Page 38 - Drumul_socialismului_1982_09
P. 38
pag 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 722 & MIERCURI, 8 SEPTEMBRIE 1982
C. M. C. I, B.
ÎNTREPRINDEREA de utilaj greu Sî
DE TRANSPORT PENTRU CONSTRUCŢII
Schimb de mesaje intre tovarăşii CLUJ-NAPOCA
ţurilor pe perioada septem
brie 1981 - august 1982 să
Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov fie, in Italia, de 17,2 la Sîr. Fabricii, nr. 145
sută. Î N C A D R E A Z Ă
SOFIA 7 (Agerpres). — To de ambasadorul român la prin transfer sau oficiul forţei de muncă,
varăşul Nicolav Ceauşescu, Sofia, Petre Duminică. m GEORGETOWN. - La m HELSINKI. - După pentru secţia Alba lulia, atelierul ORĂŞTlE,
rfeeretar general al Parti Mulţumind cu deosebită Georgetown a avut loc Ple cum a anunţat Biroul Te
dului Comunist Român, căldură pentru mesajul nara C.C. al Partidului Pro legrafic Finlandez, in Fin următorul personal :
preşedintele Republicii So primit, tovarăşul Todor gresist a! Poporului din landa s-au scumpit din © şei coloană auto
cialiste România, a adre Jivkov a transmis, la rin- Guyana, la care au fost nou carnea şi produsele
sat un mesaj de prietenie dul său, t o v a r ă ş u l u i dezbătute probleme actua din carne. Pe parcursul a- © primitor distribuitor
tovarăşului Todor Jivkov, Nicolae Ceauşescu un salut le ale situaţiei politice in cestui an, au fost operate ® excavatorişti
secretar general al Comite frăţesc, cordial şi cele mai terne şi internaţionale — mai multe majorări de pre ® buldozerişti
tului Central al Partidu bune urări de sănătate şi transmite agenţia TASS. ţuri la produsele alimenta
lui Comunist Bulgar, pre fericire, împreună cu ura Plenara a ales noul Comi re. Astfel, săptămîna trecu ® mecanici reparaţii auto, utilaje
şedintele Consiliului de rea adresată poporului ro tet Central al partidului. !n tă a crescut cu 4,5 la sută ® strungar
Stat al Republicii Populare mân de a obţine noi şi funcţia do secretar general preţul laptelui şi al pro
Bulgaria, eu prilejul ani importante realizări în o- al C.C. a fost reales duselor lactate. ® sudor
pera de edificare a socie
versării zilei sale de naş Cheddi Jagan. în ultimele 12 luni, pre încadrarea şi retribuirea, în conformitate
tere. Mesajul a fost inmînat tăţii socialiste multilateral ţurile la bunurile de larg cu prevederile legilor în vigoare.
tovarăşului Todor Jivkov dezvoltate. B SOFIA. - In oraşul consum şi la servicii au
Blagoevgrad din R.P. Bul fost majorate cu aproape Informaţii la sediul secţiei din Alba lulia,
expoziţia
Sesiunea Consiliului pentru garia s-a - deschis turismu 10 la sută. str. Clujului, nr. 25, telefon 986—11040, şi la
„România
ţara
Comerţ şi Dezvoltare lui, ţara prietenilor", acţiu şomerilor DUBLIN. Republica Ir atelierul din Orăştie, cu sediul în incinta în
S3
Numărul
-
ne ce se înscrie în cadrul
în
bunelor relaţii dintre orga landa a atins, în luna au 5 treprinderii mecanice Orăştie, telefon 956 —
GENEVA 7 (Agerpres). Conferinţei Naţiunilor U- nizaţiile de turism din ce gust, recordul de 160 700, 41040.
