Page 41 - Drumul_socialismului_1982_09
P. 41
® JOI, 9 SEPTEMBRIE 1982 paq. 3
Creaţia artistică — originală,
HJNE ! M e s e r i a noastră? Să dăm !
i » patriotică, umanistă
qj Un milion Ic-i prin
„Lumini Ce ne spune ra există 10 dispensare me nă cite ceva. Important,' muncă patriotică. Cetăţenii
— episo- dicale, 7 posturi de prim a- mulţumitor nu e doar nu Să exprimi prin muncă de pe raza comunei Teliuc
medicul director jutor. In toate acestea mun mărul noilor născuţi, ci şi 9 9 au prestat în acest an un
i lungă cesc ei, oamenii in halate starea sănătăţii lor. lată însemnat volum de muncă
vacanţa : . 9 9 patriotică la executarea u-
„...Sou s-o redăm, ori s-o albe. Lucrează in trei schim două din foarte multele ti propriul crez' nor lucrări edilitar-gospo-
prelungim. Oricum am spu buri. Exact ca-ntr-o fabrică, nere mame. Fiecare este dăreşti şi de înfrumuseţare
iimbii şi ca-ntr-o uzină cu foc con mamă pentru a doua oară. Ciclul de dezbateri cu crea turîndu-i valorile inestimabile.
nane — o ne, acelaşi lucru lacem. a localităţii. Astfel, au re
jalriolică. De aceea, vă spuneam că tinuu. Micuţul Măriei Moldovan tori de artă, organizat în Apoi dansurile tematice — parat şi întreţinut 18 km
de drumuri, au extins spa
aici, in uzina noastră, unde — Vedeţi, nu v-am spus are... 3 zile. Călin se nu susţinerea importantelor idei „Minerii", „Oţelarii" şi atitea
socialiste, producem sănătate, unde meşte şi e al doilea fiu in desprinse din plenara lăr altele ; oare nu tot acelaş ţiile verzi cu 2 000 mp, au
ană. Do- nimic extraordinar despre plantat 310 arbuşti orna
fabricăm sănătatea in mili- noi. Meritul pentru sănăta tinăra lor familie, luliana gită a C.C. al P.C.R. din simţămînt al dragostei de mentali, au reparat două
;ctului grame sau in cantităţi in tea oamenilor e al politicii Drăguţ e şi mai rhîndră. 1—2 iunie a.c., continuă azi, patrie, de locul în care tră poduri şi construit două
ilară din dustriale, nu se intimplă ni sanitare şi demografice a Născindu-I pe Alin (tot de avindu-i ca interlocutori pe ieşti şi munceşti, il redau ? fintîni, au întreţinut o su
prafaţă de 25 000 mp în ju
rogramu- mic fantastic". partidului nostru. cileva zile), se bucură pen Eli Hanea şi Tică Hanea, co — Un repertoriu de sub rul barajului de la Cinciş
...Medicul Alexandru Ma- ...Vorbele acestea din ur tru fetiţa şi băieţelul său. regrafi la Teatrul de estra stanţă, educativ, o artă ca şi 190 ha de păşuni. Va
pabilă să stimuleze forţa de
economi- rinescu — director al Spita mă, ale directorului spita Gabriela Avrămescu, o dă Deva. creaţie a oamenilor, faptele loarea orelor de muncă
patriotică prestate pe opt
lului din Hunedoara — e o lului hunedorean ne-au dus viitoare tinără mamă, mai — Am inţeles că vă aflaţi luni din an se ridică la
ajului. gazdă primitoare. Ne-a spus cu gindul la pruncii Hune are încă de aşteptat pină in pragul aniversării a două lor, trebuie să stea sub sem peste un milion Iei. ni Cen
nte : Mi- vorbe frumoase despre cele doarei. la primul scincet al pruncu decenii de activitate scenică, nul calităţii şi al originali tru de colectare a mate
— recital 160 de cadre medicale, de lui său. Un caz mai deo din care 17 ani i-aţi dăruit tăţii. rialelor refolosibile. Tn co
spre baza materială cu ca Pornind de la sebit fiind, a fost pentru o Teatrului de estradă Deva. — Efortul nostru continuu muna Teliuc a fost des
ic : Cor- îndelungată perioadă pusă Ani in care aţi transmis pu şi al colectivului din care fa chis un centru de colec
lisodul 1 re e dotat spitalul. Medic blicului, de atitea ori, prin cem parte are în vedere me tare a materialelor rci'olo-
