Page 35 - Drumul_socialismului_1982_09
P. 35
Ju&. 'i'hatifUti
V SAU fîg LSCTU^.4
Ideile, orientările şl indicaţiile tovarăşului Mîsolae Ceauşesou,
Atelierul mecanic al minei Barza. Echipa <le confecţionat colivii extracţie pentru
date cu prilejul vizitei ds lucru Yn judeţul nostru - program toata ramura minieră este condusa de comunistul loan Bol dor. Această echipă execuţii
lucrări de bună calitate.
rolo : V1RGIL ONOHJ
concret de acţiune în toate domeniile de activitate
Accent principal pe indicatorii 5,5 milioane mc LA POSTURILE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE
TRANSMISIUNE DIRECTĂ
de eficienţa economica oxigen peste plan radio şi televiziune vor transmite direct ceremonia
Astăzi, în jurul orei 16,30, posturile noastre de
sosirii preşedintelui Republicii Arabe Egipt, Mohamed
La fabrica dc oxigen
„...Trebuie să trecem cu toată hotărîrea la aplicarea măsurilor din cadrul Combinatului Hosni Mubarak, care, la invitaţia tovarăşului Nicolae
stabilite privind reducerea consumurilor materiale, de combustibil, de siderurgic Hunedoara se Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste Româ
nia, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, va efectua, îm
energie, pentru realizarea producţiei cu consumuri materiale cit mai dă mare atenţie organi preună cu doamna Suzanne Mubarak. o vizită oficială
mici... Numai astîel vom asigura creşterea mai puternică a beneficii zării judicioase a muncii de prietenie în ţara noastră.
lor, a producţiei nete, a venitului naţional, a avuţiei naţionale...". şi bunei funcţionări a in
NICOLAE CEAUŞESCU stalaţiilor, elemente care La Uzina de utilaj minier Crişcior
au permis pulsarea, de
la începutul anului, spre Prin eforturi proprii —
Aceste imperative, sub — Din cuvintarea tova sibilităţi şi soluţii de ridi
liniate de secretarul gene răşului Nicolae Ceauşescu, care a eficienţei activităţii secţiile productive ale
ral al partidului, tovarăşul rostită la marea adunare întreprinderii. în primul combinatului a peste 5,5 perfecţionarea continuă a utilajelor
Nicolae Ceauşescu, şi cu populară din municipiul rînd am trecut la reintro milioane mc oxigen su
prilejul recentei vizite de Hunedoara, am reţinut, ducerea în tot mai mare plimentar prevederilor de
lucru în judeţul nostru, între altele, necesitatea de măsură în circuitul pro şl instalaţiilor miniere
în dialogul larg purtat cu a acţiona şi în direcţia ductiv a materialelor plas plan. în fruntea hărniciei i Răspunzînd comanda ţară şi chiar pe plan inter
oamenii muncii hunedo- sporirii producţiei necesa tice uzate (din navetele pe în muncă a acestui colec- j mentelor majore puse de naţional, prin modul de a-
reni, constituie o perma re exportului, dar şi în care le livrăm noi şi le tiv se situează frecvent partid în faţa industriei daptare la condiţiile noas
nenţă în întreaga activita aceea a creşterii produc reprimim „vechi" de la comunişti ca Nicolae Pur miniere, hotărîţi să mate tre de lucru. Pînă la sfîr-
te a chimiştilor din Orăş- ţiei de materii prime şi beneficiarii din ţară) — rializeze neabătut orientă şitul anului, ne-am propus
tie. In paralel eu realiza materiale în ţară, pentru după ce le trecem prin tător, Ernest Bendia, Cor rile date de secretarul ge să montăm asemenea filtre
rea prevederilor la produc a reduce importurile — morile de măcinare, con nel Gălăţian, Gheorghe neral al partidului, tovară de bruiaj pc instalaţiile li
ţia fizică, ei se străduiesc: releva Gheorghe Vaier, di cepute şi realizate în uni Sitnionuc, Gheorghe Ti şul Nicolae Ceauşescu, pri vrate unor beneficiari din
