Page 16 - Drumul_socialismului_1982_09
P. 16
pag. 8 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 718 ® VINERI, 3 SEPTEMBRIE 1982
Punem permanent accentul pe
Oraşele noastre - azi şi mii ne calitatea lucrărilor
Rindul de începui ol re care minerilor le e servită centrului de calcul, a altor Din Cuvîntarea secreta la fondul de stat. Rezerve nind seama de influenţa
portajului nostru ar putea masa. Construite aproape şi altor blocuri de serviciu rului general al partidu le de creştere a recoltei hotărîtoare pe care o are
li acelaşi cu cel al rubricii de întreprinderile miniere, şi cantine la Cimpu lui lui, t o v a r ă ş u l Nicolae nu sint însă nici pe depar densitatea asupra recoltei,
de curiozităţi: „Ştiaţi scurtează drumurile scormo Neag şi Aninoasa, localităţi Ceauşescu, la Consfătuirea te epuizate, fapt demon la semănat asigurăm cel
că ?...". Da, ştiaţi că, atunci nitorilor de cărbune, spo cu largi perspective econo de lucru de la C.C. al strat de producţiile medii puţin 600 boabe germina-
eind in drumurile dumnea resc numărul orelor de lu mice şi de urbanizare. Sint P.C.R. din 19—20 august care au fost obţinute la bile la metru pătrat.
voastră prin Câlan şi O- mină. La lei, sporit e şi nu acestea alte citeva argu a.e., am reţinut sarcina de soiurile Rana 2_ şi Potaisa Acţionînd cu fermitate
răştie, prin Brad şi Valea mărul şcolilor, al grădiniţe mente ale noilor identităţi o deosebită importanţă tra de 3 600 şi i'espectiv 3 200 pentru pregătirea unor ba
Jiului, Deva sau Hunedoa lor, al atelierelor-şcoală, ai urbanistice clădite in acest sată lucrătorilor de pe o- kg boabe la hectar. O com ze temeinice recoltei vii
ra, prin celelalte aşezări liceelor clădite pentru fii timp. goare privind. pregătirea u- portare mai slabă a avut-o toare de grîu, mecanizato
urbane, atunci cînd aţi co cele şi llii hunedorenilor. * nor baze temeinice produc însă soiul Libelula, care rii au efectuat arături pe
lindat de la un capăt la lată noi argumente pen La început nici blocul in ţiei de cereale păioase din toate suprafeţele eliberate
altul porţiunea aceasta de tru temeinicia afirmaţiei : care locuiţi dumneavoastră anul viitor, astfel îneît în care urinează să fie însă
ţară, ati străbătut, de fapt, Hunedoara — judeţ in pli n-a fost bloc ; nici alimen 1983 să se obţină o pro EXPERiEMÎÂ mânţate în această toam
unul dintre cele mai urba nă urbanizare. tara din colţ n-a existat; ducţie de cel puţin 1200 nă. în acelaşi timp, pe o
nizate judele ale Româ Orice oraş care se res şcoala ta care vă înscrieţi kg cereale pe locuitor. Ho- GRIULUI suprafaţă de 10 hectare au
niei ? pectă — nici de aici nu lac în această toamnă pruncul tărîţi să îşi aducă întreaga fost aplicate îngrăşăminte
Nu credem că vreun hu- excepţie oraşele noastre — nu era, şi nici stadionul de contribuţie la materializa organice, iar 50 de hectare
nedorean, hunedoreaa ai îşi adaugă la zestrea edili la marginea oraşului n-a rea acestui obiectiv, lucră de altfel, a şi diminuat pro sînt fertilizate cu îngrăşă
judefului - vrem să zicem tară şi căile de acces. Noi fost. torii ogoarelor din cadrul ducţia medie pe unitate, minte chimice. întreaga
— ar trăi pe aceste melea le şi modernele artere ru La început toate acestea Cooperativei agricole de între factorii cu un rol cantitate de sărnînţă este
guri fără să ştie că judeţul tiere, B-dul Decebal şi Ca au fost doar nişte vise, nişte producţie Haţeg au stabilit hotărîtor asupra recoltei selecţionată şi verificată
său are, deocamdată, 12 lea Zarandului - aduc şi aspiraţii. Apoi au devenit şi înfăptuiesc o serie de situăm pe primul plan prin analize de laborator.
