Page 36 - Drumul_socialismului_1982_09

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 722

Acţiunile organizatorice eficiente LA Z B I N A 6 1 8 C U L T U R A
1
'B ele
asigură realizări d@ prestigiu Recolta arsului viitor 16.00 Telex

16.05 Muzică
sirumcn
Secţia „Laminor 800 seastă direcţie trebuie să — Ori de cîte ori apare (Urmare din pag. 1) de zahăr. Recoltarea po­ adunare populară din mu­ IN JURUL
mm“, din cadrul Combi­ ne concentrăm eforturile. un caz deosebit, un comu­ rumbului pentru boabe a nicipiul Hunedoara, prile­ Transmi
natului siderurgic Hune­ — înainte de a trece la nist care mai calcă pe a- început ieri, rccoltîndu-se juită de vizita de lucru e- Cercmo:
doara a încheiat opt luni prezentarea măsurilor ca­ lături, Vasile Mureşan şi în această vreme, se ur­ deja o suprafaţă de 5 ha fectuată în judeţul nostru, şedinţei'
ale acestui an cu rezultate re vizează perioada urmă­ ceilalţi membri ai biroului măreşte îndeaproape sta­ la Simeria Veche. în para­ ne spunea Maria Căluşer, Arabe I
Hosni fl
ce oferă reale motive de toare, ce ne puteţi spune merg acolo, la locul de rea de vegetaţie a culturi­ lel eu recoltarea conform sîntem hotărîţi să muncim Muzică
satisfacţie harnicului colec­ referitor la stilul de mun­ muncă al celui vizat şi lor de cartofi, sfeclă şi po­ programului întocmit se în aşa fel pentru pregăti­ strumen
tiv de oameni ai muncii de că, la acţiunile organizato­ discută cu el. Pe faţă şi de rumb siloz, după care se va trece la pregătirea te­ rea recoltei de păioase a n,oo Tragere,
Transmi
aici. rice folosite pînă acum dc faţă cu toţi colegii aces­ vor semăna păioase, pen­ renului în vederea însă- anului viitor îneît să asi­ 17.05 de la A
— De ce o şedinţă atît comitetul de partid ? tuia. Rezultatele ? De-a tru ca imediat ce ajung la mînţării orzului şi, mai a- gurăm toate condiţiile ob­ natele
de... „dură“ ? — a fost pri­ — Voi încerca să punc­ dreptul remarcabile ! maturitate să se treacă o- poi, a griului în cele mai ţinerii unor recolte supe­ atletism
rioare de orz şi grîu la
ma întrebare pe care i-am tez numai cîteva. Prim- — Ce acţiuni întreprin­ perativ la recoltat. în mo­ bune condiţii de calitate. hectar, contribuind la în­ 17,50 1001 de
adresat-o, imediat după în­ planul activităţii noastre îl deţi constant la nivelul co­ mentul de faţă starea aces­ — însufleţiţi de aprecie­ făptuirea obiectivului de a 18.00 Incliidci
cheierea discuţiilor, lui Mi- constituie mobilizarea tu­ mitetului în vederea reali­ tora este destul dc avansa­ rea pozitivă şi îndemnurile realiza o producţie de 1 000 lui
hai Plosca, secretarul co­ turor oamenilor muncii din zării sarcinilor de produc­ tă şi se preconizează ca în făcute de tovarăşul Nicolae kg cereale pe locuitor; cum 20.00 Tclejun
mitetului de partid al sec­ secţie la realizarea sarcini­ ţie ? aceste zile să înceapă însi- 20,25 Fotbal :
ţiei. lor de plan. Cele patru or­ — Săptămînal, împreună Ceauşescu la adresa agri­ s-a stabilit la consfătuirea Suedia,
curopca
— Personal nu o găsesc ganizaţii de bază constitui- cu toţi conducătorii proce­ lozarea porumbului, recol­ culturii hunedorenc, în cu­ de lucru de la C.C. al ne dirc
mai „dură" — ca să fo­ sului de producţie, se ana­ tarea cartofilor si sfeclei vântarea rostită la marea P.C.R. din luna august. dionul
losesc aceeaşi expresie — tN CONDUCEREA lizează stadiul realizărilor, 22,15 Telejuri
decît alte şedinţe de co­ ACTIVITĂŢII în şedinţele birourilor fie­
mitet. Aş spune, mai de­ ECONOMICE — SPIRIT cărei organizaţii de bază,
grabă, că a fost o şedinţă DE PARTID, conducătorii de pe fluxu­ Perfecţionarea continuă a utilajelor Kad
de lucru realistă, în care EXIGENŢA. rile de producţie raportea­
s-a analizat concret apor­ REZULTATE ză despre modul îndepli­ BUCUREŞ’J
tul fiecărui membru al co­ CONCRETE nirii sarcinilor, despre (Urmare din pag. 1) pe noi, în sensul de a ne Stingă, Gheorghe Pleşa, dioprogramu!
