Page 39 - Drumul_socialismului_1982_09
P. 39
3-eĂ.
SALA ns
Vizita oficiali de prietenie
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢ1-VĂ!
In ţara noastră a preşedintelui
% JUDEŢUL HUWE005BHK R.A. Egipt, ioiiaraed Hosnl iubaral
S O C I A L I S M U L IN CAPITALA ÎNCEPEREA CONVORBIRILOR
SOSIREA
OFICIALE
La invitaţia tovarăşului La Palatul Consiliului lor privind situaţia din O-
ORGASI AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C Nicoiae Ceauşescu, pre de Stat, au î n c e p u t , rientul Mijlociu.
şedintele Republicii Socia
miercuri, 8 septembrie, con
A fost relevată dorinţa
ŞI AL C O N S I LI U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N liste România, şl a to vorbirile oficiale între pre comună de a acţiona pen
varăşei Elena Ceauşescu, şedintele Republicii Socia tru extinderea şi adineirea
miercuri, a sosit în Capi liste România, Nicoiae în viitor a relaţiilor de
tală preşedintele Republi Ceauşescu, şl preşedintele
Anul XXXIV, w. 7 723 JOI, 9 SEPTEMBRIE 1982 4 pagini » 30 bani cii Arabe Egipt, Mohamed Republicii Arabe Egipt, strînsă prietenie şl colabo
rare dintre Româniu şl
Hosni Mubarak, caro, îm Mohamed Hosni Mubarak. Egipt, pe tărîm politic, e-
preună cu doamna Suzanne Participă persoane ofi conomie, tehnlco-ştiinţifie
ideile, orientările şl Indicaţiile toiarăşuiai Sieolae Ceauşescu, Mubarak, efectuează o vi ciale române şi egiptene. şi cultural, în spiritul ho-
zită oficială de prietenie in
tărîrilor adoptate de-a lun
Cu convingerea că dia
ţara noastră. logul ce-l vor purta va gul anilor de conducătorii
date ca prilejui vizitei d» lucru Îb judaţul nostru - program Ceremonia sosirii înaltu contribui la amplificarea celor două State, orientă
lui oaspete s-a desfăşurat conlucrării româno-egipte- rilor şi prevederilor cu
concret de acţlusse în toata domeniile de activitate pe aeroportul internaţio ne, preşedinţii Nicoiae prinse în documentele în
nal Otopeni, împodobit Ceauşescu şi Mohamed cheiate între ţările noastre.
sărbătoreşte.
S-a apreciat că promo
Siderurgiştii din Călan sini hotărîii sol al poporului egiptean, Hosni Mubarak au început varea continuă a relaţiilor
în întîmpinarea înaltului
convorbirile oficiale, care
de prietenie şi colaborare
prilejuiesc o informare re
să-şi îmbunătăţească radical activitatea pe aeroport, au sosit tova ciprocă asupra preocupări multilaterală dintre Româ
nia şi Egipt este în inte
răşul Nicoiae Ceauşescu,
lor actuale ale celor două
resul ţărilor şi popoarelor
tovarăşa Elena Ceauşescu.
ţări pe planul dezvoltării
Erau, de asemenea, pre lor economice şi sociale, o noastre, al cauzei păcii şi
„ . . . Este timpul ca siderurgia românească în general, ca side zenţi tovarăşul Constantin analiză cuprinzătoare a ra cooperării între naţiuni.
rurgia şi metalurgia din Hunedoara să realizeze un salt calitativ, dacă Dăscălescu, alte persoane porturilor dintre România Cei doi şefi de stat au a-
se poate spune aşa, să treacă de la cantitate la o calitate nouă, superi oficiale. şi Egipt, precum şi exami vut, de asemenea, un prim
Ora 16,30. Aeronava cu
oară în toate domeniile". care a călătorit oaspetele narea unui cerc larg de schimb de păreri cu pri-
NSCOLAE CEAUŞESCU egiptean a aterizat. probleme ale vieţii inter- vi re la evoluţia situaţiei
La scara avionului, tova naţionale, îndeosebi a cc- Internationale.
