Page 37 - Drumul_socialismului_1982_09
P. 37
ERCURI, 8 SEPTEMBRIE 1982 naq. 3
S stors a — glasul conştiinţei noastre
Sugestie bună...
~ V E S T I G I I R A R E "
tratată birocraţie
ră in- Printre exponatele de o in pe scutul Minervei, ca re
teresantă şi rară valoare pre prezentări figurate pe capi Am dat scrisoarea
(i,30 — zentate în colecţiile noastre telurile romane sau ca re Un grup de cetăţeni Azi, meciu! România — Suedia
directă : muzeale se află o piesă ce prezentări singulare în mor din Şoimuş avea o ne spre cercetare conducerii
irii prc- dumerire: de ce se întorc I.J.T.L. Răspunsul în a-
jpublicii reprezintă sub forma une : minte, cea mai cunoscută ccst caz, ca şi în altele
iohamed măşti chipul Gorgonei Medu fiind Meduza Rondanini. goale autobuzele în con similare e invariabil: Nu SUCCES TRICOLORILOR !
t za. Ea a fost descoperită în Imaginea Gorgonei turna venţie, care transportă
ră in- din Deva muncitori la se poate, pentru că res Astăzi, echipa repre sibif insucces în faţa
timpul săpăturilor arheologi tă în bronz apare de foarte pectivul autobuz-navetă
ce din 1973, de la Ulpia multe ori pe piese detaşate. abatorul de păsări Balata zentativă de fotbal a „azzurrilor" să fie tratat
oexprcs şi de ce, pentru abonaţii trebuie să se înapoieze la
Traiana Sarmizegetusa, în României va susţine al cu circumstanţele de ri
directă Este cunoscut un ornament Deva şi să facă altă
Campio partea nordică a complexu de trepied înfăţişînd o Gor- din Şoimuş, care vin la cursă, tot în convenţie, doilea meci oficial, în ca goare. Pînă atunci, însă,
ne de lui sacerdotal închinat zeilor gonă în picioare, păstrat în serviciu în Deva există drul preliminariilor Cam „prietenii" lui Lucescu şi
ţiuni) o cursă la 5,30 şi alta la pentru l.E.C. Mintia. Adi pionatului european. Du
medicinei, Aesculap şi Hy- Muzeul din Berlin. Ca orna că, dacă ar lua la întoar ai hunedorenilor nu vor
gia. ment de mobilă s-a descope 6,45. Ultima, zic dînşii. pă debutul noii echipe, ierta un eventuat nedorit
ogramu- practic nu mai e de fo cere navetiştii din Şoimuş cu Cipru la Hunedoara,
Figura tînără a Meduzei rit un disc cu figura monstru n-ar mai avea timp să eşec cu Suedia. Şi nici nu
are faţa ovală, ochii mari, lui mitologic la Trier şi tot los, deoarece calculul facă a doua cursă ? la începutul lunii mai e dorit de către cei ce cu
migdalaţi, larg deschişi, cu timpului de parcurs pînă (3—î), după alte rodaje în adevărat sprijină afirma
nia — din această localitate provin De ce nu gîndim puţin
ipionatul pupilele marcate, fără îndoia alte patru aplici cu acelaşi în autogara Deva — 15 America de Sud, după rea noii echipe naţiona
nsmisiu- lă în antichitate colorate, cu rol decorativ. De o mare fru minute — nu ţine seama mai economic, tovarăşi învăţămintele Mundialu-
Ia sta- de faptul că aceşti na de la I.J.T.L. ? Dacă na lui spaniol, iată-i pe Mir- le. Convinşi că jucătorii
igust“. sprîncenele discret subliniate, museţe este partea centrală vetişti nu lucrează în în vetiştii din Deva la aba ce vor avea onoarea să