mitetului la realizarea sar­ greutăţile întîmpinate. O preocupa în mai mare mă­ Ioan Luţ, Emil Bereş, Me­ La ordinea z
cinilor cu care a fost în­ metodă deosebit de eficien­ de mină, la celelalte agre­ sură de perfecţionarea tania Faur, Ioan Iga, Ni- tură; 7,00 R;
Revista preş
vestit. te la nivelul schimburilor tă este prezentarea prom­ gate şi utilaje miniere ca­ propriei activităţi, releva colae Poenar şi alţii, pe rul mclodiil
reprezintă nucleul de bază ptă şi rezolvarea pe loc a re se realizează aici. ing. Vasile Lungu, direc­ care punem mare bază în tin de ştiri
— Ce anume a favorizat deficienţelor care mai a- — Orientările şi indica­ tor adjunct al U.U.M.R. dem ascult
această analiză ? al tuturor acţiunilor. Avem această importantă activi­ F-iciiii dc ţ
comunişti destoinici, bine par. Şi multe altele. ţiile pe care secretarul ge­ Crişcior. în această direc­
— In primul rînd tema­ pregătiţi politic şi profesio­ — Pentru următoarele neral al partidului, tova­ ţie, avem în vedere asimi­ tate de perfecţionare a uti­ zică popular;
rilc socialist)
tica şedinţei: „Preocuparea nal. Ei sînt cei care dau patru luni ? răşul Nicolae Ceauşescu, larea de noi produse şi e- lajelor miniere. Vom răs- de ştiri; 11,0
comitetului de partid pen­ tonul şi... tonul face mu­ — Nu întîmplător spu­ le-a dat în cursul vizitei chipamente miniere de înal­ puhde tot mai bine cerin­ lui copiilor; 1
tru îndeplinirea sarcinilor zica. neam la început că nu de lucru în judeţul nostru tă productivitate, colabora­ ţelor pe care partidul, se­ 12.00 Buletin
reieşite din expunerea tova­ — Există şi... altfel de sîntem pe deplin mulţu­ minerilor şi constructorilor rea mai bună cu specialiş­ cretarul general, tovarăşul Din comoara
12,25 Orizont
răşului Nicolae Ceauşescu, sunete ? miţi. Situaţia, atît produc­ de utilaje miniere din Va­ tii de la I.C.I.T.P.L.C.I.M. Nicolae Ceauşescu, le pun Avanpremicr
secretar general al parti­ — Nu se poate pune- tivă cît şi pe linie de orga­ lea Jiului ne angajează şi Deva, pentru reducerea cu atîta tărie în faţa in­ 13.00 De Ia
Clubul invita
dului, la plenara lărgită a semnul egal între cele pa­ nizaţie poate şi trebuie să timpilor pe filiera idee — dustriei miniere, contri­ lctin dc ştii
C.C. al P.C.R. din 1—2 iu­ tru organizaţii, este ade­ fie mult îmbunătăţită. Dar proiect — prototip. Avem buind şi noi 1a dezvoltarea medicului; 1
nie a.c., în vederea educă­ vărat. De exemplu, biroul nu depinde numai de noi. succese: Coi
rii socialiste a comunişti­ organizaţiei din schimbul Dacă oţelăriile ne livrea­ C o n c u r s £iici, în cadrul secţiei I, economiei naţionale, 1a 16,40 Coordo
ce ; 17,00 Bi
lor, a tuturor oamenilor „C“, al cărui secretar este ză lingourile cu defecte de meseriaşi pricepuţi şi des­ bunăstarea generală a în­ 17,05 Tribuni
muncii pentru creşterea Traian Simina, are în al­ turnare şi compoziţie, dacă r a d i o d i f u z a i ; toinici, cum sînt Aurel tregului nostru popor. Minireoital
contribuţiei lor la înfăp­ cătuire comunişti tineri, sortimentul de produse gliei; 17,40 (
mâne
18,01
tuirea obiectivelor stabili­ fără prea multă experien­ este mereu mai mare, iar Ieri după-amiază, Casa 19.15 Agricol
te în toate domeniile de ţă în munca politică. Tre­ dotările tehnice au rămas de cultură din Orăştie a ia /■ >2.00 O
1
activitate' . Referatul pre­ buie să-l ajutăm mai mult. cam în urmă, dacă... alţi găzduit un concurs radio­ I comisie de judecată 23,00 Bijute;
zentat, precum şi discuţiile Cel condus de Mihai Pur- „dacă". Nu sînt nişte scuze difuzat „Cine ştie, cîştigă", 23,311— i,00 \
cal nocturn
purtate au fost axate pe ţuc, din schimbul „B“, este după care căutăm să ne organizat de consiliul oră­ activă si oliva...