de meserie, gindeşte şi... kilometrul zero sub directa obsen/afie a ca sibile din perimetrul lo
intecului. inginereşte. Pentru dumnea drelor medicale din mater mijlocirea artei coregrafice, reu aceste cerinţe, nevoia calităţii. La acest centru
lui problema sănătăţii oa al vieţii nitate. Mărturisim, pe nici mesajul inălţător al celor mai originalităţii în arta coregra au fost predate deja de
menilor oraşului e o pro una din mamele cu care am nobile sentimente, ani in ca fică este starea noastră per către cetăţeni 150 kg fier
vechi, 40 piei de iepure,
blemă economică. Şi zice Primul scincet de copil stat de vorbă, n-a mai fost re v-aţi făcut cunoscuţi şi manentă de căutare. Găsin
SBBBBHI este al venirii lui pe lu apreciaţi. d-o şi exprimînd-o cu since G 000 kg hirtie, 20 kg res
cam aşa : nevoie să le întrebăm dacă turi textile, 120 piei ovine,
G,00 Ra- - Dacă avem hunedoreni me. Aproape 3 000 de pui sînt fericite. Copiii frumoşi, — Sîntem, ca să zicem aşa, ritate, cu dăruire, avem girul 40 kg lină. a Dezbatere.
neţii; G,30 de om, in fiecare an dau starea bună a sănătăţii lor, un produs al acestui teatru, comuniunii ei cu sufletul La magazinul „Ralia" din
i agricul- sănătoşi, avem şi producţii „bună dimineaţa" vieţii, in spectatorului, al rostului ac Orăştie a fost organizată o
1
rr-'» ? 8,00 industriale bune. Aici, la îngrijirile deosebite pe care de care ne simţim legaţi cu dezbatere cu tema: „Pa
10 L.'rie- ciţiva paşi de noi e com braţele medicului Mihai le primesc, dragostea, aten toată pasiunea profesiunii tului artistic pe care-l facem.
,00 Biwe- Crăciunescu - şeful secţiei ţia familiilor sînt suficiente noastre, în care am crescut — Iar cuplul pe care-l for triotismul socialist — tră
Răspun- binatul siderurgic. Acum, maternitate, in ale lui sau motive de satisfacţie. şi ne-am maturizat. Se cu maţi şi-a cîşligat personali sătură moral-politică defi
>r; 10,00 Hunedoara are 90 000 de tatea. nitorie a tineretului din
.0,05 For- locuitori. Pe toţi trebuie să-i ale celorlalte cadre medi vine, aşadar, să-i dăruim în ţara noastră". Dezbaterea,
populară; cale din secţie. Le-am cu tregul nostru efort, pasiunea — Pentru că am luat mun condusă de Viorica Rolea-
ră roraâ- ingrijim. Acordăm anual noscut şi noi. Predarea Acolo, nu departe de. şi dragostea pentru munca ca în serios. Pentru că ne cu, secretar al organizaţiei
îonii co mai mult de o jumătate de schimbului e o problemă de exprimăm crezul prin muncă. de partid şi Adriana Borza,
de ştiri; milion de consultaţii; 'înre combinatul hunedorean, de în care credem şi care ne-a membră a consiliului de
ii Soare gistrăm pe an 30 000 de exigenţă, de promptitudine. întreprinderile oraşului, aco format. Abordăm împreună toate ge conducere al casei orăşe
le ; 12,00 „Noii născuţi „Liniştiţi". lo, nu departe de oameni, — Teatrul de estradă s-a nurile - liric, de caracter, neşti de cultură, s-a bucu
12,05 Din internări. Şi asta pentru că „Internări ?“. „19". „La aş din „uzina de sănătate“ ve folclor, pînă la ritmurile mo rat de multă apreciere din
ii; 12,15 aici avem şi unele secţii impus tot mai mult atenţiei derne. partea tuturor celor peste
ştiinţific ; teptare „Atitea...". în ghează permanent la sănă publicului, stagiunile din ulti
i radio- (contagioase, ortopedie, car trebare - răspuns. Întreba tatea semenilor lor oamenii mii ani cunoscînd infăptuiri — In ultimii ani aţi fost, sti 40 de tineri din unitate,
a 3; 15,00 diologie), care rezolvă pa re - răspuns. Asistenta şefă în halate albe. notabile ale creatorilor şi in mate Tică Hanea, nu numai care au participat la aceas