— La Palatul Naţiunilor nite pentru Comerţ şi le două ţâri vecine şi prie reprezentînd 13 la sută din
din Geneva s-au deschis Dezvoltare, care urmează tene. totalul forţei de muncă a I.U.T.I.F.P.E.C. DEVA
lucrările celei de-a XXV-a să aibă loc în iunie 11)83, ţării, potrivit statisticilor gu
sesiuni a Consiliului pen la Belgrad. La actuala re ES COPENHAGA. - Lan vernamentale, relatează a- str. Depozitelor, nr. 6, telefon 12608
tru Comerţ şi Dezvoltare uniune de la Geneva vor sată luni accidental de la genţia Associated Press. i t şi 23420 — 23421
— organ permanent al fi examinate, de asemenea, bordul fregatei daneze ,,Pe-
UNCTAD. La sesiune par- o scrie de probleme majo der Skram", o rachetă de S3 MOSCOVA. - O pe Î N C A D R E A Z Ă
ticipă reprezentanţi din re ale situaţiei comerciale tip „Harpoon", de producţie pită de aur, în greutate de Muncitori calificaţi în meseriile :
partea a peste 150 de sta şi economice internaţiona americană, destinata ata 536,6 grame, a fost găsită
te. între care şi România. le, precum şi măsurile cării obiectivelor de pe ma ia mina Korbîlevskii, situa ® electricieni lumină şi forţă
n centrul atenţiei re pentru facilitarea transfor re, a explodat in perime tă la nord de locui Baifcal, ® instalatori sanitari
uniunii se află pregătirea mărilor de structură în e- trul unui camping din ex informează agenţia TASS. ® lăcătuşi
celei de-a Vl-a sesiuni a Conomia mondială. tremitatea nord-ve5ticâ a Descoperirea unei aseme
Insulei Sjaelland - infor nea bucăţi masive de me ® sobari, teracotişti
Conferinţa arabă la nivel înalt mează agenţia France tal preţios este considera © zidari
Presse, citind surse daneze. tă o ocazie rară, deşi în • @ parchetari.
RABAT — Trimisul A- propus de Arabia Sa iul Hă După cum a precizat po regiune se extrage aur in
gerpres, Gheorghc Sprin- în august 1981, care a sus liţia locală, explozia nu a cantităţi însemnate. încadrarea şi retribuirea se vor face con-
ţeroiu, transmite: A doua citat dezbateri controversa provocat victime, dar a dis 1 form legilor nr. 12/3 971 şi 57/1974.
fază a celei de-a Xll-a te, detenninînd suspenda trus cel puţin doua bun- 13 CANBERRA. - în Aus
Conferinţe arabe la nivel rea, după numai cinci ore, galowuri şi a incendiat o trali a vor fi luate noi mă
înalt şl-a început luni lu a primei runde de la Fes pădurice învecinată cu suri pentru a curma imigră CETĂŢENI !
crările în oraşul Fes (Ma a celei de-a 12-a conferin campingul, care a trebuit rile, transmite agenţia Predînd sticlele şi borcanele goale magazi
roc). ţe panarabc din noiembrie să fie evacuat. Reuter. Guvernul australian
Pe agenda intîlnirii se trecut. De asemenea, „pla apreciază că mulţi imi nelor alimentare şi de legume-fructe
află o problemă majoră a nul Bourguiba", bazat tot SS ROMA. — O nouă şi granţi — dintre care o par ® la schimb ;
lumii arabe : căutarea unei pe o reglementare globală importantă creştere a pre te sînt ilegali - ocupă
soluţii pentru reglementa a problemei Orientului ţurilor la consumator s-a locuri de muncă ce ar pu ® contra marfă ;
rea crizei din Orientul Mijlociu, precum si un do înregistrat în Italia, în au tea reveni şomerilor austra @ numerar
Mijlociu, o atenţie deosebi cument libanez, prin care gust - cu 1,8 îa sută faţă lieni. Cifrele oficiale arată contribuiţi ia reintroducerea în circuitul eco
tă acordîndu-se evoluţiei se cerc sprijin ţărilor a- de luna precedentă, potri că numărul şomerilor, în
problemei palestiniene şi rabc pentru retragerea tu vit datelor provizorii publi continuă creştere, se ridică nomic a unor însemnate resurse materiale.