sarcinile concrete care re­ cel mai experimentat şi ascundem lipsurile. Le cu­ şenesc de educaţie politică î 9 TIMIŞ') i\ R
vin organizaţiei noastre de rezultatele lor sînt, de ase­ noaştem. Există defecte de şi cultură socialistă în co­ maţiilc in : zilei
tnt<
partid. menea, mai bune. O Situa­ laminare, opriri' accidenta»-’ laborare cu redacţia emi­ ciieiîfB permanenţi ai sas Silit rysp. <
— Şi în al doilea rînd ? ţie aparte prezintă schim­ le, stocări de laminate ne­ siunilor culturale a Radio- <lc cian- iu.
— Realizările obţinute bul „D“. De eînd în frun­ finite... Nu numai că le cu­ televiziunii Române. între­ Prin activitatea ce o des­ cazul Lilicăi Zlota, clin p
pînă acum, posibilităţile şi tea organizaţiei de bază a noaştem. Le vom rezolva! cerea, care a avut ca teme: făşoară, comisiile de jude­ troşani, str. Funicuta." • j \
necesităţile viitoarei activi­ fost ales maistrul Vasile Şi asta pînă la sfîrşitul a- „Portret de ţară nouă", cată contribuie într-o mă­ Se ceartă cu toţi vv i.u... lut . ... îi<•
.0 1
tăţi. Este foarte adevărat Mureşan, situaţia s-a nului. Mereu am fost secţie „Centenarul Aurel Vlaicu" sură însemnată 1a întărirea din cartier, ameţii ’.i în­ vi tai n'. soci
că avem. după opt luni re­ schimbat radical. In bine, evidenţiată pe uzina 6. şi „Centenarul Ion Agîrbi- disciplinei, a ordinii de jură şi loveşte, i a oi tot Angajat p
zultate bune. Dar, fără fal­ se înţelege. Acest comunist, Vom fi şi în acest an. ceanu" a fost susţinută de drept, 1a educarea oameni­ ea reclamă la c-, Nu­ slrucţla soci;
să modestie sau autoeriti- om cu experienţă, respec­ Competenţa şi hărnicia oa­ concurenţii Mihai Radu, lor muncii în spiritul res­ mai în acest an are 3 do­ . munismului :
li),00 lîcfrcm
. că formală, ele sînt depar­ tat şi respectuos cu tova­ menilor care muncesc aici, Natalia Şerban şi Corina pectării legilor şi a celor­ sare, două în care apare j muzică uşor
te de a ne mulţumi. Comu­ răşii de muncă, a făcut o experienţa organizaţiei de Lădar. Concursul s-a des­ lalte norme de convieţuire ca reclamantă şi altul in j Emisiunea li
tura română
niştii, oamenii muncii din adevărată demonstraţie a partid în conducere îşi vor făşurat avînd ca examina­ socială. calitate de pirită. A recla­ | relevantă a
cadrul laminorului au re • ceea ce înseamnă munca spune cu siguranţă cuvîn- tori pe cunoscuţii şi apre­ O comisie în a cărei ac­ mat’ pentru fapte imagina­ ! lorice ale K
surse mult mai mari, încă de la om la om. tul. ciaţii profesori Mihai Flo- tivitate concretă se mani­ re familia lui Titus Vladu, i liste.
nevalorificate. Aici, în a- — Adică ? MIRCEA DIACONU rea şi Ioan-Simion Pop. festă profundul democra­ oameni paşnici, ca şi pe
tism al vieţii noastre socia­ Elena Costinean, pensiona­
le este comisia nr. 1 din ră, femeie care în toată
âccent pe indicatorii de eficienţă economică cadrul Consiliului popular viaţa ei nu a fost confrun­
municipal Petroşani, din
tată cu justiţia. In timp cc
care fac parte Gheorghe ne aflam 1a comisie pen­ DEVA :
(Urmare din pag. 1) ROMAN,, foarte multe re­ cepţie şi de execuţie — lui general al partidu­ Roman — preşedinte, Doi­ tru verificarea activităţii din Santa 1.
