Page 25 - Drumul_socialismului_1982_09
P. 25
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 719 © SiMBATA, 4 SEPTEMBRIE 1932 paq. 7
Vizita de lucru a tovarăşului
ffT^FWTTTTWrn
Nic©S®e Ceauşescu in Judelui Hunedoara
(Urmare din pag. a 6-a) general al Centralei indus şi creşterea productivităţii amprenta unei înalte efi Spre o eficienţă crescîndă
triei tricotajelor şi Corne muncii. Pe această bază, ciente, a calităţii şi corn- j
prinderea va lucra pe baza lia Vizitiu, directoarea au fost obţinute tricotaie petitivităţii.
normelor de consum pre întreprinderii, care infor cu tuşeu plăcut, de cali De ia întreprinderea de j a întrepi
văzute pentru 1985. De alt mează că, în această uni tate superioară, cu stabi tricotaje, tovarăşul Nicolae j activităţi
fel, şi în acest an, consu tate, ca urmare a măsu litate dimensională şi du Ceauşescu şi tovarăşa j
murile materiale au fost rilor luate pentru creşte rabilitate la purtare, ast Elena Ceauşescu s-au în In perioada trecută din angajamentele luate cu
substanţial reduse, ele rea eficienţei economice, fel incit 80 la sută din dreptat intr-o maşină des acest an, colectivele de ' prilejul vizitei tovarăşului
fiind mai mici decît me productivitatea muncii a- volumul total al produc chisă, spre stadionul „Cor- muncă de la întreprinde Nicolae Ceauşescu, la a-
dia pe centrală. In con nuale, caleuîată pe baza ţiei realizate îl constituie vi«ul“ unde s-a desfăşurat rea de transporturi auto cest mare obiectiv, toţi lu
sens cu preocupările care producţiei nete, atinge cele d" calitate lux şi marea adunare populară. Deva s-au mobilizat mai crătorii noştri muncesc în
domină sectorul încălţă peste 118 000 lei pe mun extra Specialiştii între Pe întregul traseu, care mult, reuşind să obţină brigăzi, în regim de 12 ore,
minte pe plan mondial, şi citor. Din 1978, an în care prinderii au ob'inut re a străbătut principalele rezultate bune la principa dînd dovadă de patriotism,
aici au fost întreprinse întreprinderea funcţionează zultate deosebit de bune şi artere ale municipiului, lii indicatori de producţie.
ample studii şi cercetări la întreaga capacitate, aici în reducerea consumurilor mii de hunedoreni şi-au La venituri brute, sarcini dc înaltă conştiinţă poli-
pentru uşurarea greutăţii se realizează anual 1,8 mi de materii prime prin exprimat cu deosebită căl le au fost îndeplinite în tico-profeslonală, folosind
încălţămintei, care au avut lioane bucăţi tricotaje, în proporţie de 101,6 la sută, din plin timpul efectiv de
drept rezultat realizarea exclusivitate din materii modificarea parametrilor dură sentimentele de înal din care la transport de lucru şi maşinile din do
unor produse competitive, prime româneşti : melana, de structură ai tricotului, tă preţuire si dragoste marfă — 105,8 la sută, la tare. La fel se acţionează
uşoare şi durabile. poliesteri, diverse ames creşterea fineţei firelor, faţă de secretarul general tone expediate — 106,4 la şi ia descoperta de la
■’el ici tind tînărul colec tecuri şi combinaţii de si reducerea numărului a- al partidului, profunda lor sută, la tone kilometri — Cîmpu lui Neag, unde avem
la sistemele de
cestora
tiv al unităţii pentru rezul fire, lină indigenă. Secre alimentare, prin folosirea recunoştinţă faţă d° preo 105,9 la sută, iar la pro 60 de autobasculante şi ur
tatele obţinute In reorgani tarului general al partidu de fire cu efecte speciale, cuparea sa constantă pen ductivitatea muncii (rapor mează să ajungem la 100.