oraşe, dintre care 3 sint şi duc prin porţile Devei tre nevoi neapărate, imediate. măsuri vizînd valorificarea grija faţă de calitatea lu De asemenea, avem asigu
: municipii; ca gradul de ur- cători cărora le este uşor A fost o zvircolire de gind. superioară a potenţialului crărilor, începînd cu efec rate fungicidele necesare.
| banizare a localităţilor^ să vadă oraşul. Să vadă l-au urmat variantele : una, productiv de care dispune tuarea arăturilor, fertiliză Atenţie maximă vom acor
| „bate" spre 80 la sută ; că noua lui identitate clădită două, trei. Care e cea mai unitatea noastră. rile, pregătirea patului da acţiunii de producere a
la slirşitul acestui cincinal pe vechile vetre. Să vadă nimerită, mai modernă, mai Experienţa proprie ne-a germinativ, semănatul, er- seminţelor, organizînd e-
In dreptul altor 5 aşezări, noul hotel la a cărui con economică, mai... artistică. bieidarea şi încheind cu xemplar desfăşurarea lu
pe hartă se va aşeza sewi- strucţie se lucrează ; la lei, Aceea a rezistat. A lost demonstrat că recolte spo strîngerea producţiei. crărilor pe loturile desti
rite de griu se obţin prin
nul acela convenţional, ca noul spital şi semeaţă clă pusă in machete. Blocul a Ca în fiecare an, arăturile nate acestui scop. Averii
re înseamnă noi centre ur dire a Institutului de cerce fost un paralelipiped mi aplicarea cu rigurozitate a se efectuează folosind obli certitudinea că măsurile
bane. tare, inginerie tehnologică cuţ şcoala un cub. Maga normelor cuprinse în teh gatoriu grapele stelate în pe care le-am întreprins
acestei
specifică
nologia
Ştiaţi că ?... pină la sfir- şi proiectarea construcţiilor zinul cine ştie ce altă figu culturi. Astfel, în acest an agregat cu plugurile, urmă şi cele ce vor fi luate în
şitul anului 1985 in vecină industriale miniere, ridicată ră împrumutată din geo am reuşit să înregistrăm o rind totodată să nu rămînă continuare ne vor asigura
tatea mai apropiată sau mai la indicaţia t o v a r ă ş u l u i metrie. producţie medie de 2 877 greşuri şi să fie bine în fructificarea deplină a po
depărtată a blocului dum Nicolae Ceauşescu. Şi acum, pentru oraşele kg grîu la hectar, cu 77 corporate resturile vegeta sibilităţilor de sporire a
neavoastră se vor mai înăl Grijii pentru locuitorii ju noastre de mîine, la Insti kilograme la hectar mai le. Pentru a înlătura dimi producţiei de cereale pă
ţa alte şi alte case ? Vreo deţului ii stau mărturie şi tutul de proiectări Hune mult faţă de prevederile nuarea producţiei din cau ioase.
