Page 27 - Drumul_socialismului_1982_09
P. 27
**’£ tur-- -h»
Acţiuni prompte pentru sporirea
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNlŢI-VÂi
producţiei şi recuperarea restanţelor
te Dialogul mobilizator ca bunătăţirea calitativă a for ivesc la locul dc muncă,
re a avut loc la Lupcni în ţei de muncă —• o cerinţă — în acţiunile noastre,
cadrul recentei vizite de imperioasă, dată fiind com nc-a declarat interlocuto
lucru întreprinse de secre plexitatea exploatării me rul, pornim, de la indicaţia
tarul general al partidu canizate a cărbunelui — dc inestimabilă valoare
lui, Nicolae Ceauşescu, in au fost întreprinse mai practică, formulată dc se
Valea Jiului, indicaţiile multe măsuri organizatori cretarul general al parti
trasate cu acest prilej mi ce, toate avînd un punct dului, cu privire la legă
nerilor, cadrelor tehnice şi de legătură cu atelierul c- tura dialectică ce există
de conducere au declanşat lectromccanie al minei în între valoarea Jocului de
în toate colectivele de primul rînd. Se face apel muncă nou creat prin me
A L C O N S I L I U L U I P Q muncă acţiuni hotărîte la muncitorii acestui ate canizare, care depăşeşte
pentru creşterea producţiei
de cărbune şi recuperarea
restanţelor din acest an.
Anul XXXIV, tu. 7 720 DUMINICĂ, 5 SEPTEMBRIE 1982 4 pagini - 50 bani La mina Lupeni, directo m m s,
rul întreprinderii, ing. Ti-
tus Costachc, ne-a înfăţi lier, cunoscuţi ca specia
500 mii lei pe muncitor,
PUPĂ WIZITI BE LUCRU â TSVflSiŞULBi şat pe larg principalele lişti neîntrecuţi în între şi calitatea forţei de mun
măsuri adoptate în lumina ţinerea şi exploatarea uti că, pregătirea profesională
MCOUE EEflOŞESGlI îft JUDEŢIiL HUHEOBAPS indicaţiilor secretarului ge lajelor moderne, pentru a a celor care exploatează
neral al partidului.
utilajele. Minerul-telmician
se încadra în brigăzile di
— A fost revizuită pro rect productive. în de a devenit o condiţie obli
gramarea producţiei pen cursul anilor la acest ate gatorie a aplicării tehno
Angajare şi responsabilitate depline tru luna septembrie, prin lier s-a format un nucleu logiilor avansate, a exploa
tării mecanizate a cărbu
prisma sarcinii de a asigu puternic dc muncitori — nelui.
ra creşterea efectivului di
înfăptuirea obiectivelor şi sarcinilor rect productiv, ne-a rela cu una sau mai multe ca La mina Paroşeni, o altă
lificări —, care pot orieînd
tat interlocutorul. Un nu să intervină în remedierea unitate carboniferă cu
grad înaintat de mecaniza
oinoineiolul noi calităţi măr de 92 muncitori din defecţiunilor electromeca re, directorul întreprinde
subteran, cuprinşi în acti
nice, dar mai ales să le
vităţi auxiliare, au fost în prevină, pot asigura aşadar rii ing. Emerilch Kovacs,
ne-a vorbit despre preocu
cadraţi începînd de ieri în funcţionarea acestora la
„Am constatat cu multă satisfacţie că oamenii muncii din Hune pări similare.
abataje şi la pregătirile în parametri superiori. Tot — Avem în vedere ca o
doara — atît în VTţlea Jiului, cit şi metalurgiştii, siderurgiştii, câi din cărbune. Cu toţii au cali prin atelier se are în ve parte din efectivele cc vor
industria uşoară şi din alte sectoare de activitate — acţionează cu ficarea necesară pentru dere împrospătarea cunoş fi plasate la noile abataje
noile locuri do muncă. Alţi tinţelor profesionale sau, să provină din activităţi
toată răspunderea şi fac totul pentru realizarea în cele mai bune după caz, însuşirea de cu auxiliare. Concomitent, şi
38 de muncitori de ia su
condiţii a planului pe acest an, a sarcinilor de mare răspundere pe prafaţă au fost îndrumaţi noştinţe noi, pentru mun în formaţiile existente vom
citorii şi maiştrii cuprinşi
care le au în cadrul dezvoltării generale a economiei naţionale". spre comisia medicală în în activitatea din abataje. încadra muncitori din alte
vederea încadrării în aba activităţi.