nasul lung ascuţit, cu nările dîn bronz aurit a unui scut Balata ar pleca cea Lucescu şi elevii săi
uşor dilatate şi colţurile bu reprezentînd masca Meduzei. treprinderi cu sediul în torul în faţa examenului cu îmbrace tricourile echipei
zelor puţin lăsate în jos, în- De asemenea, se cunosc or autogară, ci cei mai mulţi spre locul de muncă nu robusta echipă a Suediei. naţionale au învăţat din
tr-o. expresie de furie abia. namente de car unde rolul chiar în zona depozitelor, mai cu 10 minute mai re Drumul naţionalei pe lecţia aspră a meciului cu
disimulată. Părul este bogat, decorativ se îmbină cu cel pînă unde, vorba româ pede, ar fi perfect apli calea... căutării de sine Danemarca, cel puţin că
cu şuviţe libere frumos aran funcţional. Meduza mai a- nului, mai mănînci o pîi- cabilă sugestia abonaţilor devine tot mai aspru, pre un joc trebuie jucat pe
G,00 Ra- jate. Deasupra tîmplelor sînt pare ca podoabă pe pan ne; numai că „pîinea“ din Şoimuş. Autobuzul- sărat cu obstacole din ce toată durata sa, că as
eţii; G,30 conturate aripioarele. Ascun înseamnă absenţă de la navetă este al dumnea
agricul- dantive şi camee. O catego serviciu în prima oră a voastră şi nimeni nu vă în ce mai grele. A înce tăzi vor face dovada în
nal; 8,00 se de buclele părului,, se păs rie deosebită şi mai rar în- put cu un meci conside crederii ce Ii se acordă,
0 Curie trează trei nituri de fier pen tîlnită o formează mozaicu zilei. Dumnealor aveau o împiedică să decideţi ca rat uşor, dar am văzut că sperăm şi dorim din ţoa
ra Bule- tru fixare, care fac dovada propunere, şi anume să şoferul lui să aibă man
Răspun- rile, care au ca reprezenta se economisească cursa datul de a controla abo n-a fost chiar aşa; azi ur lă inima un succes con
r; «°),W că piesa descoperită la Ul re centrală capul Meduzei. mează Suedia, care tre vingător al României. Du
0,05 pia Traiana era folosită în Şi un fapt semnificativ: se cu plecarea la 6,45 din namentele la urcare în
1 Din ţă- scop ornamental, în genul- u- Şoimuş, iar abonaţii, pen Şoimuş. Este simplu ca buie să gradeze dificulta pă cum dorim ca jucăto
Buletin poate afirma că Meduza în tru că e vorba de abona bună ziua: de unde lasă tea întreprinderii Ia care rii hunedoreni ce vor in
ocaruse- nei aplici pentru decorarea truneşte cea mai largă circu
blicitate; mobilierului sau a interioare laţie în arta romană, ea fiind ţii aceleiaşi întreprinderi muncitorii de la Balata, s-au angajat noua condu tra în joc să joace pentru
iri; i2,05 lor. — I.J.T.L. — să vină la ia navetiştii de la Şoimuş cere tehnică şi noua ge România mai bine decît
dorului ; prezentă mereu în viaţa coti Deva cu una dintre na spre Deva, şi-i lasă în neraţie de internaţionali; pentru Hunedoara, să
fie; 12,45 Cîteva detalii despre mitul diană a romanilor. Acest lu vetele care fac drumul la
lio - tv. ; Gorgonei în Dacia sînt reve cru presupune existenţa a nu Deva, de unde ia munci va urma Italia... Ne bucu joace pentru însuşi viito
i; 15,00 latoare. In mitologia greco- Deva goale. Doreau aceşti răm abia acum că Italia rul lor fotbalistic.