Cunoaştem cu toţii că La tcaptă de la siderurgiştii realizat aceste capacităţi răşul Nicoiae Ceauşescu sa
Călan, prin aplicarea indi din Călan produsul muncii moderne de producţie, tre- lută cu cordialitate pe pre VIZITĂ PROTOCOLAR
caţiilor date de secretarul lor — fonta ; fontă cenu buie să punem pe primul şedintele Mohamed Hosni
general al partidului, tova şie, fontă de turnătorie — plan obţinerea unor pro Mubarak. Cei doi şefi de Preşedintele Republicii tel ui Republicii Socialiste
răşul Nicoiae Ceauşescu, combinatul „Victoria" fi ducţii maximo pe capacită stat şi-au strîns îndelung Arabe Egipt, Mohamed România, tovarăşul Nicoiae
cu prilejul vizitelor de lu ind principalul furnizor de ţile existente". mîinile, s-au îmbrăţişat cu Hosni Mubarak, a făcut,
cru în judeţul nostru, s-a fontă de turnătorie din Aşadar — o chemare la miercuri după-ainiază, o Ceauşescu, la Palatul Con
realizat o nouă platformă România. muncă intensă pentru ca (Continuare în pag. a 4-o) vizită protocolară preşedin- siliului de Stat.
siderurgică. In acest mo Acest lucru îl sublinia patria să primească mai
ment putem spune despre şi secretarul general ai multă fontă, mai mult me
Călan că este un important partidului, t o v a r ă ş u l tal. Cura răspund siderur ÎN ZIARUL DE AZI : » Importante lucrări edilitar-gospodăreşti realizate
centru siderurgic în plină Nicoiae Ceauşescu, în cu giştii din Călan acestei cu sprijinul cetăţenilor ® Autoconducerc, autoaprovizionare teritorială ® „Me
dezvoltare. Constructorii vântarea la marea adunare DORIN CORPADE seria noastră? Să dăm vieţii viaţă"! a „Să exprimi prin muncă propriu!
au ridicat rînd pe rînd o populară din municipiul crez" © De la o zi... la aila
turnătorie, un aglomerator, a „ „ D u n ă c e a m {Continuare în noa o ?-<il '
două baterii de cocsifica
re, două furnale de marc
capacitate, la care s-a a- întărirea disciplinei în muncă
dăugat şi o nouă centrală
termoelectrică. Toate aces
te Obiective, prin amplasa o sarcină permanentă
rea lor, au dat o particu
laritate combinatului — a organizaţiilor sindicate
este platforma cu cea mai
mare densitate pe unitatea
de suprafaţă de uzine, sec în cuvântarea ia marea Cei aproape 430 de mom
ţii şi ateliere de producţie adunare populară din mu ind de sindicat — majori
din ţară, dovadă că aici nicipiu! Hunedoara, prile tatea constituind-o condu
s-au respectat întocmai in juită de recenta vizită de cători auto — au realizat,
dicaţiile conducerii do lucru în judeţul nostru, mai cu scamă in acest an,
partid de a se utiliza ra secretarul general al parti p îmbunătăţire substanţia
ţional terenul. Dar, totoda dului, tovarăşul Nicoiae lă în întronarea unei dis
tă, aceste noi obiective sînt Ceauşescu, sublinia impor cipline a muncii liber con
cel mai elocvent exemplu tanţa mereu crescândă ce simţite. Dar pînă a se a-
al grijii statornice, al pre trebuie acordată punerii io junge aici...
ocupării partidului şi sta timp în producţie a noilor „Şoferi, dragă, ce poţi să
tului nostru de a da noi capacităţi, realizării în bu ie ceri ? I;‘ Era una din ex
dimensiuni şi perspective ne condiţii â investiţiilor. presiile larg vehiculate în-
siderurgiei româneşti, ra Conştienţi de Importanţa tr-o vreme. O amintire u-
mură ce deţine un rol deo majoră pe care o au pen rîtă. Asta a ajuns astăzi,
sebit în dezvoltarea econo tru economia naţională o- la fel ca multe altele ce le
mică generală a ţării. Combinatul siderurgie „Victoria" Călan. Vedere sj>rc sec [ia î — furnale. biectivele de investiţii în erau adresate.
Foto: VIltGIL ONOIC
Ca atare, acum, ţara aş- credinţate oamenilor mun — Am avut, e drept,
cii de la întreprinderea de destule probleme de rezol
- - » — « — — • — • — - o - construcţii siderurgice Hu vat în anii trecuţi, ne spu
nedoara, comitetul sindica nea Liviu Ienăşoni, pre
Recoltarea culturilor de toamnă şi pregătirea insămînţări tului şi consiliul oamenilor şedintele comitetului sindi
muncii, sub directa îndru
catului de la I.C.S.H. Dar,
mare a comitetului de în mare măsură ele au
păioaselor-principalele sarcini In perioada actuală partid şi-au orientat acti fost soluţionate. Nu exage
politico-organizato-
vitatea
rez cu nimic cind afirm că
rică şi economică în aşa la Aut%, l, pe lingă faptul
' Tarlalele Cooperativei a- paniei de recoltare din a- se poate considera că în- ferma zootehnică a fost fel incit să asigure valori că disciplina reprezintă o
grieolc de producţie din ceastă toamnă. sămînţările de toamnă au transportată în cîmp şi ad ficarea ia parametri supe necesitate, ea a devenit un
Rapoltu Mare cultivate cu — Avem 90 ha cu po început. Pînă la ora ac ministrată pe circa 110 ha. riori a întregului potenţial indicator al probităţii mo
porumb, cartofi şi sfeclă de rumb, 60 ha cu cartofi şi tuală au fost semănate 35 Este asigurată o însemnată tehnic, material şi uman în rale şi profesionale a tu
zahăr promit o recoltă bo 40 ha cu sfeclă de zahăr ha cu lolium, 20 ha cu ra- cantitate de îngrăşăminte vederea asigurării unei e- turor lucrătorilor.