NICOLAE CEAUSESCU taje, iar 20 dintre ei s-au Vor fi organizate cursuri în legătură cu pregăti
şi prezentat pentru instruc cu durata între 3 luni şi rea profesională, la ambe
taj. Vom continua aseme un an, pe diferite profile le întreprinderi vor fi îm
Oamenii muncii din jude tivă, căci tovarăşul Nicolae ţă cerinţa continuării într-un nea acţiuni pentru a obţi de specialitate. Se preconi bunătăţite planurile de
ţul nostru au încă vii în min Ceauşescu a abordat o mul tonus susţinut a eforturilor ne în final îmbunătăţirea zează, de asemenea, orga şcolarizare şi condiţiile de
te şi în inimă imaginile clo titudine de sarcini de strin pentru aplicarea în viaţă a u- raportului dintre persona nizarea unor orc de prac desfăşurare a cursurilor.
cotitoarei lor întîlniri cu se gentă actualitate, de însem nei etape noi - superioare prin lul direct productiv şi cel tică în atelier pentru mun Se acţionează, deci, stă
cretarul general al partidului, nătate covirşitoare pentru amplitudine şi profunzime - citorii care deţin o califi ruitor pentru înfăptuirea
tovarăşul Nicolae Ceauşescu. trecerea României în stadiul a programelor privitoare la auxiliar, cu efect direct a- indicaţiilor trasate de so-
Zilele de 1, 2 şi 3 septem mediu de dezvoltare şi fău dezvoltarea producţiei de ma supra creşterii producţiei. care dar nu o practică, fă-
brie vor rămîne memorabile rirea societăţii socialista mul şini, instalaţii şi utilaje des La mina Lupeni am reţi cîndu-i apţi să soluţioneze
pentru minerii Văii Jiului, tilateral dezvoltate. tinate extracţiei şi prelucră nut şi alte preocupări. De in condiţiile mecanizării, ION MUSTAŢĂ
pentru siderurgiştii Hunedoa Vizita secretarului general rii cărbunelui energetic şi pildă, pentru a asigura îm toate problemele ce se
rei şi Călanului, pentru con al partidului iradiază cu deo cocsificabil, creşterea gradu (Continuare in pag o 3-ci)
structorii salbei de hidrocen sebită forţă orientarea dată lui de mecanizare a lucrări
trale de pe Rîu Mare şi Strei, de Congresul al Xll-lea cu lor miniere, realizarea an
pentru muncitoarele unităţilor privire la realizarea pînă în samblului lucrărilor de inves
din ramura industriei uşoare, 1990 a independenţei ener tiţii aprobate de conducerea
pentru toţi cei care au avut getice a. ţării, obiectiv pe cît partidului şi statului. Etapa
fericitul prilej de a întîmpi- de complex, pe atît de an- vizează, în acelaşi timp, va
na şi înconjura cu toată căl gajant. „In acest cadru - a lorificarea cu maximă eficien
dura şi dragostea lor sufle subliniat tovarăşul Nicolae ţă a uriaşelor investiţii făcute
tească pe înalţii oaspeţi Ceauşescu la marea aduna în extracţia cărbunelui, creş
conducători, veniţi aici pen re populară de la Petroşani terea mai accentuată a pro
tru a analiza la faţa locului - producţia minieră, de căr ducţiei fizice şi a producti
mersul îndeplinirii marilor o- bune are un rol deosebit de vităţii muncii, prin folosirea
biective economico - sociale important, deoarece în 1990 cu randamente mai înalte a
stabilite de cel de-al Xll-lea cea mai mare parte din e- complexelor mecanizate, a
Congres al partidului, a apor nergia electrică şi termică combinelor şi celorlalte ma
tului hunedorean la noua ca trebuie să o realizăm pe căr şini şi instalaţii, ridicarea
litate ce trebuie înfăptuită bune. De aceea, Comitetul calificării profesionale a mi
de întregul nostru popor în Central a elaborat, în primă nerilor, repartizarea şi utili
actualul cincinal. vara acestui an, un program zarea mai raţională a forţei
Este greu de cuprins din- special pentru dezvoltarea de muncă, întărirea spiritului
tr-o singură privire marea producţiei de cărbune, pen de ordine şi disciplină la toa
arie problematică îmbrăţişa tru problemele energeticii". te locurile de muncă.
tă ds vizita de lucru a secre Din această orientare ma Ca într-o uriaşă balanţă, Mina Ţcbca. Brigada con
duşii de comunistul Traian
tarului general ai partidului, joră, pentru minerii Văii Jiu vizita secretarului general al Băjan se numără printre Deputaţii în fruntea obştii
vizită cu ample reverberaţii lui, pentru cercetarea şi pro partidului a pus pe al doilea fruntaşele unităţii.
