Page 29 - Drumul_socialismului_1982_09
P. 29
MINlCA, 5 SEPTEMBRIE 1982 pag. 3
Io satele necooperativizate, organizaţi de pârtii puternice LICEUL INDUSTRIAL NR. 4 DEVA
U N E
esses Str. Minerului, nr. 30
Din hotărîrea conferinţei — înainte de toate, con pe baza studiului între nescu, om cu un dezvoltat
organizaţiei comunale de form indicaţiilor primite prins ? simţ al răspunderii în toa
V. A N U N J Ă
partid Bo.şoi’od am ales am ajutat toate birourile — Apreciez că toate bi te privinţele. Biroul orga
«IE Se fac înscrieri pentru anul şcolar 1982—
prevederea vizînd activita organizaţiilor de bază să-şi rourile acţionează bine, cu nizaţiei, în care muncesc
tea de perspectivă pentru întocmească, încă la înce răspundere pentru a-şi res bine şi secretarii adjuncţi 1983, la următoarele forme :
tatea întărirea rîndurilor orga putul anului, o perspecti Ioan Jujan şi Vasile Rîm-
riei nizaţiilor de bază din sa pecta ceea ce am stabilit, Cursuri de zi — Şcoala profesională :
Acii vă a muncii. Mai exact, betea, se ocupă îndeaproa
tele comunei. în legătură membrii biroului comitetu veghind cu maximă aten © INSTALAŢII — 36 locuri
»r cu aceasta am avut o con lui comunal de partid au ţie ca în partid să intre pe de cei care doresc să
ii cal vorbire cu secretarul co intre în rîndurile partidu ® CONSTRUCŢII — 36 locuri
ite fost repartizaţi pe sate, e- oamenii cci mai buni ai lui, îi încadrează în învă-
ial: mitetului comunal de satelor. De pildă, pînă în Cursuri serale — Liceu, clasa a iX-a :
episodul partid, tovarăşul Ieronim fectuînd, împreună cu bi ţămîntul politico-ideologic,
e Suce- rourile organizaţiilor de prezent mai bine de 60 la © MECANICA — 40 locuri,
Grecu. le încredinţează cîte o sar
pentru — De ce a fost nevoie bază un studiu complex a- sută din cei stabiliţi în cină de partid, îi contro înscrierile se fac zilnic la secretariatul
ca în hotărîrea conferinţei supra locuitorilor, ţinîn- perspectiva anului 1982 au lează, îi ajută în împreju
să apară o asemenea pre rări mai grele. şcolii, telefon 20975.
vedere, tovarăşe secretar ? Hotărîrea conferinţei comunale de partid — Prin ce se disting cei
— Pentru că, potrivit o- primiţi în partid ?
ian ei biectivelor adoptate de document de lucru de actualitate
„Cei trei — Prin conştiinciozitate
Congresul al XH-lea, de
Comitetul judeţean de du-se seama de criteriile fost deja primiţi în partid. în îndeplinirea obligaţiilor
etei. partid, în aceşti ani si în de primire în partid, de Şapte dintre aceştia sînt politice şi economico-so-
perspectivă comunelor le calităţile moral-politice ale ţărani cu gospodărie indi cialc. De exemplu, tovară
CM BRIE revin sarcini tot mai im celor ce-şi exprimă dorin viduală, iar doi sînt mem şul Ioan Neagu din satul
portante, tot mai complexe, ţa de a intra în rîndurile bri cooperatori. Peste 90 Cioclovina, primit în partid
limba a căror îndeplinire cere partidului. în acest an, a contractat cu
I la sută din ei provin din
lob. un efort sporit din partea S-a discutat cu fiecare statul un viţel, un porc,
organizaţiilor noastre de om în parte, iar de aici a r î n d u r i l e organizaţiilor două oi, doi miei, 400 1
partid. Pe de altă parte, început munca efectivă. U.T.C., pentru că, trebuie lapte şi 60 kg de lină, din
’85
lial comuna noastră are satele Am recomandat birourilor să vă spun, în 5 sate a- caro a şi predat cea mai
»n: dispersate la mari distan organizaţiilor de bază să vem organizaţii U.T.C. cu marc parte. La fel sînt A-
— epi ţe, cu o singură coopera dea prioritate cetăţenilor un efectiv considerabil de dam Toncea, Minodora Ru-
tivă agricolă, ceea ce re care constituie exemplu de tineri, ceea ce constituie o
celor mai clamă să avem organizaţii joi, Oana Bodea, toţi cei
ne, ba la muncă, de cinste şi corec bună rezervă pentru orga lalţi. LICEUL DE MATEMATICĂ-FiZICĂ
ponul are. puternice în fiecare sat, titudine în muncă, în via nizaţiile noastre de partid.
capabile să facă faţă sar Vreau să mai subliniez
cinilor ce le revin. Adică ţa satelor, oamenilor care — Care organizaţie de că sprijinim birourile or „DECEBAL" DEVA
este nevoie de certitudine depun eforturi pentru rea bază lucrează mai bine, ganizaţiilor de bază în or
lizarea obligaţiilor ce le
constant ?