Drumul
p.
pere pentru frigidere, ma­ respectiv proiectarea şi lui, t o v a r ă ş u l Nicolae na Dogaru — vicepreşedin­ acesteia, a apărut Liliea 11UNEDO AI\.
şini de spălat, pentru di­ sculăria —, prin priceperea Ceauşescu, de a lucra mal te, Nicolae Popon şi Gligor Zlota, care ne-a fost pre­ potriva lui I
conferim o valoare de 3—4 ferite produse de consum. şi hărnicia unor meseriaşi bine, de a fi mai eficienţi, Notar — membri şi Luiza căra); Cu nu
ori mai mare faţă de acum Am, asimilat scule noi, precum Sergiu Mihu, Ioan de a creşte continuu veni­ Drăgan, în calitate de se­ zentată de secretara tehni­ derurgistul);
la castel (Ar
2—3 ani. piese de schimb noi, coo­ Stănuţ, Tiberiu Olteanu, tul naţional, avuţia între­ cretar tehnic. că a comisiei, Drăgan Lui­ tru Carolina
— Iac în domeniul redu­ perăm fructuos cu multe Dumitru Domnaru, Iosif gului popor. za, şi fiind întrebată cu ce nil); PETRC
cerii importurilor ? întreprinderi, pentru care Romoşan şi. alţii, se asigu­ — Ce vizează în conti­ în cursul anului 1981 şi se ocupă a răspuns că are pentru in fer
— Am asimilat şi intro­ producem o serie de re­ ră un înalt grad de tehni­ nuare preocupările chimiş- în cele 8 luni ale anului eine să muncească pentru brie); I-Iang;
dus în fabricaţia curentă pere încorporate în pro­ citate produselor executa­ tilor din Orăştie, tovarăşe 1982, această comisie a ea, căci „soţul", a se citi LUPF.NI: Ca
(Cultural) ;
un mare număr de matri­ ducţia de export pe caro te, cu valoare ridicată şi director ? reuşit împăcarea părţilor concubinul, este artificier je fiicelor
ţe, pe care nu le mai pro­ acestea o realizează; deci tot mai eficiente. Dacă intr-un mare număr de 1a mina Dîlja şi acesta cîş­ LONEA:Fug
curăm cu valută forte şi mai adăugăm şi strădanii­ — Aceleaşi direcţii ma­ cauze, ca urmare a activi­ tigă bine, iar cu privire 1a nerul) ; PE
Bi”
(Mi
co
care au aceleaşi calităţi ca Altfel spus, *’ „Chimica" le constante în direcţia jore : dezvoltarea exportu­ tăţii insistente desfăşurate procesele de 1a comisie, a- NINOa^A: I*
şi cele din import. Aşa am Orăştie realizează şi expe­ exploatării raţionale a ma­ lui şi diminuarea importu­ de către membrii săi. Ast­ răta fără pic de jenă: „Nu-i citorcsc); U
ajuns să executăm în în­ diază direct produse la ex­ şinilor şi instalaţiilor, gos­ rilor, asimilarea de matri­ fel, în peste 82 1a sută din las că nici ei nu m-au ier­ tistul gliinior
Vuit
BRAD:
treprindere mai mult de port — oxizi de fier, dife­ podăririi chibzuite a mate­ ţe noi, îndeosebi pentru cazuri, părţile s-au împă­ tat. M-au învinuit eă-s roşie); GUR
110 repere pentru autotu­ rite repere din mase plas­ riilor prime şi economisi­ r e p e r e l e autoturismului cat, ori şi-au retras plînge- hoaţă şi de aceea nu mă dienii din
rismul „Dacia 1300" şi 45 tice etc. —, dar şi indirect, rii combustibilului şi ener­ „Oltcit", refolosirea inte­ rile şi doar intr-un număr tas. Este lege pentru fie­ nerul) ; OR
de repere pentru noul au­ prin colaborare cu multe giei, avem suficiente argu­ grală a resurselor de ma­ redus de cauze reclaman­ care". Straşnică optică de­ ideal (Patria
Bud dy Hol
tomobil românesc „Oltcit", unităţi economice din ţa­ mente pentru realizările se plastice, ridicarea cali­ ţii s-au adresat instanţei spre muncă şi mai ales GEOAGIU-B.