politice asupra efortului local iectarea din acest domeniu taler complexele probleme
şi naţional, într-o largă şi a- de bază al economisi naţio Foto: VIRG1L ONOIU Ce pot face oamenii
dincă perspectivă construc nale, se degajă cu mare for- (Continuare în pag. a 3-a)
cu tragert mmm
r
Din cronica întrecerii socialiste Multe sînt propunerile ridică la valoarea de 12
pe care cetăţenii oraşului milioane lei — s-au execu
Brad şi ai localităţilor a- tat pînă acum lucrări în
BILANŢ RODNIC taje pentru femei şi co formaţii de lucru, prin tă Ia încărcătura statică
pe oft LUNI pii. In aceeaşi perioadă respectarea severă a dis pe osie. cu 2,5 la sută la parţinătoaro le-au făcut valoare de peste 10 mi
au fost economisiţi 24 000 ciplinei de plan, ceferiş tonajul brut pe trenu deputaţilor lor în consiliul lioane. Şi mai sînt patru
Colectivul întreprinde popular o r ă ş e n e s c, în luni din an. Cetăţenii o~
tii din staţia Peştiş nu
rii de tricotaje Hunedoa kWh energie electrică, au au înregistrat de la în rile de marfă, productivi cursul trecutei campanii e- rasului s-au grăbit să se
tatea muncii marcind o
fost asimilate piese de
ra acţionează cu dăruire, schimb în valoare de ceputul anului nici un e- creştere de 2 la sută fa lectoraie. Oricîte ar fi fost înconjoare de frumos şi
sub conducerea organiza 22 000 lei. veniment de cale forată ţă de plan. însă, deopotrivă, cetăţeni util, să-şi rezolve la tim
ţiei de partid, pentru în sau accident de muncă, — alegători şi deputaţi — pul potrivit o seric dc pro
deplinirea exemplară a REALIZĂRI în acelaşi timp, ei şi-au MATERIALE aleşi erau convinşi de un bleme.
prevederilor de plan în ALE CEFERIŞTILOR REFOLOSIBILE lucru, si anume că înfăp Tovarăşul Ton Başa, vi
acest al doilea an al cin Printr-o bună organiza depăşit prevederile de IN CIRCUITUL tuirea acestor propuneri, cepreşedintele Biroului e-
plan cu 8,3 la sută la to
cinalului calităţii şi efi re « muncii pe ture şi ne expediate, cu 2 la su- PRODUCTIV a celor mai multe dintre xecutiv al Consiliului popu
cienţei economico. Prin- ele, stătea in puterea lor. lar orăşenesc încearcă din
tr-o temeinică organizare Colectivul Uzinei nr. fi înfăptuirea este rodul con memorie o enumerare a
energetic,
cadrul
a muncii pe secţii şi ate Combinatului din siderurgic lucrării, sul> coordonarea acţiunilor de înfrumuse
liere, întreţinerea şi ex Hunedoara, se străduieşte consiliului popular, a de ţare în cartierele de
ploatarea raţională a ma să recupereze şi să repu putaţilor cu cetăţenii, a a- blocuri, dar nu reuşeşte.
şinilor şi aprovizionarea nă în circuitul productiv cestora cu unitatea specia „Am putea afirma fără să
ritmică cu materii prime cît mai multe materiale lizată, de gospodărie co greşim că toată gospodări
şi materiale, tricoloarele refolosibile. Astfel pe ce munală şi locativă şi cu u- rea zonelor verzi şi a spa
din Hunedoara şi-au în le opt luni din an a de nităţilc economice de pe ţiilor libere dintre blocuri
deplinit sarcinile pe cele raza oraşului. Multe au se face de către cetăţeni şi
opt luni ale anului în păşit planul la acest ca rezolvat in această unita asociaţiile de locatari, mo
pitol cu 120 000 kg fier
procent de 102,8 la sută te de voinţă şi acţiune lo bilizaţi do deputaţi".
la producţia marfă şi de vechi, 6 tone de uleiuri, cuitorii Bradului şi coi ai Peste 20 de kilometri dc
100 la sută la producţia 1 300 kg alamă, 750 kg localităţilor aparţinătoare. drumuri însumează locali
fizică, au redus cu 0,3 la hîrtie, 50 kg corpuri abra Nu vom putea, bineînţeles, tăţile aparţinătoare Bradu
sută costurile de produc zive, alte materiale, a vorbi despre toate, dar o lui, iar starea lor a făcut
ţie, iar din materiale re- cifră vorbeşte în locul lor ; obiectul multor propuneri
folosibilo au confecţionat I.M. Orăştie, atelierul «le sculăric. Tînărul membru dc căror valoare totală se din planul anual de lu
mal mult de 10 500 de partid, Aurel Boşorogan, lucrează la o maşină de rectificat c i f r e a z ă la aproape crări de gospodărire şi în ION CIOCI.EI
prin coordonate, la care execută lucrări de mare precizie
modele de diverse trico
ţ IHUUWC HO inverse irtcu- ş, calitate superioară. 175 000 Iei. frumuseţare, eu participa
şi calitate superioară.
rea cetăţenilor — care se (Continuare in pag a 3-cd