ssasE&s deplină. au faţă de stat, faţă de ganizarea şi desfăşurarea ÎNCADREAZĂ
— Cum aţi organizat ac — Toate organizaţiile au
(J,00 BU- tivitatea de întărire a rîn obşte. primit un număr mai mare unei susţinute activităţi de
5 Concer- educare şi formare comu © maiştri instructori pentru conducerea
) Actuali- durilor organizaţiilor de — în ce măsură se res sau mai mic de tovarăşi, nistă a tuturor tovarăşilor
nute; 8,00 bază ? pectă perspectiva stabilită totuşi cea din satul Tirsa
satelor ; primiţi în rîndurile parti tractorului;
uniinical ; are o activitate mai con dului.
ntru toţi; stantă. Aici, secretar este
13,15 Or- ® maiştri lăcătuşi mecanici şi prelucrări
,ică uşoa- Angajare şi responsabilitate tovarăşul Nicolae Filimo- CORNEL ARMEANU
unii; 13,30 prin aşchiere.
cicc; 14,00 românesc, creşterea procen
;,30 Vlrste (Urmare din pag. 1)
omânesc ; ! tului de scoatere a metalu
istrări de aie producţiei de metal — lui, întărirea disciplinei şi or
15,00 CIu- deosebit de evident şi deta dinii la agregate, a respon
0 Buletin
direct ra- şat subliniate in cuvîntarea sabilităţii oamenilor in înde
Radioma- rostită la marea adunare plinirea riguroasă a sarcini
17,30 Di- populară de la Hunedoara. lor de plan. I.U.T.I.F.P.E.C. DEVA
oric; 18,00 Alături de analiza ramuri
18,05 Pli „Hunedoara - a spus tova
viuzicotcca răşul Nicolae Ceauşescu, re- lor de bază ale economiei ju str. Depozitelor, nr. 6, telefon 12 08
,00 Radio- mareînd. cea mai importantă deţului, secretarul general al
ece, amin- partidului, tovarăşul Nicolae şi 23420 — 23421
cu Dan latură a acestei probleme —
Turneul trebuie să-şi propună şi să Ceauşescu, a abordat în spi
) fonscm- devină în acest an un cen rit critic, deplin constructiv, Î N C A D R E A Z Ă
di o jui '*£
z sportiv ; tru al metalurgiei de calitate probleme ale dezvoltării
\ dEpis ; superioară. Şi, din acest social-culturale, dînd orga Muncitori calificaţi în meseriile :
le ştiri; punct de vedere, trebuie să-şi nelor şi organizaţiilor de
top muzi-
propună să ocupe primul ioc partid, celor de masă, © electricieni lumină şi torţă
în siderurgia şi metalurgia ro consiliilor oamenilor muncii
mânească. Noi trebuie să de indicaţii de o inestimabilă
monstrăm capacitatea side valoare practică. In acest © instalatori sanitari
srîssssaa rurgiei şi metalurgiei româ context sînt cuprinse proble
neşti de a fi competitive, de mele dezvoltării şi înfrumuse © lăcătuşi
împotriva a concura cu orice alte uni ţării localităţilor, îmbunătăţi
itria); în-
.ostea din- tăţi din întreaga lume - şi rea activităţii educative, de © sobari, teracotişti
(EDOARA : să producem oţeluri supe formare a omului nou, cu o
r — seriile rioare, competitive şi sâ nu înaltă conştiinţă socialistă,
întoarce-te © zidari
3 dală (Si- fim cu nimic mai prejos de- profund devotat ideilor gene I.P.L. Deva, secţia de mobilă Haţeg, atelierul de uzi-
rbaţii (Ar- cît celelalte ţări I". roase ale partidului, perfec nare. Frezorul Zoltan Vots îşi depăşeşte sarcinile de plan ® parchetari.
Jianu hai- Şi pentru evoluţia siderur ţionarea învăţămîntului pro lunare, in medic cu 20 Ia sută. Foto:' VIRGIL ONOIU
ructorul) ;
Destine ro giei hunedorene, vizita secre fesional, antrenarea largă şi încadrarea şi retribuirea se vor face con
ti) ; Bon- tarului general al partidului activă a tuturor oamenilor
oiembric) ; reprezintă o etapă nouă, su muncii la soluţionarea pro form legilor nr. 12/1971 şi 57/1974.
;ela merge perioară, mareînd exigenţe blemelor ce se ridică în fie €@ pot face ocsmerm cy
(Cultural):
ivingălorul calitative noi, mai complexe care localitate şi colectivitate
DNEA : Un faţă de anii precedentei vi ia o muncă susţinută pentru tragere de irsîmâ
Singapore transpunerea în viaţă a o-
(ILA : Non zite. Sînt vizate laturi esen
t o r e s c) ; ţiale ale cercetării şi pro risntărilor şi obiectivelor sta (Urinare din pag. 1) za, amenajarea multor
îscadronul ducţiei, între care creşterea bilite de partid. locuri de joacă pentru co
ori (Jlun- Evocînd bogata problema de acţiuni în campania e- pii. Tot astfel a fost dotat
I C A N 1 : considerabilă a producerii o-
Lacul de ţelurilor aliate şi înalt aliate, tică din sferele producţiei lectorală. Acum s-a pus pentru activităţi de cultu
1); BRAD : cerinţă de care se leagă or materiale şi vieţii spirituale semnul egalităţii la acest ră şi agrement parcul o-
ret (Stea- ale judeţului, secretarul ge capitol, între „propus-* şi raşului.