zarea fluxurilor tehnolo lui îi sînt prezentate o de amestecuri de fibre tru dezvoltarea judeţului Adică, de la 280 000 tone
gice, care vor conduce la serie de produse realizate naturale cu chimice şi Hunedoara, a întregii ţări. tată la producţia netă pe steril cît transportăm a-
obţinerea unei producţii pe baza unor tehnologii Se ovaţionează neîntre o persoană) — 103,3 la su cum lunar, va trebui să a-
suplimentare de peste superioare puse la punct prin reducerea pierderilor rupt pentru partidul nos tă. Economistul Vasile Po- j ungem la 400 000 tone. Nu
500 000 perechi de încălţă în întreprindere. Sînt a- de fabricaţie. Rezultatul tru comunist, pentru con pescu, şeful biroului plan-
minte în spaţiile de pro precîate în mod deosebit acestor acţiuni — consumul ducătorul său încercat, dezvoltare, aprecia, pe ba poate fi trecută eu vede
ducţie existente, secreta- corn pleurile pentru femei, de materii prime s-a re pentru patria socialistă, za acestor rezultate, că s-a rea nici contribuţia pe ca
generai a urat noi vestele şi puloverele rea dus pe primele opt luni pentru pace şi colaborare înregistrat un salt calitativ re am avut-o în camnania
succese în muncă şi multă lizate prin ingenioase îm ale anului cu aproape 32 în întreaga lume. în activitatea tuturor auto agricolă de vară. Aici, zil
sănătate harnicelor mun binări din bucăţile de tri la sută. Din economiile T o v a r ă ş u l Nicolae bazelor întreprinderii, că nic am asigurat o capaci
1
ci oare hunedorene. cot rezultate în urma obţinute astfel s-au con Ceauşescu şl tovarăşa s-au făcut progrese pe li tate de transport de 1 300
" o v a r ă ş u l Nicolae croirii. Un interes deose fecţionat peste 200 000 bu Elena Ceauşescu au răs nia optimizării transportu tone. De asemenea, am în
Ceauşescu, tovarăşa Elena bit au stirnit tricotajele căţi tricotaie. puns cu multă simpatie rilor. Aceasta. în condi cercat şi am reuşit să a-
Ceauşescu, ceilalţi tova din melană în amestec cu Secretarul general al şi căldură manifestărilor ţiile confruntării colective cooprim mai bine decît în
răşi din conducerea de materiale refolosibile ob partidului a felicitat colec prieteneşti, de stimă şi alţi ani aproape toate con
partid şi de stat se în ţinute în urma prelucrării tivul de oameni ai mun dragoste ale celor aflaţi lor de aici eu unele pro tractele încheiate cu bene
dreaptă apoi spre între gogoşilor de mătase, fus cii pentru produsele foarte de-a lungul trotuarelor, bleme deosebit de impor ficiarii din judeţ.
prinderea vecină — cea tele plisate direct în ma frumoase realizate, ex- care scandau cu putere tante vizînd desfăşurarea
de tricotaje tip lină. Şi şina de tricotat, bluzele primîndu-şi încrederea că „Ceauşescu — P.C.R. !“, unei activităţi eficiente, în paralel cu amplifica
aici, oamenii muncii fac si jachetele din fire fine. şi în continuare nu va fi „Ceauşescu — România, cum sînt : reducerea cote rea realizărilor au crescut
o primire entuziastă oas- Aplicarea unor tehnologii precupeţit nici un efort stima noastră şi mîndria!", lor de carburanţi şi lubri- şi eforturile pe linia gos
rpeţilor dragi. Sînt prezenţi proprii a asigurat reduce pentru ca activitatea des „Ceauşescu şi poporul !“, fianţi, asigurarea anvelo podăririi şi economisirii
; iu Ha Stamatotu, director rea normelor de consum făşurată aici să poarte „Ceauşescu — Pace ! . pelor necesare, a pieselor combustibililor, a recupe
de schimb, stocarea unui rării şi recondiţionării
important număr de auto pieselor de schimb şi sub-
buze şi, concomitent, redu ansamblelor.