23 000 de apartamente. Că lucrările care prind contur doara se întocmesc, se mo planului, ceea ce ne-a dat za excesului de umiditate, EUFROSÎMA BUFNEA,
din acestea mai mult de in centrele civice din mai difică, se definitivează ma posibilitatea să onorăm in nivelarea terenului se face inginer şef
jumătate se vor ridica a- toate oraşele ; şi noile dis chete, autorii lor sint ingi tegral sarcinile de livrare cu deosebită atenţie. 'fi !a C A P. Haţeg
colo, in Vale, in Valea căr pensare din Petrila şi Vul neri, arhitecţi, proiectanţi,
bunele■ şi a Jiului ? can şi incăpătoarele cine peste 100 la număr. E greu eonzn • t tt,xnr * e Jtttm r / «nwr • *“*
Fireşti şi îndreptăţite mo matografe din Câlan, Ha să le spunem numele tu Xiaoping, vicepreşedinte al un aliat al S.U.A.. nu-şi
tive de mindrie pentru toţi ţeg şi Hunedoara, şi viitoa turor. Oricum semnăturile C.C. al P.C. Chinez, şi Ra poate permite să lase fără jj
locuitorii judeţului Hune rea sală polivalentă - cu lor se văd peste lot, acolo, portul de activitate al Co lucru alte mii de britanici. ;
doara. Aici, ca pretutin 2 000 de locuri — ce se va unde de-abia veniţi sau de mitetului Central, prezentat 3
deni, de altfel, se constru construi in Petroşani, ca ja plecaţi, constructorii le de Hu Yaobang, preşedin ^ CIUDAD DE MEXICO. 8
ieşte. Se construieşte virtos. de altlel şi extinderea tea intregesc gindul. Forma gin- tele C.C. al P.C. Chinez. — Preşedintele Mexicului, 2
3 700 e un ritm. De ridica trului de stat din localita dului lor stă in personalita m MOSCOVA. - La Mos- Jose Lopez Porţiile, a aram- |
re a noilor case. Un ritm te ; şi construirea centrului tea, in noua identitate a o- 3 cova a avut Ioc un miting El ROMA. - Noul cabi ţai miercuri naţionalizarea '
rapid. 3 700 a fost numă de recuperare a forţei de raşelor noastre. o pentru pace al oamenilor net italian, condus de Gio- băncilor particulare din ţa- jj
rul apartamentelor clădite muncă, a institutului de CONSTANTA 5 muncii din capitala savie- vanni Spadolini, a obţinut ră, excepţie făcind cele ,
in 1981. Acum, in anul a- cercetare şi proiectare, a POFESCU-CORPADE joi după-amiază votui de străine — informează ngen- 0
\ costa, ritmul creşte. 8 tică, informează agenţia învestitură al Camerei de ţia Notimex. în raportul a- ,
In vizita pe care secretarul * TASS. Participanţii la miting putaţilor, la sfîrşitul dezba
general al partidului, tova | purtau pancarte cu inscrip terilor pe marginea pro nual prezentat parlamente- jj
lui (Congresul Uniunii), şe
răşul Nicolae Ceauşescu, a ţii ca „Nu ! armei nucleare
făcut-o in urmă cu trei ani şi cu neutroni", „Să se pu gramului guvernamental. In ful statului mexican a jus- 2
în Valea Jiului, cerea arhi 9 nă capăt cursei înarmări- favoarea guvernului au vo tificat decizia privind naţio- 5
tecţilor şi constructorilor i lor !“, „Pace popoarelor lu- tat 357 de deputaţi, repre nalizarea prin dificultăţile 2
hunedoreni să-şi armonize * mii !". zentând partidele majorită economice şi financiare pe §
ze in aşa lei hărnicia şi ţii guvernamentale. care le cunoaşte in prezent *
priceperea şi talentul şi — | A fost adoptată o rezo- Mexicul şi a arătat, toteda- |