s i t u a ţ i e i din Liban, ca turor forţelor străine din cate de Institutul naţional la 6,6 la sută din ansam
urmare a agresiunii israe- Liban şi pentru exercita de statistică — ISTAT, citate blul forţei de muncă, re-
liene. Printre dosarele re rea puterii de către autori de agenţia ANSA. Aceasta prezentînd cea mai înaltă
uniunii figurează rediscu tăţile libaneze pe întreg face ca media creşterii pre rată a ultimilor 30 de ani.
tarea „planului „Fahd", teritoriul ţării.
— « —
România militanta a c t i v a p©ntry c a u i a pocii
couza supremă o con&e&nporariei&âţii
Niciodată în istoria ome ce în ce mai fermă a for ţiuni concrete, de rezonan specială -a O.N.U. consacra
nirii, in evoluţia şi deve ţelor ce se opun degradă ţă mondială, în direcţia a- tă dezarmării.- Mai sînt
nirea ei in timp, cauza pă rii climatului internaţio slg urării păcii — singura de relevat, de asemenea,
cii în opoziţie cu factorii nal, războiului şi militea alternativ â raţională pen „ P o z i ţ i a şi uroptincrile
şi tendinţele de război nu ză pentru pace. De ar cea, tru fiecare in parte şi pen României cu privire la
a înregistrat o atît de pu în analiza vieţii interna tru întreaga comunitate in r o b i e m e 1 e dezarmă
ternică acuitate. Situaţia ţionale, România conside ternaţională. E f o r t u r i i e rii, prezentate sesiunii
îşi găseşte explicaţia fun ră că problema cardinală României, ale preşedintelui s p e c i a l e a O.N.U. din
damentală in datele noi a zilelor noastre este pa Nicolae Ceauşescu în vede împuternicirea preşedin
alo dezvoltării însăşi a u- cea sau războiul. Româ rea opririi cursei înarmări telui Nicolae Ceauşescu şi
manităţii : ştiinţa, in esen nia, aflată Intr-un proces lor si înfăptuirii dezar în baza mandatului Marii
ţă revoluţia tehnlco-stiin- de edificare a societăţii so mării, s-au concretizat în- Adunări Naţionale, precum
tr-un şir de iniţiative şi
ţifieă, cu marile descope cialiste multilateral dez propuneri avansate la si mesajele adresate de
riri ce fac din secolul nos voltate, de efort paşnic, de O.N.U. şi in alte foruri, şeful statului nostru tova
tru şi perioada de cuceri cucerire a noi culmi de ci printre care : „Deceniul răşului L,.i. Brejnev şi pre
re a Cosmosului, au pus la vilizaţie, este obiectiv in dezarmării al Naţiunilor şedintelui S.U.A., • Ronald
indemîna omului mijloace teresată în descurajarea Unite 1970—1980" ; „Con Reagan, cuprinzînd propu
nebănuite altădată atit factorilor belicoşi, în asi secinţele economice şi so nerile României în vede ION OVOLl.ŞAN
rea făuririi unei Europe
pentru viaţa, pentru dez gurarea păcii în lume, în ciale ale cursei înarmări fără arme nucleare, a pă fost director adjunct’ al
voltarea civilizaţiei, cit — eliminarea războiului din lor', „Poziţia României în cii si colaborării. I.M.M.R. Simeria. înhumat ieri
la cimitirul din Tiinpa.