10.00 Bu- tologia judeţului. Avem po interpret ci şi realizatorul tă acţiune. H Un nou bloc
20 Sfatul continuă apelul stării de Atenţia, priceperea, iscu terpreţilor, mesajul patriotic de locuit in Haţeg. Con
Folclor sibilitatea să accentuăm ac lapte. sinţa lor stau în viaţa re al spectacolelor comunicind multor spectacole. Ne referim structorii şantierului nr. 3
i Coordo- tivitatea profilactică la ni Hunedoara primeşte alţi emoţionant şi cald cu publi la partea coregrafică. din Haţeg al T.C. Deva au
17.00 Bu velul întreprinderilor; să o dată sau prelungită, in vi — într-adevăr, mi s-a în terminat lucrările la cel
la Radio- prunci. Tinereţea ei vrea goarea şi frumuseţea prun cul. Mă gindesc şi la mo mai mare bloc din noul
' Te apăr reflectăm prin minuţioasele parcă să sfideze bălrineţea cilor Hunedoarei. mentele coregrafice de ecou credinţat şi am fost încura cartier al oraşului. Este
mea — examene medicale încă de istoriei locului. Băieţelul Gi- „Glasul străbunilor", „Ciobă jat în montarea unor spec vorba de blocul 17 B, cu
18,00 O- Acolo, in „uzina de să tacole. Cu prima realizare 108 apartamente. La parte
Radiojur- la încadrarea oamenilor in nei Herepan, dolofanul de nătate" se munceşte cu te naşul'"... rul lui vor lua fiinţă în
icenaclu ; muncă. 5,1 kg, a dat multă bătaie meinicie, pentru că ei, me — în care modalităţile de am cîştigat încredere în for curînd ynitâţi do servire a
oră; 23,00 de cap celor care l-au adus abordare coregrafică au a- ţele mele. Datorez mult co populaţiei, aparţinînd coo
; 23,30— Interlocutorul nostru cau dicii, cadrele medicale au laboratorilor - maeştri core perativei meşteşugăreşti
simbolurile
brâncu-
la
deal. tă un exemplu. E uşor de pe lume. Mult aşteptatul co de împlinit o extraordinară pelat — „coloana infinitului", grafi de prestigiu - şi colec „Retezatul". (Nicu Sbuchea,
şiene
corespondent),
tz
găsit. Intr-adevăr, nici nu pil al Eugeniei Handrea, a- misiune: au de profesat o „poarta sărutului" -, reali- tivului teatrului, colegilor, a- practic. „Stingerea Examen
incen
meserie deosebită.
incepe să producă din plin cum probabil gingureşte. zîndu-se momente cu adevă lături de care am muncit şi diilor Ia depozitele de pro
I32&339 un nou obiectiv industrial, Medicul Crăciunescu conti Iar meseria lor se chea rat înălţătoare şi pentru noi, alături de care am izbutit : duse petroliere, in condi
ţiile izbucnirii simultane a
Lucian
Du-
Ileana
Radulian,
ind an ! că asistenţa medicală e a- nuă să răsfoiască registrul mă viaţă. şi pentru public. Am adăuga ca-Portase, Ileana Zanche, două incendii" a fost tema •
aplicaţiei efectuate la de- |
:ei şapte de naşteri. Despre fiecare la acestea şi finalurile mul
IIUNE- sigurată deja I Pentru Com CONSTANTA tor spectacole. Adaptarea fol Puiu Faur, Angelica Zsok, pozitul PECO din Haţeg, ■
mpotriva binatul siderurgic Hunedoa mamă, copil ştie să ne spu POPE5CU-CORPADE clorului la cerinţele genului Anghel lonescu, Irina Gros. de către formaţia civilă de j
âra); A- revuistic, bineînţeles nedena- Si toţi cei cu dragoste de me pompieri din o t, ?• Acţlu- I
e vultur nea se înscrie In cadrul ,
•ăbeşto-te serie, de rosturile ei educa pregătirilor pe care le fac
fOŞANI: tive. Pentru că numai uniţi componenţii formaţiei (ca- |
priveşte Răspuns k o scrisoare din tfămaga prin aceleaşi idealuri şi nu re au cîştigat întrecerea pe
inci pen- mai prin pasiune faţă de me iudei), pentru a nnrte
embrie) ;
iirul gnl- nirea asumată, avem senti
rULCAN : acum, cs cu an! iu urma mentul utilităţii reale a mun
ir — se cii noastre artistice.