să reducă tot mai mult rectorul întreprinderii chi tatea noastră —, economi mar, Viorel Fusescu, Va- vind diversificarea gamei ţară şi să realizăm încă 10
cheltuielile materiale, con mice Orăştie. Noi consu sind apreciabile cantităţi instalaţii noi cu această
sumurile de energie şi măm în procesul produc dc materie primă nouă, silc Breaz, Viorel Alba. de utilaje, instalaţii şi e- îmbunătăţire". „O altă lu
chipamente miniere şi îm
combustibil, să sporească ţiei materiale derivate din costisitoare. De la începu bunătăţirea parametrilor crare importantă pe care
exportul şi să reducă im petrol, deficitare şi tot mai tul anului, am refolosit lor tehnici şi dc calitate, o avem în atenţie şi in
portul, să crească valoarea scumpe azi pe plan mon circa 400 tone de navete Depăşiri de plan oamenii muncii de la Uzi e x e c u ţ i e este realiza
produselor, prin consumuri dial, ca şt o serie de ma uzate, valorificînd superior na de utilaj minier Criş rea dozatoarelor gravime
mai mici şi calitate supe triţe din import pentru materia primă, căreia îi cior au obţinut în ultima trice pentru uzina de pre
rioară, asigurîndu-şi în maşinile de injecţie. De o „Nici o maşină şi nici vreme unele rezultate deo parare a minereului de la
semnate depăşiri de plan vreme însă ne-am recon DUMITRU GHEONEA un utilaj — sub randa sebite. Consemnăm cîteva Gurabarza — adaugă mais
la indicatorii de eficienţă siderat activitatea şi am mentul planificat, nici un dintr-o secţie cu pondere trul Traian Luca. Această
economică. identificat o serie de po (Continuare în pag. a 2-o) minut nelucrat 1“ — a- însemnată în producţia în instalaţie de cîntărire, dis
ceasta este deviza colec
treprinderii — cea de re tribuire şi contorizare a
tivului atelierului electric paraţii electrice şi con minereurilor care sînt apoi
din cadrul Combinatului fecţionarea dc aparataje şi introduse în morile de mă
siderurgic Hunedoara. în- piese de schimb pentru in cinare a fost perfecţiona
stalaţiile electrice. „M-aş tă în uzina noastră, expe
scriindu-se riguros în pa
referi mai întîi — no spu rimentată cu bune rezulta
rametrii acestei devize, ne tînărul şef dc echipă te la preparaţia de la De
colectivul de aici a reuşit Aurel Iga — la perfecţio va" .
ca, de la începutul anu narea exlractoarelor de Tot în idcca perfecţionă
metal de pe benzile trans rii utilajelor şi echipa
lui, să-şi depăşească pla
portoare. Despre ce este mentelor m i n i e r e , la
nul de reparaţii cu peste vorba ? Aceste extractoarc U.U.M.R. Crişcior se reali
4 Ia sută Ia maşini elec prezentau o mare sensibi zează unele instalaţii de
trice şi cu 7 la sută litate şi cuplau la cele mai protecţie a compresoarclor,
mici influenţe electrice din care, prin semnalizări op
la aparataje şi, în a-
mediul în care se aflau tice şi acustice avertizează
cela.şi timp, să realizeze instalate. împreună cu asupra eventualelor peri
numai lucrări de bună specialiştii dc la Institutul cole în funcţionarea res
calitate. în fruntea hăr de cercetări şi proiectări pectivelor agregate şl le
miniere Deva am căutat şi întrerup funcţionarea la
niciei în muncă se situea
găsit soluţia executării u- ridicarea temperaturii pe
ză constant Elena Iacob, nui filtru de bruiaj care, ste anumite limite. De a-
Elena Pripoşi, Szabo montat po extractor, în semenea, se aduc unele
Margareta, Rodica Ene, construcţia sa iniţială, îi îmbunătăţiri la vagonetele
asigură un grad de func
Apostol Luca. (Vasile