16,00 Bu romană, Gorgonele erau fii meroase ateliere, nu neapă cetăţeni ceva care contra torii pentru Mintia. Nu vi
ra Sfatul rat specializate în prelucra vine legilor ? Nicidecum. se pare simplu şi econo e campioană mondială,
Tcaţii şi cele lui Phorkys şi Keto. Două rea unui anumit tip, dar ca mic ? Dacă v-aţi apleca ceea ce face ca un po- N1COLAE STANC1U
Fugaru ; dintre ele, Stheno şi Eurgale, Doreau să se evite un
economi- aveau darul nemuririi, iar a re produceau (posibil la co consum inutil de carbu cu mai multă stăruinţă
de ştiri ; mandă) diverse obiecte. Ast ranţi. O cursă economisi asupra sugestiilor oame
j; 17,30 treia, Meduza, era muritoa fel se poate explica marea tă pînă la Şoimuş în
;eta An- re. Ea este cea pe care le diversitate a reprezentărilor nilor, multe soluţii de
mbii ro- genda şi arta au făcut-o ce seamnă descongestiona perfecţionare a propriei
;Ie serii; detaşabile. rea la ora de vîrf de di
de la A lebră. Meduza avea o figu Existenţa unor ateliere de mineaţă a unui traseu din activităţi aţi descoperi, Ştiinţa — redivivus
tr-o oră; ră monstruoasă, respingătoa dar aşa..
uizicale ; re, faţa rotundă, nasul tur prelucrare a bronzurilor la oraş, bunăoară 5, din zo
,p muzi- Sarmizegetusa este evidentă na depozitelor. TH. MÂRCUŞ de renume, a animat e-
tit, o gură imensă cu dinţii
lungi ca de mistreţ, aripi datorită celor două meduze chipa, avînd şi un apetit
găsite pe acest teritoriu, pre deosebit pentru puncte.
00 Infor- i mari de aur, braţe de bronz
Actuali- j şi în părul vîlvoi i se împle cum şi ct alto: piese de bronz Satisfacţii şi bucurie Pînă acum, în trei me
e : Cum | cu diverse reprezentări. Este pentru suporterii rugbiu- ciuri, în fiecare, Bucos a
ermenele | teau şerpi. Armele sale cele semnificativ faptul că tehni lui petroşănean : în acest
.siliţi pe ; mai puternice erau ochii, ca realizat cîte 15 puncte,
iderii ju- re scoteau fulgere şi care ca de confecţionare şi mă început de sezon, echipa dueîndu-si echipa la două
.-ţii-mon- J iestria artistică a acestora se lor, Ştiinţa, se distinge
iub min- j pietrificau pe cel ce o pri apropie de masca descope I prin rezultate remarcabi victorii deosebit de im
r“ : cin- vea. portante (15—9 cu Grivi-
il cer rită în 1973, piese ce se în le, prin hotărîrea de a re
noastre : j După cea mai cunoscută cadrează cronologic la sfîr- veni la nivelul valoric ţa roşie, 15—7 cu Dina-
in con- j legendă, Meduza a fost uci şitul secolului li e.n. Executa care o consacrase drept mo) şi la egalul din
lui şi co- | să şi decapitată de Perseu, un „15“ de prestigiu în
•zbatere ; I iar capul ei a fost înmor- rea reală a pieselor de bronz Bucureşti, cu Sportul stu
portativ»: ! şi din alte categorii desco ţară. denţesc (15—15).
mîntat
!),:;o—20,00 la Argos sau, după Revenit de pe malul
r'I.itera- : alte versiuni, a fost dăruit perite pe teritoriul Sarmize- mării la Petroşani, după Bun venit sau, mai bi
mpdrană, I de Perseu Athenei. getusei demonstrează inaltul ne, revenire de bun au
iţelor is- ! 10 ani, marele rugbist Mi-
ei socia- I In arta romană, Gorgona nivel artistic şi spiritual de pe bai Bucos, internaţional gur la Petroşani !
Meduza apare frecvent ca teritoriul înfloritoarei Dacii
ornament pe sarcofage şi mo romane.
numente funerare, ca efigie Prof. ADRIANA RUSU
in reprezentările sculpturale arheolog
ale militarilor şi împăraţilor, la Muzeul judeţean Concursul republican
individual
ibandiştii
(Patria) ;
(Arta); mătoare celei în care s-a (eurs de zi şi seral). Nu Ghergheli (Lemnarul Odor-
\tac im- născut. are însă cursuri fără frec s hei).