ul); I.O-
:asă (Mi- j LUCIA LICiU
: Bronco j la să vâ interesaţi ca fac
); ANt-
re multe ,.5>UV1 , e D-âit* Sit-p hiHlvi
(Munci- apă dc-acasâ. Nu o dată
1: Poli- s-a cîntat aici refrenul nu
(Reteza-
Vulcanul „Noi, un grup de cetă nu vine pe lume cu răul mai avem berc", „nu avem
IRABAR- apă minerală", ..nu avem
Vetrov ţeni din satul Vărmaga, în el. Cel care bea pînă „Nu avem“ — apă potabilă" (aceasta, în
rF. : Nu- dorim să ne informaţi de cînd îşi bea şi minţile nu zilele de sîmbăta, cînd po-
e — se- spre situaţia copiilor noş s-a născut beţiv. A deve un refren
; Maria nit astfel in condiţiile lip jăasul „Strei" îşi aşteaptă
; GEOA- tri, care sînt arestaţi în I prea des cîntat Ia vizitatorii). Trebuie să te
:tl (Casa urma nedeii de la Nojag. sei de educaţie, de supra popasul „Strei" mulţumeşti cu un ..strugu
G: Nici Se aude că s-au bătut, dar veghere părintească a com
(Dacia) ; nu cunoaştem situaţia lor portărilor. Cel care rupe Vara aceasta ne-a oferit rel" şi acela „fiert.". Oare
rsă; CA-
; miezul şi ca părinţi ne doare". parul din gard şi-l „întin din plin zile frumoase, tovarăşilor din conducerea
rulturft) ; Asa începe scrisoarea unui de" pe spatele semenului călduroase, c a n i c u l a r e O.J.T. nu li s-a întimplat
de toc grup de părinţi dintr-un său nevinovat — curn au chiar, prelungindu-se şi în niciodată să le fie sete la
; IL1A : Zile de neuitat ale pionierilor hunedoreni aflaţi pe că
I-II (Lu- sat de oameni gospodari — făcut unii dintre copiii rările vacanţei. Foto; SON VI.AD septembrie. Dacă ai neşan Strei ? Sau dînşii îşi duc
Ultima Vărmaga, cu această între dumneavoastră — nu s-a sa să te opreşti la popasul răcoritoarele de-acasă ? '
ste (Mi- bare dureroasă : oare ce ne născut violent. Apucăturile
fac copiii pe care nişte spre violenţă ale copilului
fapte nedemne de tinereţea pot fi estompate atunci Nu e deloc prea mult să-i rotunjească veniturile. Cum anu mult. Descurcăreaţă a încurcat-o. A-
PREŞ lor i-au pus sub incidenţa cînd părintele reuşeşte să me ? A început să fure din avutul cum ispăşeşte pedeapsa prevăzută
9R9E9BSS9 legii. vadă în ele nu manifes Petru Stoian, din Lupani, in vîrstă obştesc. Mai întîi lucruri mărunte de lege.
