Page 28 - Drumul_socialismului_1982_09
P. 28
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 72
Un colectiv ce se defineşte prin Fiecare cetăţean—un participant
Egali activ la munca de ridicare
spiritul responsabil ce-l animă
eu noi înşine a gradului edilitar-yospodăresc D
Activitatea întreprinde vaci de la Birtin, maga 5 Si
Pentru oamenii de Ici ca înseamnă pentru profesorul rii de utilaj terasier, îm zia de cereale din Orăştie, ai satelor 8.00 Tclc
tedră, septembrie înseam Angela Pintilescu - în a- bunătăţiri funciare, proiec s-a redat în circuitul agri 8,40 O nil
9.00 De :
nă, in fiecare an, un timp cest septembrie cind face tări şi execuţii în con col o întinsă suprafaţă de Avem în comuna noastră podeţele stricate de viituri. 9,30 Buci
al întrebărilor, al evaluării corolarul celor 33 de ani strucţii Deva are un spe teren la Abucea, comuna oameni harnici şi buni între cei care şi-au adus 10.00 Viaţ.
strădaniilor şi al angajării. la catedră, dintre care 27 cific bine pronunţat: ea se Dobra etc. Recent s-a pus gospodari, care contribuie o contribuţie deosebită la 11,45 Lum Albii
13.00
Un timp in care îşi adre de ani în cadrul prestigio întinde pe cuprinsul între în funcţiune ferma de nu prin munca lor la ridica executarea acestor lucrări 14.00 Dese
sează întrebări şi îşi dau sului Liceu „Decebal" din gului judeţ Hunedoara, are trii de la C.A.P. Sarmize- rea gradului edilitar-gospo- gospodăreşti şi de înfru 17.40 Tcat
răspunsuri desore ceea ce Deva - identificare cu un mare număr de loturi getusa şi se află într-un dăresc al satelor care, an museţare se numără Gheor- „Mus
10: ,
a insemnat, pentru şcoală şcoala, cu profesia, cu ele şi puncte de lucru şi exe stadiu avansat de execuţie de an, sînt tot mai fru ghe Gherman, deputat, Ia- vei“
şi pentru ei înşişi, anul de vii. „Dacă aş spune că a- cută lucrări de o mare di complexele zootehnice de moase şi mai bine întreţi cob Iosif, Octavian Lugo- 18.40 Micit
invăţămînt încheiat, şi cit cest liceu înseamnă jumă versitate — de ia moder la Bretea Română şi Peş- nute — subliniază Ioan jan, Tonei Stana, Mariana 19.00 coi n Tclcj
de pilduitoare trebuie să le tate din fiinţa mea, aş spu nizări în incintele zooteh teana. Leia, secretarul Biroului Cîmpurean, Aurica Stan, * Sp
fie munca în noua perioa ne foarte puţin". Şi recu nice şi pînă la construcţia — întregul nostru colec executiv al Consiliului Virgil Crăciun, Sebastian 19.20 cimi
dă de activitate didactică. noaşte că tinereţea care-i de mari şi moderne com tiv — ne spunea Traian popular comunal Burjuc. Herbei, Emil Furdui, de 19.40 mea Citii a
Sînt zile de meditaţie, dar înfrumuseţează chipul, du plexe de creştere a ani Si mina, directorul între Toţi cetăţenii, vîrstnici şi putat, precum şi mulţi 20.20 Film
prinderii — este animat de
mai ales de decizie şi de pă trei decenii de muncă, malelor. tineri, mobilizaţi de con alţii. Cuvinte de laudă se muşc
Desfăşurîndu-se în con
deschidere spre nou. i-au dăruit-o elevii. „Mă re- diţii de mare complexitate puternica dorinţă de a-şi siliul popular, de organi cuvin aduse tinerilor ute- 22.20 Teici
22,30 Stucîi
îndeplini cu cinste sar
La Şcoala generală nr. 2 vitalizau copiii prin răs si foarte dispersată, activi cinile ce îi revin. zaţiile proprii ale F.D.U.S., cişti Puiu Barta, Lucian
din Lupeni, ridicată în mo punsurile lor frumoase, prin tatea I.U.T.I.F.P.E.C. pre — Privind în viitor ce avîndu-i în frunte pe de Pauşeniuc, Gabriel Barta, LUNI, (>
dernul cartier din zona dragostea lor faţă de lim supune o foarte bună or ne puteţi spune, tovarăşe putaţi, participă la între Aurica Stana, secretara or