■1 (I-la- \ Ilarie Giara — Burjuc. venţă. Sala sporturilor „Con
triei (Şi- Simion Pancan — Deva. \ Dc notat că hunedoreni»,
aerele de \ Prevederile Decretului nr. structorul" din Hunedoara reprezentînd speranţele o-
'asă pen- \ 46/1982 privind acorda La propunerile dumnea \ a găzduit, timp de două limpice din oraşul gazdă,
nstructo- rea compensaţiilor şi ma voastră, I.J.T.L. Hunedoa zile, o reuşită întrecere de
; Cicci \ ra-Deva vă răspunde: \ s-au confruntat cu curaj
Noiem- jorarea alocaţiilor de stat lupte libere, contînd pen
(Unirea); \ AVEŢI CUVÎNTUL pentru copii se aplică în „Modificarea traseului nr. \ tru etapa a treia a con cu seniori de prestigiu, doi
ia mea tregului personal munci 4 şi desfiinţarea traseului cursului republican indivi dintre ei obţinînd pc me
\N: Ore- \ o Am sesizat în repetate rînduri I.G.C.L. că în aparta nr. 8 nu se justifică, în- \ rit locuri onorabile : toan,
eafărul); tor încadrat în muncă cu dual, şi la al cărei start au
asă (Mi- \ mentul nr. 1 pe care-l ocup, în blocul 23 din strada Tran contract, potrivit Codului trucît fluxul mare de că \ fost aliniaţi aproape 140 Boca (62 kg) — locui IV
: Bron- dafirilor nr. 15 - Hunedoara, se scurge continuu apa de muncii, încheiat pe dura lători nu poate fi preluat \ sportivi din 28 cluburi şi şi Ion Băldea (68 kg) —
esc); A- \ la baia cetăţeanului care ocupă apartamentul de deasu tă nedeterminată. de un singur traseu. Ne asociaţii sportive din ţară. iocul VI. In clasamentul pe
îu (Mtvn- \ pra mea. Din această cauză, tavanul uneia din camere referim mai ales la nu \ In urma unor dispute de
Jf: Poli- Tania Tegară (Zold) — unităţi sportive, primele
-tezaUU); \ (cea de sub baia vecinului) a căzut. L-am reparat dar a Hunedoara. Liceul econo mărul mare al elevilor s un nivel tehnic corespun locuri au fost ocupate in
(Steaua căzut din nou. Aş mai adăuga în plus că la taxele co mic din Petroşani func care se deplasează în zător, printre cîştigători
ZA: Tn- \ \ ordine dc: Steaua Bucu
>v (Mi- mune apar diferenţe supărătoare. Unii locatari plătesc lu ţionează şi în continuare zonă". am notat pe Gheorghe Nea- reşti (64 puncte), Dinam©
: Soţul \ nar pentru apă caldă 42 lei de persoană, iar alţii 20 de \ goe, Ion Ivanov (ambii de
estea lui iei ! ? (Constantin Boriţă). SESIZĂM ■ SOLUŢII; \ !a Steaua Bucureşti), Braşov (24 puncte), şi Lem
lacăra) ; \ narul Odorhei (16 puncte).
Asociatul \ 0 Locuim în Deva, blocul 22, Bulevardul DeCebal, scă e» Un grup de cetăţeni noscut că afirmaţiile din. \ Gheorghe Birou (Steagul (V. loan, corespondent).
HAŢEG: rile C şi D. De mai bine de 6 luni reclamăm constructo din judeţ, veniţi la Că scrisoare nu se confirmă, roşu Braşov) şi Laszlo
isat (Da s rului, atit noi, cît şi Asociaţia de locatari nr. 118, că lif găsind u-se cazaţi intr-o \
na cursă turile de la scările C şi D nu funcţionează. Dar cerinţa lan pentru tratament de
e miezul acupunctură la medicul cameră cel mult 3—1 \
ml tură) ; noastră nu e satisfăcută. Nu ni s-au făcut nici măcar pro Teodor Caba, ne sesizea bolnavi, care pe lingă Campionatul judeţean de foibaî
de foc I misiuni. ză că clin lipSă de hotel dormit au avut asigurat \
); ILTA: Datorită nefuncţionării lifturilor sîntem nevoiţi să urcăm accesul şi Ia bucătărie. \
i-IT (Lu- în localitatea amintită au s gj SERIA VALEA MU Zam — Construct. Huncd.;
! lifturile sînt instalate din martie a.c. Nu li s-a făcut însă fost pur şi simplu jecmă S-a constatat, de aseme REŞULUI : Recolta Rapolt Streiul Simeria V. — t.M.C.