gată, ceea ce răsplăteşte — ne spunea Cornel Tă- piţă şi 10 ha cu legume- complexe, dar acestea — ficienţe sporite a întregii Drumul parcurs pînă aici
munca depusă de coopera răpoaneă, inginerul şef al verdeţuri. în scopul asigu cuin bine s-a stabilit, pen activităţi. nu a fost fără „hopuri".
tori şi mecanizatori pentru cooperativei. Ne aşteaptă, rării condiţiilor pentru se- tru evitarea risipei de car Dintre factorii care con Au fost Luate chiar măsuri
sporirea rodniciei pămln- deci, un volum foarte ma mănarea orzului şi griului buranţi — se vor adminis cură la realizarea acestor radicale, atunci cind era
tului şi creşterea producţiei ro de muncă. au fost întreprinse, de a- tra odată cu însămînţarea obiective, am ales spre a- cazul.
vegetale. Procedînd în spi •ereaielor păioase. nalizâ disciplina. Instaura — Care au fost abaterile
ritul orientărilor şi indica rea şi promovarea unei de la disciplina muncii ma
ţiilor date de tovarăşul io zî în a g r i c u l t u r ă Problema care se pune ferme discipline a muncii nifestate cel mai frecvent ?
Nicoiae Ceauşescu la Con ia Rapoltu Mare — şi că
— Absenţele nemotivate
sfătuirea de lucru de la reia conducerea unităţii în rîndul celor peste 4 800 de la program, nerespecta-
C.C. al P.C.U. din 19—20 — Practic, recoltarea n-a semenca, măsuri foarte im trebuie să-i găsească de membri ai organizaţiei de
august şi al îndemnurilor început. Cind veţi începe ? portante. Au fost arate pe acum rezolvarea — este sindicat din întreprindere rea traseelor, a numărului
secretarului general ul — La cartofi, joi (adică pentru grîu şi orz 105 ha, că, ţipînd seama că recol a devenit o necesitate de de curse şi staţionările tte-
partidului cuprinse in cu- azi — n.n.). Oamenii sînt adică aproape toată supra tarea cartofilor, porumbu prim ordin în obţinerea justiflcate în atelierul de
vîntarea rostită la \ marea anunţaţi, spaţiile de depo faţa liberă şi în aceste lui şi sfeclei de zahăr soli succeselor pe care colecti reparaţii.
adunare populară din mu zitare a recoltei sînt pre zile mecanizatorii Titus cită foarte multă muncă vul de aici le raportează — Cum s-a trecut peste
nicipiul Hunedoara, con gătite, mijloacele de trans Şerban, Adam Ioniţă, Ioan manuală, acţiunile trebuie după trecerea a opt luni aceste neajunsuri ?
ducerea unităţii, toţi coo port, de asemenea. La po Cordea şi ceilalţi ară tar organizate în aşa fel îneît din acest an. — Tocmai că n-am tre
rumb — cultura n-a ajuns laua de pe care se recol să se asigure strîngerea cut ,,pe'ste“. Lc-am elimi-
peratorii şi mecanizatorii Am urmărit evoluţia fe
au întreprins o seamă de la maturitate şi va trebui tează în prezent miriştea, fiecărei culturi in timpul nomenului disciplinar, a-
să mai aşteptăm cîteva zi în ce priveşte fertilizarea optim şi să fie eliberate MiftCEA DIACONII
măsuri menite a asigura le. Sfecla de zahăr mai ve terenului, la Rapoltu Mare bordarea sa de către co
desfăşurarea intr-un timp getează încă şi o mai lă s-a procedat foarte bine. TRAI AN BONDOR mitetul sindical de secţie
cit mai scurt şi în cele săm. întreaga cantitate de gu de la Auto I. Alegerea nu
mai bune condiţii a cam- . La C.A.P. Rapoltu Mare noi de grajd existentă în (Continuare în pag. a 2-a) a fost făcută la întîmplare. (Continuare 5n pag. 9 2-a)