Bârbăteni, - care conferă ba română pe care o pre ganizare, strădanie respon director ? ţinerea drumurilor comu ganizaţiei U.T.C. din Bur 15.00 Emisi
magh
o nouă geografie oraşului, dau. Sesizam răspunsurile sabilă, conştiincioasă, plină — Sîntem hotărîţi şi ne nale, la curăţarea şanţuri juc, şi altora care, îm 17,40 Ropot
fiind însuşi tabloul veridic lor din privirile ochilor. Tot de pasiune şi dăruire. Trăsă străduim mai mult pentru lor, amenajarea taluzelor, preună cu Virginia Igreţ, Escală
al devenirii sale — prof. E- timpul am simţit acea co turi ce definesc munca tu materializarea preţioaselor a zonelor şi spaţiilor verzi, secretara comitetului co 20.00 Telcji
20,25 Cinci:
lena Diaconu, directorul u- respondenţă dintre mine şi turor lucrătorilor, tehnicie la plantarea de pomi şi munal al U.T.C., au văruit 20,45 Cadra
nităţii de învăţămint, nu elevi. Am ştiut că, in afa nilor şi inginerilor ce alcă indicaţii date de tovarăşul arbuşti fructiferi şi orna pereţii, au spălat duşume 21,05 Roma:
şi-a măsurat eforturile de ră de a le transmite cu tuiesc colectivul întreprin Nicolae Ceauşescu la re mentali, la curăţatul păşu lele şi au curăţat incinta „Pasa
centa consfătuire, de la C.C.
soclul
cind a intrat, cu cei aproa noştinţe trebuie să fiu derii. Organele şi organiza al P.C.R. Vom termina nilor şi fîneţelor, la exe căminului cultural, au a- 21,50 Tdc.iu
pe 1000 de elevi, în noul foarte aproape de ei pen ţiile de partid, de sindicat înainte de termen capaci cutarea lucrărilor de repa menajat spaţiile cu flori. 2?,.nn pin n
local. Odată cu amenaja tru a-i forma pentru viaţă, şi de t i n e r e t , conduce tatea de depozitare a legu raţii şi întreţinere în şcoli în aceste zile am reali ■ ' inimo
şi cămine culturale. în a-
rea laboratoarelor şi cabi pentru disciplină, pentru rea tehnico-administrativă melor din Petroşani, com celaşi timp, s-au reparat şi zat cu cetăţenii şi cu spri
jinul
unor
întreprinderi
netelor au răsărit şi zonele frumos. O elevă de-a mea şi-au făcut un titlu de plexele zootehnice din vopsit gardurile la curţi şi judeţene, cum sînt O.G.A..
verzi din împrejurimi şi par — Argentina Barbu care cinste din a organiza mun Pcşteana şi Bretea Româ grădini, s-au reparat şi zu I.R.E. şi Secţia de drumuri
cul cu arbori şi arbuşti or azi este profesoară de ca oamenilor în aşa fel in nă. Vrem ca anul 1982 să grăvit faţadele caselor. S-a naţionale Deva, desfunda I8CA!
namentali, omogenizarea limba română şi engleză, cit ea să fie cit mai pro fie un an de succese, un muncit cu hărnicie la com rea şi regularizarea văii
colectivului de cadre şi e- ductivă, să se respecte cu 1 V.
mi-a trimis, cu un prilej, o an de referinţă în activi baterea excesului de umi Burjucului, care prin vii lelin de şt.
ievi făcîndu-se din mers, felicitare în care-mi spu stricteţe termenele de pu tatea întreprinderii noas ditate pe terenurile agrico turile de apă provocate de tul diminot
cu eforturi pentru un învă- nea : „dascălului feminin nere în funcţiune a obiec tre, aşa cum a hotărît şi le, prin săparea şi cură ploile torenţiale, afecta tatca in 60
Radioprogrt
ţămînt modern, de calitate care mi-a format disciplina tivelor şi să se atingă un recenta adunare a repre ţarea canalelor de scurge mai multe gospodării ale 9.30 Mag:
şi de cîştigare - prin fap intelectuală fără de care înalt nivel calitativ. în e- zentanţilor oamenilor mun re ; la desfundarea şi re cetăţenilor, sediul consiliu 12.00 De to
te — a prestigiului şcolii în nu-mi puteam realiza visu fortul general de a ridica cii. gularizarea unor pîraie ; lui popular, DN 7 şi circa 13.00 Radioj
chestra de
rîndul unităţilor de profil rile, viitorul". Cred că acea mereu activitatea între s-au refăcut podurile şi 10 ha teren arabil aparţi- r:\ a Radio!