cerea traseelor de circula De la inginerul principal
ţie. Alexandru Soriţău, din ca
Conducerea unităţii, co drul biroului tehnic între
mitetul de partid au ana ţinere, am aflat ci leva a-
lizat cu răspundere modul mănunte în această privin
în care este utilizat parcul ţă.
auto, stabilind măsuri efi — Producţia de piese re
ciente care să conducă la condiţionate este mai mare
dinamizarea activităţii, la decît în anul trecut. A a-
realizarea sarcinilor care juns lunar la peste 1,1 mi
revin colectivelor de mun lioane lei, iar la piese con
că. fecţionate depăşeşte 1,3 mi
— S-a pus accent prio lioane. S-a acţionat bine şl
ritar, sublinia inginerul în ceea ce priveşte vulca
Wieland Schneider, direc nizarea şi reşaparea anve
torul adjunct tehnic al în lopelor, unde avem execu
treprinderii, pe mobilizarea tate pînă în prezent 1200
lucrătorilor pentru înde şi, respectiv, 2000 bucăţi
plinirea la timp a sarcini anvelope. Aceasta ne-a a-
lor mari care stau în fa jutat să ne reglăm, într-o
ţa noastră. în primul rînd oarecare măsură, situaţia
este vorba de lucrările pe aprovizionării cu anvelope.
care le avem de executat La combustibili, prin mă
la Canalul Dunăre — Ma surile întreprinse, am eco
rea Neagră, unde sînt de nomisit 700 tone motorină
taşaţi 330 de oameni, cu şi 35 tone de benzină.
i 115 autobasculante de 16
tone. Pentru a ne respecta LIVIU BRAICA
o — a — — ra-a — © — ® — o — o-» - o - a
Recoltarea fasolei, peratori. Au venit la cîmp,
jn.' ăîxiînţarea culturilor 'ogereea recoltei acestui an, pregătirea cu mic cu mare, sute de
oameni care au muncit cu
furajere trebuie hărnicie, de dimineaţa de
intensificate viitoare —• obiectiv® prioritar© vreme pînă seara lîrziu, la
s t r î n g e r e a tuberculi
Unităţile agricole de pro de pe numai jumătate din rea îndeaproape a stării Tot satul, deaproape starea de vege lor. Cooperatorii s-au în
ducţie din Consiliul unic suprafaţă, ceea ce înseam de vegetaţie a culturii de taţie a culturii, maturiza trecut prin hărnicie. Prin
agroindustrial Deva sînt nă că aici se impune gră cu mic cu mare, rea tuberculilor, pentru a tre primii' care au ieşit la
preocupate în aceste zile birea lucrării pentru ca a- cartofi, pentru a se deter la recoltarea stabili momentul optim de recoltarea cartofilor şi
de două probleme deosebit coasta să se încheie cit mai mina precis cînd se poate cartofilor ! declanşare a campaniei de muncesc cu mult spor se
de importante : recolta rea repede. începe recoltarea şi a se Cooperativa agricolă de recoltare. Acest moment numără Viorica Mihăiescu,
cartofilor şi fasolei şi în- O tată direcţie de acţiu trece urgent la strîngerea s-a petrecut de curînd, la
sămînţarea culturilor fura ne este tasămînţarea. cultu producţie din satul Ostrov, 28 august, cînd în tot sa Anuţa Iacoboni, Victoria
jere. La C.A.P. Deva a în rilor furajere. Din situaţia cartofilor. Trebuie, de a- comuna Rîu de Mori, este tul a fost lansată chema Pascotescu, Licuia Dinules-
renumită în judeţul nostru
semenea, să se continue
ceput şi se desfăşoară cu operativă existentă la Con pregătirile în vederea în- pentru producţia mare de rea : e vremea să strin cu, Neluţa Bojin, Saltiţa
tot mai mare intensitate siliul unic agroindustrial cartofi ce o obţine pe uni gent recolta de cartofi. Moisescu, Ana Coţolan şi
recoltarea fasolei pentru rezultă că C.A.P. Deva se sămînţării culturilor păioa- tatea de suprafaţă în fie Toată lumea în cîmp, la foarte mulţi alţii.
