Page 30 - Drumul_socialismului_1982_09

pag- 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 720 © DUMINICA, 5 SEPTEMBRIE 1982

Sesiimea Comisiei permanente PETROL DIN ATLANTIDA ? RECORDURI, RECORDURI
Nu cu mult timp în urmă, specialiştii au în­
cheiat analizele eşanlioanelor de sol' submarin Ian Mould, în vîrstă de 33 dc ani, a ieşit vic­
C.Â.E.R. pentru chimie in largul coastelor nord-vestico ale Africii. torios intr-o competiţie devenită tradiţională in
prelevate de la 4 000 metri adîncime în Atlantic,
Principala lor constatare a fost că în profunzi­ localitatea britanică Frampton. în 39 de se­
cunde, el a înghiţit o livră (453,8 grame) Uc
MOSCOVA 4 (Agerpres). tinuare a specializam si mile suboccanice din zona respectivă s-ar afla anghile prăjite. învingătorul de anul trecut al
■— La Moscova a avut loc cooperării în producţie şi sedimente petrolifere încă tinere, adică in curs acestui concurs a fost descalificat. Juriul a
de formare. Acestea ar urma 'să furnizeze ţiţei,
şedinţa a (iO-a a Comisiei dezvoltarea colaborării teh- în faza de zăcămînt propriu-zis, abia peste apreciat că, deşi a m în cat şi el destul de re­
pede, nu a făcut-o cu... metodă.
permanente C.A.E.R. pen­ nico-ştiinţifice, organizarea cîteva mii de ani.
Inedit este faptul că, pentru prima dată, in­ *
tru colaborare în domeniul colaborării pentru asigura­ dicii ale existenţei petrolului au fost delectate
industriei chimice, la caro rea industriei radiotehnice BERNA 4 (Agerpres). — la joncţiunea dintre platforma continentală şi David Santamavfa, speaker la un post de
au participat delegaţiile ţă­ şi electronice cu produse La Universitatea din oraşul platoul oceanic. Există însă şl o altă menţiune 1 , a “I°. ciin Santo Domingo, a animat emisiunile
interesantă, legală de... Atlantida. Plecîndu-se
rilor membre ale C.A.E.R., chimice şi materiale de elveţian Fribourg a avut de la afirmaţiile iui Platon, completate cu date staţiei timp de 340 de ore fără întrerupere
ceea ce înseamnă că a vorbit... mai bine de
precum şi o delegaţie din înaltă puritate, intensifica­ loc o ceremonie în cadrul ulterioare, faimosul continent înghiţit de aoele 14 zile. El a bătut recordul anterior in mate­
oceanului a fost localizat undeva în vecinăta­
R.S.F Iugoslavia. rea colaborării pentru uti­ căreia ambasadorul ro­ tea strîmtorii Gibraltar, dincolo de anticele rie, care a aparţinut americanului Bill Tinslev
(fix 14 zile).
coloane ale lui Hercule. Cum perimetrul in­
La şedinţă s-au exami­ lizarea mai deplină a ca­ mân în Elveţia, Ion Datcu, vestigat recent ar corespunde legendarului loc,
nat probleme privind mo­ pacităţilor de producţie, a făcut o donaţie de cărţi cercetătorii şi-au pus întrebarea dacă nu cum­
dul de realizare a unor ac­ precum şi alte probleme româneşti bibliotecii uni­ va este vorba chiar de pădurile vechii Atlan­
tide care, ajunse în adîncuri, sînt pe cale să se
versităţii. metamorfozeze în depozite de hidrocarburi. Ori­ ALBĂ CA ZĂPADA LA INDEX
ţiuni prevăzute în progra­ privind colaborarea multi­
între volumele oferite cum însă, ţiţeiul atlant va fi disponibil într-o
mele speciale, măsuri le­ laterală în domeniul indus­ perspectivă destul de îndepărtată. „Frankfurter Rundschau" publica recent o
s-au aflat operele tovară­
gate de dezvoltarea In con- triei chimice. şului Nicolae Ceâuşescu, în informaţie greu de crezut în zilele noastre. Si
aflat
Am
astfel
la
eă,
totuşi...