din Valea Jiului. Recunoaş felicitare m-a angajat mai prinderii, echipele conduse nînd C.A.P. Am desfundat Varietăţi
terea acesteia s-a făcut. mult, m-a apropiat mai de Grigore Rodea, Gyoi'gy şi regularizat mai bine de Unda vesel
ale şlagăn
Să-ţi cîştigi, intr-un răstimp mult de copii. Am simţit că Iosif, Grigore Moldovan, un kilometru din valea 14,45 Noi
de numai un an, prestigiul, am obligaţia să le transmit Ilie Aspriţoiu, Mihai Chi- respectivă — lucrare care muzică pop
haia, Ioan Rotarlu, iosif a fost încheiată în aceste bul artelor
alături de şcoli cu tradiţie, şi pasiunea pentru literatu de ştiri; 16,
Hughiş, Banyay Edmund, zile. La realizarea acestei
înseamnă şi efort de gîndi- ră, pentru frumos, să-i ajut diovacanţa;
re şi concepţie, şi efort fi să se ridice, să se afirme, Vasile Oprean, Miron O- importante lucrări de larg gazinul fcir
vertisment
zic, şi angajare. învăţătoa să-şi pună în valoare po- prişa. Victor Boldura, Pe interes obştesc am primit Buletin de
rele Mariana Vîlceanu, E- tenţele, păstrînd însă mo tru îuga, Szekely Zoltan, un ajutor preţios din par blicitatc; 13
lena lacob, profesorii Do- destia ca o obligaţie faţă precum şi mecanicii de u- tea excavatoristului Ioan pentru toţi;
jurnal; 20,15
rothea Criznic, Maiia Ar- de ei înşişi şi faţă de so tilaje Andrei Rusui, Ioan Ivancea, a ifronistului Au tiri, conf<
dean, Adrian Horhoianu şi cietatea in care cresc. Cei Moda, Victor Cojoc, Nico- rel Dan, a tehnicienilor Moisescu;
colegii lor, ştiind că mai iae Moldovan, Csakany A- Aurel Şuiagâ şi Aron Pă- melodiilor:
care s-au realizat — şi am lexandru, şoferii şi rutie- 22,0
înainte de laude noua trui, precum şi a ingineri ... ‘
generaţii întregi de oa risLii Constantin Gorban, lor Ioan I-laţeganu, direc 22,10 ^ Pan o
22.30 Invitai
şcoală are nevoie de fapte, meni—oameni, egali cu e : lacob Mura, Emilian Me torul I.R.E., şi Gheorghe 23.00 Bule
s-au angajat la ele cu pa înşişi — îmi răsplătesc cu ri rea, Martin Drăgoi şi alţii Brinzan, şeful secţiei dru 23,30—5,00 N
tos revoluţionar. „Numai se evidenţiază în mod co muri naţionale. Tuturor, cal nocturn
aşa vom putea fi egali cu prisosinţă eforturile, iar în
cei care acum se formează tidian. cele mai calde mulţumiri.
noi înşine !“. Replica direc am toată încrederea. Mi-au Prin munca acestor oa Acţionăm permanent pen
torului şcolii avea în ea o dat prilejul să-i cunosc prin meni şi a celorlalţi lucră tru a face din toţi cetă
mare încărcătură de ade infuzia de interes cu care tori, I.U.T.I.F.P.E.C. Deva ţenii, în spiritul prevede
văr. Egali cu noi înşine, a- se pregătesc pentru viitoa înregistrează r e z u l t a t e rilor proiectului Legii DEVA :
dică şi cu omul-educator şi rea profesie, pentru viaţă". demne de un colectiv har cu privire la buna gospo lui Rom mei
cu omul-om. nic, merituos. în semes dărire şi înfrumuseţare a toarcere la
tîi (Aria) ;
A fi egal cu tine însuţi LUCIA L!C!U trul I al acestui an au fost localităţilor buni gospodari. Lanţul amin
terminate complexul de N. BADIU I-II (Flacăr.