Ne-am interesat, aşa cum tări de „vitejie" infantilă, de numai 26 ani, de meserie zugrav,
rii din 8 ne cereau, şi am aflat lu ci germenii unui rău de a fost condamnat la 5 ani închisoare (aţă, nasturi), apoi confecţii gata fi Să fi fost o întîmplare ?
nisate, pe care le valorifica. Pentru
33, 23, cruri dureroase. Un grup mai tîrziu. Cu ani în urmă, pentru infracţiunea de tîlhărie. La
de tineri, între care cel cînd copilul dumneavoas prima vedere s-ar părea că pedeap Inculpaţii Rusalin Bacrău şi Cor
G- 13, 44, mai „în vîrstă" are doar tră a dus la gură paharul sa este cam aspră. Dar nu. Nu e nel Paul (minor în vîrstă de numai
23 de ani, cu minţile în cu alcool şi l-a sorbit Fapte iii instanţă 17 ani) l-au întilnit întîmplător (zic
: G94 14G deloc aspră dacă avem in vedere
tunecate de alcool, au ţi „dintr-o înghiţitură", spre faptele săvirşite, viaţa parazitară a ei) la Geoagiu-Băi pe cetăţeanul
nut sub teroare un sat în a-şi dovedi „bărbăţia", a- lui P.S., individul cunoscut în toată faptele sale, Judecătoria din Petro Erdei Francisc, un cunoscut al lor pe
treg preţ de o jumătate de tunci trebuia să vă aflaţi Valea Jiului ca un recidivist notoriu. şani i-a aplicat pedeapsa meritată. care l-au „mirosit" că are ceva bă
noapte. Cum orice faptă aproape de el, să ştiţi ce Din ultimele sale „aventuri" este de net, L-au invitat la o tărie, apoi la
are şi răsplată, am mai face, să-l dojeniţi. Prima ajuns să relatăm doar una, pentru a „Descurcăreaţă" . . . alta şi din nou la una, pînă ce l-au
1 pentru aflat că ci aşteaptă, în manifestare de lipsă de ne da seama cine este. Aflîndu-se în făcut „praf". După chef, în drum spre
rie 1982 : stare de arest, să fie jude respect a copilului sau a a încurcat-o casă l-au bătut măr, sustrăgîndu-i
general caţi şi că procesul lor va adolescentului trebuia să stare de ebrietate, l-a lovit pe un ceasul de pe mină, 100 de lei şi o
1 vaŢj am „amic" al său, i-a sustras suma de Era atît de descurcăreaţă îneît pereche de saboţi în valoare de 250
iaza* sînt începe pe 13 septembrie. sune în urechea dumnea 2 500 lei şi alte obiecte, după care scotea bani şi „din piatra seacă". în
e ploaie Să-i lăsăm în aşteptarea voastră ca un avertisment. l-a lăsat în neştire. calitate de barmană ia barul „U- lei. Cum şi-au împărţit prada ei ştiu.
electrice, judecăţii drepte a legilor Acum... acum e prea tîr Se ştie doar că pentru fapta lor, Ru
ime vor şi să ne întoarcem o clipă nion" din Brad, Floarea Glava obiş salin Bacrău a fost condamnat la 3
18 şi 13 ziu. , A fost greu nuia să vîndă deseori cu iipsă la
<ime în- spre durerea părinţilor. Ii Poate că din întîmplarea gramaj şi — mai grav - să-i serveas ani închisoare pentru infracţiunea de
ade. Di- înţelegem. Copilul tău, ori aceasta nefericită, din lec pînă cînd a început că pe clienţi cu băutură falsificau' tîlhărie, iar pentru minorul Cornel
lojal KG cum ar fi el, tot copilul ţia dură pe care viaţa v-a Obişnuită să trăiască cît mai uşor, S-a reţinut, bunăoară, faptul că i. Paul s-a dispus internarea sa pe
ir; curs tău rămîne. Dar, dragi dat-o dumneavoastră, să Corneiia Olăraşu din Vulcan, munci sticle cu vodcă ce purtau etichelo timp de 3 ani într-o şcoală de mun
tempo- părinţi din Vărmaga, nu înveţe şi alţi părinţi. Poa că şi reeducare.
i-amiaza acum, ci în urmă cu ani te; căci e o lecţie scump toare la Fabrica de confecţii din lo „Sytnia" introducea vodcă indigenă,
e ploaie calitate, în vîrstă de 44 ani, şi-a gă pe care o vindea apoi la preţ mai P.ubrică realizată cu sprijinul
rcări e- trebuia să ştiţi mai multe plătită. sit în cele din urmă „ocupaţia" care ridicat. Dar toate acestea n-au durat Tribunalului judeţean
olog de despre copiii dumneavoas
relj.
tră. Pentru că nici un om ION CIOvS El