City
Texas
limbile franceză şi germa­ SUGARII LA DENTIST ! (S.U.A.), un . grup de fanatici a calificat ce­
In urma unor studii minuţioase, specialiştii lebra poveste „Albă ca Zăpada si cei şapte pi­
Sesiunea anuală F.M.I. şi BJ.R.D. da la Asociaţia medicilor stomatologi „Nordr- tici" drept „diabolică". Mal mult, a cerut ca
nă, albume cu conţinut is­
toric privind originea daco­ hein“, din Diisseldorf (R.F.G.), au ajuns la con­ această carte pentru copii să fie distrusă !
cluzia că bebeluşii trebuie duşi in mod pe­
O'l'TAWA 4 (Agerpres). purtat discuţii cu privire- română a poporului nostru, riodic la dentist. Sugerea degetelor, ca şi folo­
— Cu prilejul participării la lărgirea pe mai departe lucrări cu caracter politic, sirea letinelor pot influenţa negativ dentiţia
copilului, astfel incit sfatul stomatologilor de­
la sesiunea anuală a Fon­ a acestei colaborări. Au economic, lingvistic, pre­ vine absolut necesar. Cind vine vorba do sănă­ STATISTICA
dului Monetar Internatio­ fost examinate şi alte pro­ cum şi numeroase titluri tate. chiar şi a dinţilor, e mai uşor să se pre­
Un studiu publicat recent de Biroul Interna­
na i (F.M.I.) şi Băncii Inter­ bleme de interes reciproc din literatura beletristică vină, decit să se repare. ţional al Muncii (BIM) arată eă aproximativ
naţionale pentru Recon­ din domeniul relaţiilor fi- STIATI CĂ.. două treimi din numărul total de analfabeţi 1
strucţie şi Dezvoltare nanciar-valutare. clasică şi contemporană ro­ registraţi pe plan mondial sînt femei, prove-'
nind îndeosebi din zonele rurale ale ţărilor in
...Alături de principalele două limbi vorbite
(B.I.R.D.), care se desfă­ La întîlnire au partici­ mânească. spaniola şi portugheza — în America Latină au curs de dezvoltare. Experţii B.I.M. menţionea­
şoară la Toronto (Canada), pat Nicolae F.remia, pre­ Mulţumind pentru dona­ fost recenzate aproximativ 500 de idiomuri in­ ză, totodată, că, din ceie 600 milioane de fe­
Petre Gigea, ministrul fi­ şedintele Consiliului de ţie, rectorul universităţii, digene ? Un studiu întocmit de UNESCO afir­ mei activînd pe plan economie, mai bine de
jumătate muncesc în zonele rurale. Astfel, sec­
mă că America Latină este continentul cu cele
nanţelor, conducătorul de­ Administraţie al Băncii prof. dr. Bernhard Schny- mai multe idiomuri indigene, deşi multe dintre torul agricol înglobează 73 la sută din femeile
legaţiei române, s-a întil- Române de Comerţ Exte­ der, a evocat cu căldură ele sînt pe cale de dispariţie. Numai trei dintre asiatice şi 90 la sută din femeile africane. Stu­
diul B.I.M. relevă eă femeile produc 50 la sulă
acestea sînt vorbite de mai mult de un milion
nit cu Jaequos de Larosie- rior, W. Dale, director ge­ relaţiile de prietenie româ- de locuitori latino-americani : quechua (5,7 mi­ din bunurile alimentare din „lumea a treia"
rc, directorul general al lioane vorbitori), aymara (1,15 milioane) şi fără a fi însă scutite de povara sărăciei, a bo­
neral adjunct al F.M.Î., şi no-elveţiene şi legăturile guarani (1,7 milioane vorbitori). lilor şi a neştiinţoi de carte...
F.M.T. Cu această ocazie ...Pe planeta Jupiter există o atmosferă de
au fost evidenţiate relaţii­ L. A. Whittome, directorul tradiţionale pe plan uni­ heliu lichid, in care plutesc particule de hidro­
le bune existente între departamentului european versitar dintre cele. două gen Bolid ?