ţionare sigură, corectă, e- G. DINU
Grigoraş, corespondent). ficientă. Soluţia noastră
constituie o premieră în (Continuore în pag. a 2-a$
ei — « * — « » — o — o — « — a — a —
m — *> — » — s — a — « — a — ® — 9 — o — s— o — oa — o — a — a — ® — a — » — 0 — o — o — ®— e — 49 — 0 — « — o — ® ~ ® — ®
Cooperativa agricolă de transportul de îngrăşămin
producţie din Simeria s-a leza soliile pentru recolte de pioase e anului viitor te organice de la Mintia —
situat în acest an pe pri nu se putea realiza întru-
mul loc în judeţ la recolta cit nu fusese încă perfec
do grîu realizată la hectar — Experienţa anului ţinerii unor recolte şi mai grîu anul întîi. Această su şefei de fermă — la adîn- tat. Afiind acest lucru, me
— 3 310 kg — fapt ce re 1981—1982 constituie o pre bogate de cereale păioase prafaţă însă este şl va fi ehnea de 28—30 cm, făcîn- canizatorii au hotărlt:
levă strădania cooperatori ţioasă învăţătură pentru în anul 1983. în lumina în continuare fertilizată cu du-su arătură fără greşuri, — Mergem la arat. Dacă
lor, mecanizatorilor şi spe viitor. în ce sens ? sarcinilor reieşite din cu- îngrăşăminte organice, pî uniformă. Pînă acum s-au vine tovarăşa ingineră, ne
cialiştilor de aici pentru — Am înţeles un lucru, vîntarea rostită de tovară nă în prezent fiind trans ai-at peste 100 ha, adică găseşte la'tarlaua de lingă
sporirea rodniciei pămîntu- şi anume că pămintul, c.a şul Nicolae Ceauşescu, se portate şi administrate 200 toată suprafaţa ce va fi în- şosea.
lui, creşterea continuă a să dea rod bogat trebuie cretarul general al parti tone gunoi de grajd şi 300 sămînţată. Trebuie menţio
producţiei vegetale. muncit aşa cum cere el. nată aici hărnicia plină de Şi celelalte pregătiri, în
Eu sînt fiică de ţărani şi responsabilitate a mecani vederea însămînţărilor de
— La obţinerea acestui toamnă se află în stadiu a-
rezultat — ne spunea Ma- ştiu o vorbă de la cei bă- La z\ în agrîcyltyrâ zatorilor loan Braşovean, vansat. întreaga sămînţă
ria Căluşei-, şefa ferrhei ve trîrn din satul meu: pă- Vasile Cornea, Vasile Mu- de orz şi de grîu a fost
getale — au concurat mai mîntul este darnic ca o- reşan, Viorei Chiş şi alţii,
mulţi factori. Printre cei mul harnic; cu leneşul e dului, la recenta consfătui tone dejecţii de la „Avico care de dimineaţa pînă selectată şi au fost tri
mai importanţi aş aminti : zgîrcit. re de lucru de la C.C. al la" Mintia. O suprafaţă de seara tîrziu n-au ieşit din mise probe la analiză. Se-
Maria Căluşei-, o femeie P.C.R., s-a stabilit o bună 70 ha a fost fertilizată cu brazdă. Am asistat într-o
buna amplasare a culturi amplasare a culturilor dc sare potasîcă. dhnlneaţă Ia o scenă sem mănătorile au fost repara
lor, fertilizarea terenului, mică de statură, dar plină te, verificate şi sînt gat®
de neastîmpăr, este toată grîu şi orz ale anului vii Imediat ce s-a terminat nificativă. Era ora şapte şi
respectarea cu rigurozitate ziua, de dimineaţa pînă tor. secerişul păioaseloi* s-a mai mulţi mecanizatori au stă înceapă semănatul.
a regulilor agrotehnice şi, Păioaselc se vor semăna, trecut la arături, cu prio
evident, munca do calitate seara, pe cîmp. Ea ne-a în general, după alte cul ritate pe terenurile ce vor venit la sediul C.A.P.. în TRAIAN SONDOR
a mecanizatorilor şi coope vorbit de pregătirile inten turi, şi doar o mică supra fi cultivate în toamnă. S-a grijoraţi că ceea ce se sta
ratorilor. se ce se fac în vederea ob faţă se va semăna după arat — sub supravegherea bilise cu o zi înainta — CCsntlnuara în pag. p