şi să coborîm zilnic, ori de cîte ori e nevoie 7 etaje, deşi
Bîrcea; Voinţa Uia — Me
recepţia. Din ce cauză, nu ştim ! De asemenea, la blo niţi de unii locatari ai nea, că tarifele stabilite \ — Minerul Deva 1—3; canica Orăştie se joc. a du
consiliului
cu
acordul
blocurilor care închiriază
cul amintit lipsesc aparatele automate de aprindere şi camere din apartamente popular, în funcţie de \ Voinţa Brad — Voinţa Ilia minică. de la orele L- ju
! stingere a luminii electrice pe casa scărilor. Şi astfel, pe le ce le aparţin sau le confort, se respectă şi că s 3—0; Mecanica Orăştie —
ii£?3iS5? cele 4 scări ard permanent becurile electrice, costul ener sînt repartizate de către toţi locatarii care închi Streiul Sîmeria Veche 3—0’; niorii dc la orele 15, if>. Me
pentru giei electrice consumate fiind pus pe seama noastră, stat. „Nu faptul că am riază plătesc impozit pe I.M.C. Bîrcca — Unirea ciul Minerul Deva — Voin
1
rie 1982 : (locatarii blocului 32, scările C şi D, Bulevardul Dece- plătit 30—40 lei pentru venitul realizat. \ Zam 11—Q; Constructorul ţa Brad se joacă s mblită.
general \
tecnpo- bal, Deva). un pat pe timp de o „Pentru a veni în spri Hunedoara — Recolta- Bă- D3 SERIA VALEA JIU
or cădea ţ noapte dar am fost în jinul bolnavilor sosiţi Ia \ cia o—0; Metalul Crişcior
isoţite de ittTREBÂR» — KĂSPUfOTî tratament — ni se face \ LUI : Preparatorul Petri la
e. Vintui S ghesuiţi, cîte 6—8 persoa — Foresta Orăştie 2—1 ; — A vin tul Haţeg —8 Mi
cu inten- \ Septiuiiu Pop — Călan. toare celei în care sînt ne într-o singură came cunoscut — au fost ame \ Constructorul Deva — Crii-, nerul Uricani — Pnrîrtgul
m/h din Potrivit prevederilor art. îndeplinite condiţiile pre najate de către E.G.C.L. \
Tempe- \ văzute- de lege. în cazul ră ? !“ două apartamente care se şui Brad- 7—2. o Etapa vii Lo-w-a 2—I ; Preparatorul
jr fi cu 1 7 (1) din. Decretul nr. Scrisoarea a fost cerce închi riază soliei tan Ţi! or toare : Grisul Brad — Re Lupe ni — C.K.R Petroşani
la grade, 246/1,977, alocaţia de stat dumneavoastră, unitatea tată Ia faţa locului de i
atre 21 şi \ pentru copii se acordă, se a procedat bine acordîn- urmînd să se amenajeze colta Rapolt; Foresta Orăş 2—2; Autobuzul P: trosani
■ti ceaţă modifică sau încetează du-vă alocaţia pentru co către consiliul popular al încă patru asemenea a- tie — Constructorul Deva. — Sănătatea V u l c a n 1—3;
>rning do \ oraşului care ne face cu- p artamente". s
rnco A- încppînd cu luna urmă pil începînd eu Tuna ur- Meciurile: Recolta Băuta — Măgura Pui — ilidromin
\ Metalul Crişcior; Unirea Petroşani 3—1.