Page 43 - Drumul_socialismului_1982_09
P. 43
.JL. n*n«d ****
.Vizita oficială de prietenie
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VÂ!
le ţara noastră a preşedintelui
\Âj!
R.A. Egipt, iohamed Hosni Mubarak
CONTINUAREA CONVORBIRILOR OFICIALE
Preşedintele Republicii Iix continuare, s-a pro cratică, de pace şi inde
Socialiste România, tova cedat la un larg şi apro- pendenţă.
răşul Nicolae Ceauşescu,
Dînd o înaltă apreciere
ii'iiitiit'aiBKiMiiijtiiiiiPiiiinit'iMiiiik'iaiiiMiiiWiiWTl s-a î’eîntîlniţ joi, la Sna- fundat schimb de păreri colaborării dintre Româ
cu privire la evoluţia vie
UHL U L A R J U D E Ţ E A N gov, eu preşedintele Repu ţii politice Internaţionale. nia şl Egipt pe arena mon
blicii Arabe Egipt, Moha- De comun acord, s-a dială, în cadrul Organiza
med Hosni Mubaralr. considerat că soluţionarea ţiei Naţiunilor Unite şi al
în timpul convorbirilor, problemelor complexe ■ ce altor organisme internaţio
Anul XXXIV, nr. 7 724 VINERI, 10 SEPTEMBRIE 1982 4 pagini - 50 bani cei doi preşedinţi au conti confruntă lumea de astăzi nale, precum şi în cadrul
nuat examinarea unor as implică participarea activă, mişcării de nealiniere, pre
pecte importante privind egală, a tuturor statelor, şedinţii Nicolae Ceauşescu
Ideile, orientările şi indicaţiile tovarăşului Mae Ceauşescu, dezvoltarea relaţiilor româ- fără deosebire de mărime şi Momahed Hosni Mu
sau de orînduire socială,
no-egiptene, extinderea coo barak au reafirmat dorin
perării economice, inten un rol crescînd revenind ţa celor două ţări de a
date cu prilejui vizitei de lucru în judeţul nostru - program sificarea şi diversificarea ţărilor mici şl mijlocii, ne întări pe mai departe a-
schimburilor comerciale, aliniate, ţărilor în curs de ceastă conlucrare în inte
dezvoltare care constituie
concret de acţiune în toate domeniile de activitate corespunzător dorinţei şi marea majoritate a omeni resul păcii, destinderii,
dezarmării, independenţei,
aspiraţiilor de progres ale rii şl sînt profund intere înţelegerii şi cooperării in
Lărgirea bazei proprii de materii prime - ambelor ţări şi popoare. sate într-o politică demo tre naţiuni.
DEPUNEREA UNEI COROANE DE FLORI
problemă vitală a economiei naţionale Preşedintele Republicii roilor luptei pentru liber păstrat un moment de re
Arabe Egipt, Mohamed tatea poporului şi a pa culegere. A fost vizitată
Hosni Mubarak, a depus, triei, pentru socialism.
„Este necesar să acţionăm cu mai multă fermitate pentru punerea joi dimineaţă, o coroană După depunerea coroa apoi rotonda monumentu
în producţie a capacităţilor aflate în construcţie, pentru terminarea ia de flori Ia Monumentul e- nei de flori, asistente a lui.
timp a investiţiilor şi asigurarea, pe această cale, a posibilităţii creş
terii continue a producţiei materiale din toate sectoarele de activitate".