...în ţările în care consumul de alcool pe FRUCTE
România şi F.M.I. şi s-au al F.M.I. ţări. locuitor este mai mare şi numărul celor care
mor de boii cardiovasculare este ridicat 7 Re­
ORIZONTAL : 1) Mincare preparată din tot
KW a aumar a mama a imatur < 7 urtrxrrr r aamtur S •T f amtoe a jajear a arrmt / tmrvr a mw / amxti vista „Lancet" a întreprins o statistică în 15 felul de fructe (pi.) ; 2) Pictor spaniol, auto­
ţări ale lumii, care a arătat că, in funcţie de
consumul de alcool, în Italia şi Franţa, pro­ rul pînzei „Lămîi, portocale şi trandafir" — 43
centul bărbaţilor în vîrstă de 55—84 de ani su­ dude ! ; 3) Fond pentru „Fructele inîniet" —
ferind de'boli cardiovasculare este mai mic Comună în Elveţia : 4) Grădina primei degus­
decit în Finlanda, Marca Britanie, S.U.A., Noua tătoare de fructe (leg.) — CI goldane ! — Du­
Zeelandă şi Canada. da. Nuci, Vişina (pi.) : 5) Din va.ră-n vară —
...O iibră din sticlă de dimensiunea unui fir Comune la mandarină şi măslină ! — Fruc­
ţe consacrate dezarmării de păr poate transmite, concomitent, comuni­ tul... Cocului ; 6) 134 agrişe ! — Autorul poe­
„România se pronunţă cu fermitate pentru înfăp­ europene, avind ca obiec­ caţii telefonice, informaţii ale băncilor de da­ mului „Fructele pămîntului" (Alexandru) ; 7)
tuirea securităţii şi cooperării în Europa, pentru o tiv stabilirea de măsuri te, programe de televiziune prin cablu ? Şi a- 17 smochine ! — Colectiv reslrîns de oameni —
Europă unită, bazată pe diversitate, pe respectarea concrete de oprire a cursei cestea sînt doar citeva dintre „performanţele" „Caise... pere", volum de versuri de T. Ar-
ghezi ; 8) Oraş în Columbia — Tip de fruct
orînduirii sociale din fiecare ţară. Considerăm necesar înarmărilor, de diminuare acestor fibre ce vor înlocui cablurile clasice, uscat, indehiseent, oligosperm, eu stilul persis­
în comunicaţiile viitorului.
să facem totul ca, la reluare, reuniunea de la Madrid a potenţialului militar e- ...A fost pusă la punct o metodă de obţinere tent ; 9) Oprire în cursul unei călătorii cu a-
consacrată cooperării şi securităţii europene să ducă xistent pe continent; asi­ a heliului la temperatura mediului înconjură­ vionul sau cu vaporul — „Două mure şi-o
căpşună", de Gelu Solomonescu ; 10) Frucţiţ 1
la convocarea unei conferinţe speciale pentru dezar­ gurarea continuităţii con­ tor, dar la o presiune de 115 000 atmosfere ? preferat al veveriţelor — Forţă ocultă ; HV Li­
Metoda, pusă la punct în laboratorul de fizică
mare şi încredere în Europa, să asigure continuitatea lucrării statelor europene, a solidelor de' la Universitatea Curie din Pa­ vadă eu fructe... blindate — Compozitor fran­
-1
reuniunilor şi conferinţelor începute la Helsinki . prin organizarea de re­ ris, are multiple şi importante aplicaţii în cez, autorul poemului simfonic ..Piese iii for­
mă de pară".
uniuni periodice de lucru, ştiinţă şi economie. Printre acestea figurează
studierea comportamentului particulelor de hi­ VERTICAL : 1) Poet francez, de origine ro­
Fără îndoială, Europa plan extern de partidul şi grupuri de experţi şi alte drogen solidificat, utilizate la experienţele de mană, autor al volumului de versuri „Fructul
pervers*' — Compozitor român, autorul roman­
termonucleară
laser
cu
la
fisiune
presiune
nu poate fi socotită o oază statul nostru, de tovarăşul forme de negociere a pro­ ultraînaltă. Originalitatea metodei rezidă în ţei „Fragi şi mure" ; 2) Se repetă la nuculă i
blemelor ; încheierea unui
liniştită într-o lume fră- Nicolae Ceâuşescu, activi­ ■ tratat general de renunţare aceea că permite studierea directă a ameste­ — Fructul aromat al unei plante orientale ; 3)
„Dragostea celor... portocale", operă de com­
mîntată. Şi nici nu este, de tate caracterizată prin ini­ cului de gaz, fapt imposibil de realizat pînă pozitorul sovietic S. Prokofiev — Fructul unui
acum.