şi mai prive
derurgistul);
ta) ; lănci
f SESIZĂRI 1 ducul (C
PETROŞANI
I
( ® La scrisoarea dum SOLUŢII l mantice (U
n’er Ciul (7
LUPENI :
luîndu-se măsuri pentru
\ neavoastră, tovarăşi Mir- ca în viitor să se respec mai L depau :
V
U
N
C
A
rea Petrescu şi Costel te regulile şi normele e- (Luceafărul)
\ Faur, Consiliul popular al ticii socialiste. „Vom asigura beneficiarilor echipaj pei
(Minerul) ; F
\ AVEŢI CUVSNTUL municipiului Deva vă răs — întrucît degradarea stop (M u i
s punde : „în urma verifi arborilor ornamentali este electrozi de calitate superioară" ANINOASA :
husarilor
® De aproape două săptămîni, la blocul nr. 9 din
\ Piaţa Vicioriei nr. 3, scara a ll-a, ard zi şi noapte două cărilor efectuate s-a con interzisă, conform Hotărî- în ziarul nostru din 4 stituit un colectiv de spri eitoresc) ; zb
statat că cele relatate
rii nr. 2/1981 a Consiliu
\ becuri. I.R.E. Deva a fost sesizată in repetate rînduri de sînt reale. în consecinţă lui popular judeţean, cei ţ august a.c. a fost publicată jin, format din specialişti Comoara d
argint (Rotea
s către conducerea Asociaţiei de locatari nr. 3, dar n-a luat s-a luat hotărîrea ca spa care nu respectă preve o anchetă cu titlul : „Cali de Ia minister şi chiar de Grăbcşte-te
ua roşie) ; <
nici un fel de măsuri. E vorba în ultimă instanţă de cos ţiul destinat drept uscă- derile acesteia vor fi l tatea oţelului este deter Ia Combinatul siderurgic
\ turile comune sporite ce sînt plătite de locatarii de pe torie de rufe pentru lo aspru sancţionaţi. l minată In mare măsură de Hunedoara, care lucrează Oraşul tăceri
OR Â ŞTIE : (
\ scara amintită şi mai ales de energia electrică ce trebuie catarii scării a Il-a din — Pentru îmbunătăţi î calitatea electrozilor de efectiv în unitatea noastră, cet (Patria);
zt
\ economisită în fo’osul ţării de către fiecare om al muncii. blocul 36, str. I. Crean rea iluminatului public grafit", în care oţelarii hu- cu membri repartizaţi pe husarilor ; G
căra)
gă, ocupat în prezent de
s Ce au de spus cei aflaţi in cauză ? (Locatarii scării a ll-a Asociaţia de locatari nr. atras atenţia şi s-a sta \ nedoreni făceau aprecieri secţii şi schimburi, care Duelul HAT!
pe strada Dorobanţi s-a
(Cr
critice la calitatea electro
a blocului 9, din Piaţa Victoriei, Deva).
urmăresc desfăşurarea ac
tură);
\ o Locuim în blocul nr. 105 din strada Bejan, Micro 15, 109, din Bulevardul „De- bilit ca I.R.E. Deva să a- \ zilor de grafit realizaţi de tivităţii şi calitatea produ tea mea călăi
(Dacia) ; BR.
cebal“, să fie eliberat. A-
\ bloc aparţinînd întreprinderii pentru lianţi Deva (Chişcă- cest lucru va fi realizat sigure iluminatul cores \ întreprinderea de produse selor. Superpoliţistu
Roadele acestui sprijin
cultură) ; Car
cărbunoase Slatina, pe ca
punzător.