tABARZA: ganic elaborarea şi aplica neral al partidului a acor „înfăptuit' . Cetăţenii ce
1
(Minerul) ; rea unor tehnologii moderne, Deputaţi ca Gheorghe
jeşte-te în- dat un înalt şi responsabil reau să se ia măsuri pen Faur, Ion Stanciu, Ionel
Escadronul care să asigure reducerea credit organizaţiei judeţene tru a nu se mai parca au Costina, Nicolae Pantea,
itori (Fla- consumurilor de materii pri de partid, tuturor organiza
VGIU-BAT : me, materiale şi mai ales de toturismele pe zonele verzi Herman Walter, Kissely
de cul- energie şi combustibil, pro ţiilor de partid, exprimîndu-şi dintre blocuri. Dar unde Andrei — în oraş, Nicolae
: Convoiul deplina încredere că acestea să se parcheze, căci parcări Lungu - la Ţărăţel, Elena
: Dragos- movarea mai accentuată a vor şti să-şi organizeze mai
e: CALAN: creaţiei tehnice proprii în nu erau. S-au mobilizat Adam — la Ruda, Aurica B.J.A.T.M. HUNEDOARA - DEVA
(Casa de bine munca, vor uni mai pu deputaţii din cartier, i-au Munteanu — la Valea Bra
onii (11 Iu- producţia de metal, lărgirea ternic eforturile marilor de mobilizat pe cetăţeni şi dului sau pur şi simplu
Casa din- gamei sortimentale, îmbună taşamente muncitoreşti pen Î N C A D R E A Z Ă :
(Mureşul); împreună cu exploatarea funcţionari cu tragere de
ncii (Lumi- tăţirea calităţii întregii pro tru ca judeţul Hunedoara să de gospodărie comunală şi inimă din cadrul consiliu
u : Şantaj ducţii, perfecţionarea cunoş aducă o contribuţie şi mai locativă au amenajat în lui popular, ca Elena Man, © 1 maşinist pod rulant
tinţelor profesionale ele tu mare la înflorirea multilate cartierul oraşul nou 8 a- şi-au închinat multe din
turor lucrătorilor, sporirea rală a patriei noastre socia orele lor libere acestor ac © 3 manevranţi vagoane
ponderii metalului în exportul liste. semenea parcări. Tot la ţiuni. Şi nu numai ei. Pu
îndemnul deputatului lor, ţini dintre cei 31 de depu
cetăţenii din Ţărăţel — taţi în consiliul popular © 4 muncitori necaiiiicaţi — bărbaţi,
Acţiuni prompte pentru sporirea Valea Steaului, şi-au in
ibil pentru orăşenesc nu-şi onorează pentru lucrul în schimbul III.
e 1982: Vre- trodus apă potabilă în ca în întregime mandatul în
noasă, dar se.
ea ţii dimi- producţiei şi recuperarea restanţelor credinţat. Relaţii Ia telefon 23350, interior 37.
. mai mult Implicate bine în viaţa Bradul este un oraş bi
or şţmnala Operativitatea cu care socială a oraşului, unită ne personalizat prin oame
ntul va su- (Urmare din pag. 1) ţile economice de pe raza nii săi. Impresionează plă « M U 1
slab. Tem- au fost întreprinse prime ei^TMl
ime vor ti cretarul general al parti le măsuri, răspunderea ma lui rezolvă prin resurse cut ambiţia fiecărui bră-
5 şi 13 gra- dului. Argumente în acest joră dovedită în stabilirea proprii de forţă de muncă dcan ca despre oraşul lui
axime între şi materiale o serie de să se vorbească numai de
izolat, con- sens găsim şi în conţinutul condiţiilor de înfăptuire
limineaţa. măsurilor tehnice. La am constituie garanţii ale efi probleme ale cetăţenilor. bine. E un semn al parti ? r ! X ^ 1 ‘ î ş i 1
a
î i $
me frumoa bele întreprinderi sînt gră cienţei acestor ample ac Această implicare lasă să cipării la acest bine. Căci
să noaptea bite lucrările de deschide ţiuni destinate creşterii se întrevadă o strinsă le ambiţiile nu se pot afirma
nd cerul va gătură a deputaţilor cu'în decît în forma lucrului te
după-amiază re a unor fronturi de lu producţiei de cărbune, şi, treprinderile. Astfel, s-a meinic făcut sau, cel pu __
. Vîntul va cru dotate cu echipament prin aceasta, întăririi eco- rezolvat bunăoară, prin În ţin, ca intenţii care vor — r r n s — g n r - — s r i a
1 slab.
modern. - nomice a patriei. treprinderea minieră Bar deveni foarte eurînd fapte.