boabe. Pînă la ora actua situează pe un loc fruntaş se — arăturile, selectarea recoltat ! Am avut o scurtă discu
lă, s-au recoltat 10 ha din şi la această lucrare, aici ţie cu Puiu Mastraghin,
cele 20 cultivate, ceea ce fiind însămînţată rapiţa lo si fn acsr'tcisîfcyră Combinele de recoltat — inginerul şef al cooperati
înseamnă puţin, întrucît pe cele 20 ha planificate. pregătite şi reglate din vei, care ne-a spus ;
timp —, conduse de Ioan
vremea este înaintată şi Au terminat de însămînţat Bernat, Cornel Niculescu, — Avem însămînţată cu
există pericolul să se de cu lolium suprafeţele pla seminţei de grîu şi orz, care an. în primăvara şi Axente Dumulescu, Dumi cartofi o suprafaţă de
păşească termenul optim nificate unităţile coopera fertilizarea terenului cu vara acestui an ziarul nos 120 ha, din care pînă a-
de strîngere a acestei cul tiste din Brănişca — 30 ha cantităţi cît mai mari de tru a relatat adeseori de tru Bogdan şi Ioan Lingu cum (joi, 2 septembrie)
tiv şi Cristur — 20 ha. Lucra îngrăşăminte organice şi spre munca harnică, despre rar, care se numără prin am recoltat 14 ha. Mergem,
v.oltarea fasolei se află rea este însă rămasă în chimice. Sînt sarcini de strădania responsabilă a tre cei mai buni mecani deocamdată, cu o viteză de
pe agenda de lucru şi ta urmă la cooperativele din mare răspundere în etapa cooperatorilor şi mecaniza zatori ai formaţiei S.M.A.
celelalte cooperative agri Şoimuş, unde s-au semănat actuală, care — în lumina torilor îndreptată în di ce deserveşte cooperativa 4—5 ha pe zi, dar în zilele
cole din jurul municipiu doar 24 ha din cele 30 pla orientărilor cuprinse în cu- recţia Insămînţării şi în agricolă din Ostrov — au următoare viteza va fi şi
mai mare.
lui. La ora actuală lucra nificate şi Banpotoc, unde treţinerii recoltei de car păşit peste rîndurile de
rea s-a încheiat la C.A.P. din 15 ha planificate s-au vîntarea t o v a r ă ş u l u i tofi în cele mai bune con cartofi frumos aliniate, e- — Ce recoltă preconizaţi
Bîrcea, unde s-au recoltat Nicolae Ceauşescu, secre diţii, astfel că plantele liberate de vrejuri şi au la hectar ?
10 ha, iar la unitatea agri semănat 10 pînă în mo tarul general al partidului, s-au dezvoltat foarte fru — Este prematur să dau
scos la lumină primii tu
colă din Crîstur ea se a- mentul de faţă. la recenta consfătuire de mos, promiţînd o produc berculi de cartofi Os o cifră exactă însă cred
propie de sfîrşit. La C.A.P. în atenţia specialiştilor ţie bogată. Conducerea ia ra. că vom obţine mai mult
Şoimuş şi Brănişca — fie din toate unităţile agrico lucru de la C.C. al P.C.R. cooperativei, în frunte cu decît anul trecut, cînd am
care avînd cîte 1Q. ha cul —, trebuie îndeplinite cu inimosul şi priceputul pre Recoltarea cartofilor a depăşit 2t 000 kg In hectar.
tivate cu fasole pentru le ale judeţului, trebuie să cea mai mare răspundere şedinte al unităţii, Cornel mobilizat, în zilele urmă
boabe. — s-a struis recolta stea în aceste zile urmări şi conştiinciozitate. Lepădătoni, a urmărit în toare, tot mai mulţi coo TRAIAN SONDOR