\ daga). Munca noastră este organizată, după cum se ştie, în cîteva zile, cînd la e La cele relatate în \ re îi folosesc în procesul au început să apară din nic) ; STMER1
fere
cîmpuri
pe schimburi. Cei care muncim în schimbul al doilea avem
s „şansa" de a nu ne putea odihni deloc. De ce ? Pentru noul spaţiu destinat aso scrisoarea trimisă redac \ de elaborare a oţelului e- luna iulie a.c. Articolul ILIA : Saltim
ciaţiei de locatari vor fi
\ că în jurul orelor 6,30-6,45 cind ne aşezăm capul pe per terminate lucrările de a- ţiei, I.J.T.L. vă răspunde lectric. dumneavoastră, documen na) ; O HEI
fMIneriT*'
, tovară \
ă
t o
a
u
r
m
r
tat, a fost dezbătut în co
l e
e
în urma acestui articol,
\ nă încep zgomotele motoarelor de la autocamioanele menajare". şe Ioan Pop : Transportul lectivele noastre de muncă,
32-B-8935 ; 31-AB-2252 ; 31-HD-6911; 31-AB-524 şi ® în scrisoarea trimisă in comun pe ruta Hune \ am primit un răspuns de
31-.AB-794 (proprietarii se ştiu ei), parcate în spatele blo redacţiei ne sesizaţi de doara — Peştiş s-a stabi s la unitatea vizată (I.P.C. care s-au angajat ca din |¥RE«
ţ cului amintit, ce se pregătesc să plece spre locurile de spre unele aspecte din lit de către organele lo \ Slatina) în care, printre luna septembrie a.c., cînd
cea mai mare parte a fa
muncă şi care nu rareori se „încălzesc" cîte o jumătate municipiul Deva. Sesiză cale. Programul stabilit altele se spune : Timpul pn
ţ de oră, producind zgomote insuportabile. Ne întrebăm de rile dumneavoastră, tova ţine scama de asigurarea \ „Tipul de electrozi fo bricaţiei trece pe tehnolo azi, 5 septem
I ce se admite parcarea mijloacelor de transport, pe timp răşe Aron Ohabianu, au transportului la şi de la \ losiţi Ia cuptoarele electri gii noi, să asigure benefi mea va fi f:
ciarilor noştri electrozi de
răcoroasă no
de noapte, în afara unităţilor cărora le aparţin şi de ce fost temeinic cercetate locurile de muncă ale lu ce cu arc, de 50 tone şi neaţa, cu cc
nu se iau măsurile cuvenite ? Ar fi în folosul şi al nostru, de organele competente, crătorilor din unităţile 100 tone, în regim de înal calitate superioară, Ia ni senin. JVu sg
şi a! unităţilor^ respective.(Locatarii blocului 105, cartier luîndu-se următoarele industriale. S-a dispus tă putere, au fost produşi velul obligaţiilor contrac precipitaţii,
l M>cro 15, strada Bejan), măsuri : cu greutăţile inerente ale tuale. fia în gener.
? — Vînzătoarea Maria conducerii Autobazei Hu \ punerilor în funcţiune a Vă mulţumim pentru paraturile n
cuprinse într
I © „Mie şi mai nuiltor locurtori din satul Nojag ne sînt Suciu, de la magazinul nedoara să intensifice s capacităţilor mustre pro sprijinul pe care ni I-aţi de, iar cele
* defecte instalaţiile electrice. Din ce cauză, nu ştim. Am Agrocoop din cartierul controalele pe toate tra dat ca urmare a criticii 25 şi 30 grad
seele, în special pe tra \ ductive (în anul 1981). A-
diţii de cenţii
1 sesizat acest lucru în mai multe rînduri, dar fără nici un ,,Dacia", a fost avertiza ceste greutăţi au fost se din ziarul dumneavoas
La munte, \
\ rezultat. Avind nevoie de lumină electrică pentru locuinţă tă în faţa întregului co seul Hunedoara — Peştiş, \ sizate de Ministerul Indus tră". să dar răcor
privind legalitatea trans
\ şi adăposturile de animale, rugăm să fim ajutaţi în re lectiv pentru atitudinea porturilor şi încadrarea \ triei Metalurgice, care a Ing. RADU STURZU şi dimineaţa,
sa necuviincioasă în re
\ zolvarea acestei probleme". (Nicolae Moi se — satul laţiile cu cumpărătorii. în grafie. \ adoptat măsuri corespun directorul întreprinderii fi senin, iar
varia
devine
Nojag).
zătoare de soluţionare a
\ de produse cărbunoase sufla în gem
1 problemelor. A fost con Slatina