10 repere pentru autotu­ ră. Totodată; prin modul bune obţinute pe cele opi tăţii produselor, diminua­ de judecată. în această ac­ despre bunele relaţii ce (Casa dc euli
rismele ARO şi 24 repere dc organizare a muncii, a luni ale anului la capito­ rea în tot mai mare mă­ tivitate rodnică, este re­ trebuie să existe între ve­ Nici măcar r
BRAZI
cia);
p e n t r u autocamioanele compartimentelor de con- sură a consumurilor de flectată munca stăruitoare, cinii din cartier. CAL AN: în a
lul indicatorilor de eficien­ materii prime, combustibil în fiecare caz, a membri­ Un alt caz, cu o clientă nopţii (Casa
ţă. Să le notăm : depăşirea şi energie şi, în final, lor comisiei de judecată, SIMERIA: F
cu 4 milioane lei a pro­ creşterea eficienţei econo­ care depun eforturi deose­ permanentă la comisia de spaţială (îl)
ducţiei nete (pe- şapte luni), mice a întreprinderii. în­ bite pentru realizarea ac­ judecată, este cel al licitai Călăuza — s
f-SdUCSţvg cheltuielilor to­ tregul nostru colectiv eşţe tului de justiţie, pentru Iancu, din Petroşani, car­ mina).
tierul Aeroport, str. Unirii,
tale ia iuuu iei producţie conştient că nuiîîSî mun­ dezvoltarea continuă a con­ bloc 5, apartament 3. A re­
marfă cu 14 lei şi a celor cind în acest fel — după ştiinţei socialiste a oame­ clamat pe Silaghi Ştefan
materiale' cu 13 lei, înre­ cum sublinia cu justeţe to­ nilor şi asigurarea ordinii pentru ameninţare, deşi a-
gistrarea unui beneficiu varăşul Nicolae Ceauşescu de drept, o cît mai bună ce.şţa nu i-a adresat decît
. suplimentar de 3,5 milioa­ — „vom asigura creşterea informare a cetăţenilor în CÎÎeva cuvinte drept sfa­ Timpul pr
ne lei. Să amintim şi spo­ mai puternică a beneficii­ legătură cu importanţa turi, spunîndu-i să aibă ziua dc 8 sc
rul producţiei marfă de a- lor, a producţiei nete, a funcţiei Sociale şi rolul a- comportare corectă faţă de Vremea va
instabilă cu
proape 5 milioane lei şi venitului naţional, a avu-, cestor o r g a n e obşteşti o femeie în vîrstă şi fiica rar nor os. L
depăşir&a planului la ex­ ţiei naţionale — singura de influenţare şi jurisdic­ acesteia. Ileana Iancu arc? averse de pl
descărcări e
sursă pentru asigurarea, a- ţie. în fiecare an dosare 1a co­
port cu circa 4,5 milioane va sufla mo
lei, completînd a s t f e l tît a mijloacelor în vede­ Cu toate eforturile depu­ misia de judecată pentru .si fi cari de -5
rea dezvoltării în continua­ se, mai' sînt unii cetăţeni vest .ui nor
tabloul hărniciei şi respon­ re a patriei noastre socia­ care din spirit de şicană certuri, scandaluri şi alte caturile min
sabilităţii muncitoreşti a liste, cît şi pentru ridica­ nu înţeleg, nu sînt recep­ asemenea manifestări fală prinse între
iar ct>1e ni?
destoinicului colectiv de rea continuă a bunăstării tivi 1a îndrumările şi sfa­ de vecinii din bloe şi din 20 de srad
I.PX, navă. Secţia mobilă din Haţeg. Colectivul secţiei a cartierul unde locuieşte.
■ realizat, prin autodotare acest strung modem pentru lemn la I.C. Orăştie, care acţio- materiale şi spirituale a turile ce li se dau, fiind di min t-.aţa.
| la evrn lucrează comunistul Cornel Neiconi, şelul unei e- tuturor oamenilor muncii, „clienţi" permanenţi pe ro­ (OSIF POP servi om :
lexîind ritm).
tîmplar 1. foto: VIRGIL 6NOIU I nează consecvent, în spiri­ procuror
tul orientărilor secretaru­ a poporului nostru". iul comisiei, aşa cum este