din păcate — şi pentru dis relaţiile interstatale. problemele dezarmării, in Toate aceste iniţiative,
trugerea ei. Factorul dis „Ca ţară socialistă ca- primul rind ale dezarmă pornind de la interesele vin z Am
tructiv este alimentat de re-şi întemeiază Întreaga rii nucleare, şi instaurarea fundamentale aie poporu a Vinci urgent casă (grădi
uriaşele arsenale militare, politică pe idealurile păcii unei păci trainice în lu lui nostru, în consens cu nă). Călan, strada Primăverii O Soţia, fiul şi nora mul
cu pivotul lor de oroare şi progresului, România va me" . interesele altor popoare de nr. 13, Szaba. (3901) ţumim cu adincă recunoş
tinţă colectivului Întreprin
© Vinci urgent apartament.
constituit de armele nu milita în modul cel mai I s t o r i c e l e iniţiati monstrează vocaţia Româ Orăştie, strada Prlcazului nr. derii de tricotaje Hune
cleare, de cursa înarmări ferm, şi în viitor, pentru ve ale tovarăşului Nicolae niei socialiste de ţară a pă SG. scara A, etaj II. ap. 12. doara precum şi tuturor
veci
colegilor,
prietenilor,
lor. Savanţii şi specialiştii făurirea unei lumi fără Ceauşescu din toamna anu cii, plasind-o în concertul Informaţii la orice oră. (C. 2) nilor şi rudelor, care, prin
© Vind Dacia 1300 roşu 27.
sînt astăzi unanimi în a arme şi fără războaie, a u- lui 1981 şi primăvara aces naţiunilor lumii în avansa Deva. telefon 216G2, după ore ajutorul acordat, coroane,
considera că armele pro nei lumi a securităţii şi tui an au dat expresie rea acelor forţe care fac le 20. (390G) flori şl exprimări de con
doleanţe au fost alături cie
duse pe bandă rulantă, ne colaborării pe întreaga pla voinţei poporului român din dezarmare, din asigu PIERDERI noi la marea durere prici
obosită, după cel de-al doi netă" — a arătat tovară de a milita pentru oprirea rarea unui climat de con nuită de pierderea prema
a Pierdut, la '5 septembrie,
lea război mondial, sînt şul Nicolae Ceauşescu în cursei înarmărilor şi trece vieţuire şi colaborare paş in Deva, cîine boxer cu zgar tură a dragului nostru sol
mai mult decît suficiente raportul prezentat la cel rea la măsuri concrete de nică intre popoare cauza dă (femelă). Găsitorului re şi tată, maior
pentru a anihila întreaga de-al XH-lea Congres al dezarmare. Această voin supremă a existenţei lor în compensă. Telefon 12012. (3902) STOICA DUMITRU
comunitate internaţională. P.C.R. Este o poziţie cu ţă a fost reflectată prin lume, dar şi a demnităţii DECESE
Amintirea iui va rămine
Tendinţele destabiliza valoare de principiu, de o- celo 18 milioane de sem lor în contemporaneitate şi © Mulţumim pe această ca vie in inimile familiei in-
toare din viaţa internaţio biectiv fundamental, de nături pe Apelul poporu în istoria ce va fi scrisă. le tuturor celor care au par durorate.
ticipat la dureroasa despărţi
nală întilnese poziţia din crez, materializată în ac lui român către sesiunea A. DUMÎTRESCU re de
-OtfGIUl D£ REDACfîE t Sabin Cerbu, Ion Cîocîei, liberia Isîcaîe (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gbeorgha Povel (redactor şef adjunct), Vasiie Pâţan, Nicolae lîrccb
Preţul abonamentelor i lunar — 13 lei; trimestrial — 39 leii pe 6 luni —
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, str Dr Petra Groza, nr 35. 78 lei; anual — Î56 lei. Taxa de distribuire îa domiciliu —> 6,50 lei lunar.
Telefoane: 11275, 11585, 12157 Telex! 72280. Abonamentele se fao ia oficiile poştale, factorii poştal! şî dîfuzori! voluntari
TIPARUL i Tipografia Deva. str 23 August tir. 257
din întreprinderi şl instituţii.