vreme ce aritmetica înar­ ţiative şi propuneri ce au !a forţă şi la ameninţarea ...Minusculele aşezări braziliene Diamantina şi arbust tropical din America ; 4) Abrevlaţie me­
mărilor a aşezat pe umerii întregit un concept origi­ cu forţa ; retragerea trupe­ Cristalina sînt totuşi cunoscute dincolo de ho­ dicală pentru „Tuberculoză" — Fructele' prefe­
Europei un arsenal nuclear nal de securitate europea­ lor de pe teritoriile străine tarele ţării pentru bogatele lor rezerve de pie­ rate de George Topîrceanu ; 5) „Măr do...“,
volum de versuri de F. Szemler — Fondul plas­
tre preţioase? De altfel, pietrele preţioase re­
înglobînd o putere explo­ nă. în interiorul graniţelor na­ prezintă una dintre principalele bogăţii ale tic ; 6) Fruct numit şi dudă — Pasăre din A-
zivă de 2 000 megatone, Conceptul do securitate ţionale ; reducerea efecti­ subsolului Braziliei, ţară care produce anual merica de Sud, supranumită şi „mincălorul de
ceea cc reprezintă echiva­ e u r o p e a n ă definit de velor armate şi a arma­ circa 300 000 carate de briliante şi exportă, in piper" ; 7) Fiord în Norvegia — Autorul ro­
lentul a peste 108 000 bom­ România socialistă presu­ mentelor fiecărui stat ; în­ medie, 100 tone de topaze, ametisle, turmaline, manţei „Mcrişor cu mere coapte" — In final,
ananas ! ; ll) „...scos din pepeni", nuvelă de
be de tip Iliroşima. Odată pune, în mod necesar, o gheţarea bugetelor milita­ granate, safire etc. Nouă state braziliene dis­ Gh. Brăcscu — Ţip de fruct uscat prevăzut
pun de mine de diamante.
detonată, cantitatea res­ securitate care să ofere tu­ re şi a cheltuielilor pen­ ...Cele mai vechi monede din lume sînt cele cu o aripă subţire ; 9) Timpul coacerii fruc­
pectivă ar produce circa turor naţiunilor de pe tru înarmări. confecţionate din electru, un aliaj de aur şi telor — Inelat ; 10) Verbul fructului oprit —
De culoare roşcată-cenuşie (pl.) ; 11) Fructele
argint ? Aqeste monede au fost bătute în ceta­
350 milioane de victime ; continent garanţia că se Această enumerare sem­ tea grecească Lidia, din Asia Mică, în perioada gîndirii (sing.) — Fructe primă văratice.
de altfel, forţa armelor acu­ află la adăpost de orice nificativă ar putea conti­ 685—652 î.e.n. Cele mai grele monede metalice DICŢIONAR : VNE. TAID, ENS, RAN.
mulate pe continent este act de agresiune, ingerinţă nua, conturind un program sînt monedele suedeze din cupru, în formă de
suficientă acum pentru a şi dictat, că se pot dezvol­ larg, realist, ce vine în în- dreptunghi, apărute în secolul XVIII, o ase­ TEOFIL POP
menea monedă eîntăreşte... 19,70 kg.
ucide, teoretic, fiecare eu­ ta libere, conform propriei tîmpinarea dezideratelor Cercul rebusist „Dacia"
ropean de 144 000 de ori ! voinţe şi aspiraţiilor lor. nutrite de popoarele euro­ MAT ÎN 5 MUTĂRI Hunedoara
Toate aceste date care în sfera aceluiaşi concept, pene, de toate popoarele DEZLEGAREA CAREULUI APAltUT
Controlul poziţiei :
invită la luciditate şi ac­ intră şi necesitatea adoptă­ lumii, pentru care secu­ Alb : .Rcl, Cg3 şi U3. IN ZIARUL NR. 7 714 :
ţiune energică în direcţia rii de măsuri concrete şi ritatea, pacea şi colabora­ Negru : Rel, pe2. 13 si el.
