruzia-Film“   lejuită  de  vizita  de  lucru   Bistriţa  la  taragot;  18,45  E-   LUPENI :   (7  Angela merge  ;   na)  ;  GHELARI  :  Rebelul
                                                                           tovarăşului
                                                                       a
                                                                                                tapa  actuală  —  etapa  ma­
                                                                                      Nicolae
                                                                                                                                                   (Minerul).
                                                 — U.R.S.S.           Ceauşescu  in  judeţul  Hune­  rilor   transformări   revolu­  mai   departe   (Cultural);
                                             23,20 Telejurnal.        doara; 13,00 De la l ia 3;  ţionare pe plan mondial;  V  U  L  C  A  N  :    învingătorul
                    tiv  jurul  orei  52,00  Trans­                   15.00 Student club ;   16,00  19,00  Ritmuri  pentru  case-   (Luceafărul)  ;  LONEA  :  Un
                        misiune  directă:  Adu­                       Buletin  de  ştiri  ;  10,05  Cin-   tofonul dv. ; 19,30—20,00 In-   echipaj   pentru   Singapore
                       narea   populară   din                         tec  peste  zări  şi  ape  ;  10,20   tilnlrc  cu  artele  :  direcţii   (Minerul)  ;  PETRILA  :  Cei   I VREMEA^
                       municipiul   Hunedoa­  IBE? adbo nmn           Sfatul  medicului;  16,25  Re­  de  acţiune  estetică  şi  edu­  şapte   fantastici   (Muncito­
                       ra,  prilejuită  de  vizi­                     pere  componistice  :  Florin   cativă  in  noua  stagiune  mu­
                       ta  de  lucru  a  tovară­                      Bogardo  ;  16,40  Coordonate   zicală;   Repetiţii   in   sălile   resc)  ;  ANINOASA  :  Esca-   Timpul   probabil   pentru
                       şului  Nicolae  Ceauşescu                      economice ;   17,00  Buletin                       dronul   husarilor   zburători   ziua  dc  3  septembrie  1982:
                       în judeţul Hunedoara   BUCUREŞTI  1  :  6,00  Ra-   de  ştiri  ;  17,05  Pentru  pa­  teatrelor;   Carnet   plastic   (Muncitoresc)   ;   UR1CANI:   Vremea  va  fi  în  general
                    15.00   Telex            dioprogramul  dimineţii;  6,30   trie  ;  17,45  Din  cele  mal   lugojean.  Comoara  din  Lacul  de  ar­  frumoasă  cu  cerul  varia­
                   .  15,05  Invitaţie  de  vacanţă.   Pentru   înfăptuirea   indica­  îndrăgite melodii populare;       gint  (Retezatul)  ;  BRAD  {   bil.  Izolat  vor  cădea  aver­
                       Ca  Muzeul  de  istorie   ţiilor   tovarăşului   Nicolae   18.00 Orele  sorii  ;  19,35  Vir­     Grăbeşte-te   încet   (Stea­  se  de  ploaie.  Vintul  va  su­
                       şi  arheologie  din  Cluj-   Ceauşescu,  acţiuni  hotărite,   tuozi   instrumentişti   do         ua  roşie)  ;  o  R  A  ş  TI  E:   fla  moderat  din  est.  Tem­
                       Napoca                mobilizare  totală  pe  ogoa­  muzică  populară:  19,45  A-                 Grăbeşte-te   încet   (Patria);   peraturile   maxime   vor   fi
                                             re;  7,00  Radiojurnal;  8,00   gricultura de la A la Z ;                                            cuprinse  intre  22  şi  27  de
                    15,30  La  volan  —  emisiune                                                                        Escadronul   husarilor   zbu­
                       pentru   conducătorii   Revista  presei;  8,10  Curie­  20.00   Radiojurnal; 20,40 Pro­           rători   (Flacăra);   GEOAGIU-   grade,   iar   cele   minime
                       aut o                 rul  melodiilor;  9,00  Buletin   tagonişti al şlagărelor;  DEVA   :   Atac   împotriva   BAI  :  Duelul  (Casa  de  cul­  între  10  şi  15  grade.  Di­
                                             de  ştiri;  9,05  Răspundem   22.00 O  zi  într-o  oră  ;  23,00   lui   Rommel   (Patria);   în­     mineaţa local ceaţă pe văi.
                   15,45  Emisiune in  limba ger­  ascultătorilor;  10,00  Bule­  Bijuterii muzicale; 23,30—  toarcere  la  dragostea  din­  tură)  ;  HAŢEG  :  Convoiul
                       mană                                                                                                                         La  munte,  vremea  va  fi
                                             tin  dc  ştiri;  10,05  Atlas  fol­  3.00  Nou  stop  muzical  noc­  ţii  (Arta)  ;  HUNEDOARA  !   (Dacia);  BRAZI  :  Dragos­  în  general  instabilă  cu  cer
                   17,10 Tragerea loto       cloric;  10,30  Ştiinţa  şi  via­  turn.          Lanţul  amintirilor  —  seriile   tea  mea  călătoare;  CĂLAJN;   temporar  noros.  Vor  cădea
                   17,50 1001 de seri        ţa;   10,50   Partidul,   inima   TIMIŞOARA  :  18,00  Infor­  I-H   (Flacăra);   Iivtoaree-te
                                             ţării;  11,00  Buletin  de  ştiri;   maţiile  zilei;  18,10  Actuali­  şl  mai  priveşte  o  dată  (Si-   Superpoliţistul   (Casa   de   averse  de  ploaie.  Vînt  mo­
                   20.00   Telejurnal                                                                                    cultură);   Patrula   cosmică   derat  din  nord.  (Meteoro­
                                             11,05  Vreau  să  ştiu;  11,35   tatea  in  industrie:  exportul   derurgistul);   Bărbaţii   (Ar­
                   20,55   Pagini   celebre   din   Publicitate; In jurul orei  —  prioritatea  priorităţilor  ;   ta)   ;   lancu   Jianu   hai­  în  acţiune  (11  Iunie)  ;  SI­  log  de  serviciu  :  Pronceneo
                       muzica vocală        12,00 — Transmisiune direc­  18,20  Din  repertoriul  soliş­  ducul (Constructorul) ;  MBRIA :   Povestea îul  Ludovic).
                                                                                             uc a
                           COLEGIUL DE REDACŢIE i Sabin Cerbu, Ion Cioclel» Tibsriu (straie (redacta» jaf). *- ’  Eleno Lîeiu, Ghecrghe Pava) (redactor şef adjunct). Vasiie Pâţan, Nicolae Tîreob
                                                                                              Pretai abonamentelor i lunar — 13 lei? trimestrial — 39 Jeîj pa 6 Iun! —
                  BSJ5AGŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA t 2 700 Deva, etr. Dr. Petra ©roza, tir. 35,
                             Telefoane i 11275, 11585, 12157. Telex i 72288.              78 îeîă anual — 158 iei. Taxa de distribuire la domicilia — 6,50 leî lunar.  §
                            TIPARUL» t Tipografia Deva, etr. 23 August, ar. 257            Abonamentele sa îaa la ofieiila poştala, faetoril postai! §i difuzorîl voluntari
                                                                                                                dîa întreprinderi şl Instituţii                        3
   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21