de ce nu ? — lantezia, in J luţie în care este exprima- E3 LONDRA. - Primul mi tă, că existenţa sistemului ,
cit pe bătrina Vale ce ve s tă hotă rî rea oamenilor nistru al Marii Britanii, bancar privat a facilitat 8
specula
ca-
ghează statornică mersul ’ muncii de a se situa în pri- Margaret Thatcher, a decla pitaluri. şi exodul de băn- *
Naţionalizarea
,
Jiului, să fie clădite aşe 5 mele rînduri ale luptători- rat că guvernul său este
cilor şi instituirea unui con- 0
zări, oraşe care să bucure, J lor pentru pace şi dezarma- hotărît să impună respecta tro! total asupra schimbu- '
să odihnească, să mulţu rea contractelor de către rilor din acest sector vor f
mească, să incinte orele de | re, pentru destinderea in- firmele britanice care s-au
lumină ale oamenilor din * ternaţională. angajat să livreze U.R.S.S. permite „combaterea specu- J
adine uri. lei făţişe şi chiar instituţia- |
Indicaţiile date atunci au m .BEIJING. - Dezbate- echipament pentru conduc nalizate, precum şi supri- J
prins ori au început să ! riie celui de-al Xll-lea Con- ta de gaze dintre Europa marea aspectelor de dome- jj
prindă contur. Oraşe in vii * greş naţional al Partidului occidentală şi Siberia, în niuI speculei ale inflaţiei"
torul mare oraş. Petrila, Pe- J Comunist Chinez au conti- pofida opoziţiei guvernului - a spus preşedintele. i
troşaniul, Vulcanul, Lupe- 0 nuai joi pe grupuri de lu- S.U.A. - transmite agenţia
niui, Uricaniul îşi răsfaţă 2 cru, relatează agenţia Chi- Reuter. Vorbind Io o reu
de pe-acum înălţimile. Un J na Nouă. niune organizată in Scoţia,
oraş se strămută dintr-un 2 Participanţii dezbat cu- regiune puternic afectată
loc in altui. Sporeşte nu \ vîntarea rostită la deschi-
mărul şi confortul cantine de recesiune, ea a spus
lor, cantine-restaurant, in Armonii urbanistice. 2 derea congresului de Deng că, deşi Marea Br'tanie este
ttsxzxv # «nw
21,05 Film artistic: „Meciul tă: Adunarea populară din tilor Maria Butaciu, Dumi PETROŞANI : Destine ro Buddy ITolly (Mureşul) ;
secolului” — premieră municipiul Hunedoara, pri tru Constantin şi Rcmns mantice (Unirea) ; Bon- XLIA: Saltimbancii (Lumi
tv. Producţie a stu
Noiembrie)
ner
fiul
ifiELEVIZfUNE diourilor ,.Gruzia-Film“ lejuită de vizita de lucru Bistriţa la taragot; 18,45 E- LUPENI : (7 Angela merge ; na) ; GHELARI : Rebelul
tovarăşului
a
tapa actuală — etapa ma
Nicolae
(Minerul).
— U.R.S.S. Ceauşescu in judeţul Hune rilor transformări revolu mai departe (Cultural);
23,20 Telejurnal. doara; 13,00 De la l ia 3; ţionare pe plan mondial; V U L C A N : învingătorul
tiv jurul orei 52,00 Trans 15.00 Student club ; 16,00 19,00 Ritmuri pentru case- (Luceafărul) ; LONEA : Un
misiune directă: Adu Buletin de ştiri ; 10,05 Cin- tofonul dv. ; 19,30—20,00 In- echipaj pentru Singapore
narea populară din tec peste zări şi ape ; 10,20 tilnlrc cu artele : direcţii (Minerul) ; PETRILA : Cei I VREMEA^
municipiul Hunedoa IBE? adbo nmn Sfatul medicului; 16,25 Re de acţiune estetică şi edu şapte fantastici (Muncito
ra, prilejuită de vizi pere componistice : Florin cativă in noua stagiune mu
ta de lucru a tovară Bogardo ; 16,40 Coordonate zicală; Repetiţii in sălile resc) ; ANINOASA : Esca- Timpul probabil pentru