dezarmării, în primul rînd eficiente vizînd dezangaja­ rea reprezintă opţiuni vita­ SOLUŢIA PROBLEMEI DIN ZIARUL NR. 7 714: 1) Dogoritoare ; 2) Erar — Naum — C : 3)
nucleare, explică interesul rea militară şi. dezarmarea, le. Tocmai de aceea, la a- 1. Ta2 — f2 a5 — a4. La — Beb — Tavh ; 4) Ase — Nei — Noi ; 5)
2. Rcl — d2 a4 — a3.
V — Aversă —An ; 6) Relaş — Apolo ; 7) Ar —
major eu care întreaga Eu­ fără de care nu este posi­ propiata sa reluare, re­ 3. Tfl — al a3 — a2. Ucenen — X ; 8) Ngu — Uro — Toi ; 9) Cort —
ropă aşteaptă finalizarea bilă o securitate reală. în uniunea pentru securitate, 4. Rd2 — el Ngl — f2. Uşi — Da ; 10) E — Slip — Arol : li) Apus
în sensul dorit — acela al acest context, ţara noastră 5. Rel — 12 mat. de soare.
păcii şi securităţii — a apreciază că reluarea, la şi cooperare în Europa este
„momentului Madrid" din Madrid, a dialogului euro­ chemată să răspundă inte­
cadrul procesului C.S.C.E. pean trebuie să furnizeze reselor majore ale contem­
După îndelungate tatonări cadrul cel mai adecvat poraneităţii — asigurarea
şi tergiversări, se aşteaptă pentru adoptarea unui do­ unui viitor de pace şi co­
ca reuniunea de la Madrid cument final de substanţă, laborare pe continentul
să marcheze o nouă etapă astfel îneît reuniunea să se nostru, pretutindeni în lu­
în înfăptuirea prevederilor încheie cu rezultate poziti­ me. Este exact idec-a pen­
Actului final de la Hel­ ve, in consens cu aşteptă­ tru care militează şi va
sinki, atît în spiritul cit rile popoarelor din Europa. milita România. Pentru că,
si în litera lor. Aceasta ar Cu consecvenţa ce carac­ profund interesată în crea­
corespunde năzuinţelor po­ terizează toate demersurile rea unui climat de încre­
poarelor europene de a fi sale politice pe plan inter­ dere şi securitate în Euro­
promovate în practică ţe­ naţional, România a pro­ pa, pe Terra, ţara noastră
lurile nobile ale păcii, des­ pus o serie de măsuri vi­ abordează problema edifi­
tinderii şi colaborării în zînd impulsionarea proce­ cării securităţii europene
Europa şi în întreaga lu­ sului de destindere şi secu­ ca pe o verigă de bază
me ritate în Europa. în gama pentru viitorul do pace şi
Un asenjenea ţel nobil largă de propuneri şi ini­ colaborare al omenirii.
se confundă cu întreaga ţiative româneşti figurează
activitate desfăşurată pe convocarea unei conferin- EUGENIA MARINE5CU
COLEGIUL DE KEDACflE s Sabin Ceibu, Ion Cioclei, îîbarîw Isirata (redoctor şef). Lucia Eleno Uciu, Gheorghe Pave! (redactor şef adjunct). Vasiie Pâţon, Nicolae Tireob
Preţul abonamentelor < tunar — 13 leiţ trimestrial — 39 (ei; pe 6 iun! —
, REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA s 2 700 Deva, sîr. Dr, Petra ©raza, ar. 33
Telefoane! 11273, 11583, 12157. Telex s 72288. 78 iei; anual — 156 lei. Taxa de distribuire la domicilia — 6,50 lei lunsr.
TIPARUL i Tipografia Deva, str. 23 August, or. 257 Abonamentele ce iau ta oficiile poştale, factorii poştali şi dlfnzorii voluntar?
din întreprinderi şi instituţii.