şului Nicolae Ceauşescu economice ; 17,00 Buletin dronul husarilor zburători ziua dc 3 septembrie 1982:
în judeţul Hunedoara BUCUREŞTI 1 : 6,00 Ra- de ştiri ; 17,05 Pentru pa teatrelor; Carnet plastic (Muncitoresc) ; UR1CANI: Vremea va fi în general
15.00 Telex dioprogramul dimineţii; 6,30 trie ; 17,45 Din cele mal lugojean. Comoara din Lacul de ar frumoasă cu cerul varia
. 15,05 Invitaţie de vacanţă. Pentru înfăptuirea indica îndrăgite melodii populare; gint (Retezatul) ; BRAD { bil. Izolat vor cădea aver
Ca Muzeul de istorie ţiilor tovarăşului Nicolae 18.00 Orele sorii ; 19,35 Vir Grăbeşte-te încet (Stea se de ploaie. Vintul va su
şi arheologie din Cluj- Ceauşescu, acţiuni hotărite, tuozi instrumentişti do ua roşie) ; o R A ş TI E: fla moderat din est. Tem
Napoca mobilizare totală pe ogoa muzică populară: 19,45 A- Grăbeşte-te încet (Patria); peraturile maxime vor fi
re; 7,00 Radiojurnal; 8,00 gricultura de la A la Z ; cuprinse intre 22 şi 27 de
15,30 La volan — emisiune Escadronul husarilor zbu
pentru conducătorii Revista presei; 8,10 Curie 20.00 Radiojurnal; 20,40 Pro rători (Flacăra); GEOAGIU- grade, iar cele minime
aut o rul melodiilor; 9,00 Buletin tagonişti al şlagărelor; DEVA : Atac împotriva BAI : Duelul (Casa de cul între 10 şi 15 grade. Di
de ştiri; 9,05 Răspundem 22.00 O zi într-o oră ; 23,00 lui Rommel (Patria); în mineaţa local ceaţă pe văi.
15,45 Emisiune in limba ger ascultătorilor; 10,00 Bule Bijuterii muzicale; 23,30— toarcere la dragostea din tură) ; HAŢEG : Convoiul
mană La munte, vremea va fi
tin dc ştiri; 10,05 Atlas fol 3.00 Nou stop muzical noc ţii (Arta) ; HUNEDOARA ! (Dacia); BRAZI : Dragos în general instabilă cu cer
17,10 Tragerea loto cloric; 10,30 Ştiinţa şi via turn. Lanţul amintirilor — seriile tea mea călătoare; CĂLAJN; temporar noros. Vor cădea
17,50 1001 de seri ţa; 10,50 Partidul, inima TIMIŞOARA : 18,00 Infor I-H (Flacăra); Iivtoaree-te
ţării; 11,00 Buletin de ştiri; maţiile zilei; 18,10 Actuali şl mai priveşte o dată (Si- Superpoliţistul (Casa de averse de ploaie. Vînt mo
20.00 Telejurnal cultură); Patrula cosmică derat din nord. (Meteoro
11,05 Vreau să ştiu; 11,35 tatea in industrie: exportul derurgistul); Bărbaţii (Ar
20,55 Pagini celebre din Publicitate; In jurul orei — prioritatea priorităţilor ; ta) ; lancu Jianu hai în acţiune (11 Iunie) ; SI log de serviciu : Pronceneo
muzica vocală 12,00 — Transmisiune direc 18,20 Din repertoriul soliş ducul (Constructorul) ; MBRIA : Povestea îul Ludovic).
uc a
COLEGIUL DE REDACŢIE i Sabin Cerbu, Ion Cioclel» Tibsriu (straie (redacta» jaf). *- ’ Eleno Lîeiu, Ghecrghe Pava) (redactor şef adjunct). Vasiie Pâţan, Nicolae Tîreob
Pretai abonamentelor i lunar — 13 lei? trimestrial — 39 Jeîj pa 6 Iun! —
BSJ5AGŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA t 2 700 Deva, etr. Dr. Petra ©roza, tir. 35,
Telefoane i 11275, 11585, 12157. Telex i 72288. 78 îeîă anual — 158 iei. Taxa de distribuire la domicilia — 6,50 leî lunar. §
TIPARUL» t Tipografia Deva, etr. 23 August, ar. 257 Abonamentele sa îaa la ofieiila poştala, faetoril postai! §i difuzorîl voluntari
dîa întreprinderi şl Instituţii 3