NICOLAE CEAUŞESCU
în cuvîntarea rostită la Ceauşescu, în vizita efec pe an de zăcăminte cu con
marea adunare populară tuată în judeţul Hunedoa ţinuturi scăzute, a între
din municipiul Hunedoa ra, ne angajează în cei prinderii de piese de
ra, secretarul general al mai înalt grad, însăşi mi schimb şi reparaţii ale u-
partidului, t o v a r ă ş u l siunea noastră fiind aceea tilajului minier de la De
Nicolae Ceauşescu, accen de a asigura ţării, zi de va şi instalaţiei de granu-
tua, între altele, o proble zi, cantităţi sporite de di lare a dolomitei pentru si
mă vitală pentru dezvolta ferite materii prime, atît derurgie de la Teliue. A-
rea economiei noastre na de necesare pentru conti tît la Valea Morii-Brad,
ţionale şi anume necesita nua sa dezvoltare. Ca ur cit şi la Coranda-Hondol
tea creşterii producţiei de mare, preocupările şi stră vom realiza capacităţi mo
materii prime şi materia daniile minerilor şi prepa derne de extracţie şi pre
le în ţară, pentru a redu ratorilor, ale specialiştilor parare, dotate cu utilaje şi
ce importurile şi a asigura din cadrul centralei, con instalaţii de înaltă produc
un echilibru al balanţei jugate permanent cu ale tivitate, prin care vom va
comerciale, al balanţei de proiectanţilor şl cercetăto lorifica cantităţi sporite de
plăţi a ţării. rilor, cu ale constructorilor minereu, cu costuri de pro
în ce măsură îi anga şi montorilor cu care con ducţie scăzute şi deci cu
jează aceste sarcini pe oa lucrăm — sînt orientate în eficienţă economică ridica
menii muncii din cadrul două direcţii principale : tă, Din cauze care au de
Centralei minereurilor De urgentarea punerii în func păşit posibilităţile de solu
va, cum răspund ei aces ţiune a noilor capacităţi ţionare a problemelor din
tei înalte chemări patrioti miniere — de exploatare partea noastră şi a con X.M. Orăşlie, atelierul SN-.120 Echipa de lăcătuşi conduşii de comunistul lm. Georges-
ce? şi de preparare — şi creş structorului ambele obiec cu execută lucrări tic montaj a noilor strunguri. Foto : V1KGI1. ONOlli
Am căutat răspuns la în terea producţiei de resurse tive sînt rămase în urmă
trebare într-o discuţie cu minerale utile în unităţile faţă de graficele iniţiale
tovarăşul ing. Valcriu Al- existente. de execuţie — mai mult
măşan, director tehnic cu — Să concretizăm, tova primul —, deşi atît la Va
dezvoltarea al Centralei răşe director. lea Morii-Brad, cit şi IN ZIARUL PF AZI:
minereurilor Deva. — La primul capitol am la Coranda-Hondol, şl mai
— Sigur că aceste cerin în vedere construirea o- ales aici, uzinele de prepa » C'u intensitate sporită la înfăptuirea programului construcţiei de micro-
ţe exprese ale economiei biectivelor de la Valea rare sînt destul de avan hidrocentrale 0 HO ani de la moartea lui Avram Ian cu ® Activitatea comercia
naţionale, subliniate din Morii-Brad şi de la Co- sate. Constructorul — sec- lă dispune de o bază materială modernă, eficientă • Chemarea pămîntului ®
nou, pregnant, de secreta randa-Hondol, fiecare cu DUMITRU GHEONEA Săptămîna viitoare la televiziune <0 Cind bunăvoinţa se numeşte „încurcă lu-
rul general al partidu cîte o capacitate de pro me“.
lui, t o v a r ă ş u l Nicolae ducţie de un milion tone {Continuare în pag. a 2-a5
I valului naţional „Cîntarea 1
României 1 '. Cele 20 de iu- 1
crări in ulei, reprezeniind J LA ZI IM AGRICULTURA Cartofii — recoltati
peisaje şi flori, se bucură de |
aprecierea vizitatorilor, a A- 9
menajări. Autogara din Că- J
I a Noi spaţii de depozitare. Ian şt-a schimbat înfăţişa- jj
' La ferma Grupului de can- rea. Zeci de cetăţeni au par- " cit mai repede, fără pierderi!
j tine-restaurant a C.S. IIu- tleipat la betonarea unei plat- ?
1 nedoara se află în stadiu fl- forme în suprafaţă de peste 3
- nai de execuţie o nouă con- 2000 mp destinata autobuze- ? în unităţile ce aparţin laua de lingă Fabrica dc două hectare. Joi, la strîn- trecut cu toate forţele la
j strucţie cu două utilităţi : lor I.T.A. S-a terminat, de , Consiliului unic agroindus bere din Haţeg, au partici sul cartofilor de pe patru culesul porumbului.
< abator şi depozit pentru le asemenea, asfaltarea străzii | hectare au participat peste
gumele în stare conservată, Furnalistului, lucrare ce îm- J trial Haţeg, bătălia pentru pat circa 50 de oameni, lu Cartofii, în special cei
ţ Prin darea ei în folosinţă, bunătăţeşte substanţial con- 1 recoltarea cit mai grabnică crarea desfăşurîndu-se sub 50 de oameni. Recolta a pentru consum, au ajuns
‘ capacitatea depozitelor gru- diţUle de trafic, intens de 3 a cartofilor a început la îndrumarea preşedintelui fost transportată în între la maturitate în toate uni
' -pului creşte cu 200 tone. a altfel, dintre combinatul si- ’ cooperativei agricole de gime în magazie, unde a
J Vernisaj. Miercuri a avut derurgic şi oraşul Călan. - cooperativele agricole de tăţile agricole din Consiliul
' loc la Casa de cultură din producţie din Sîntămărie- producţie. Merită sublinia fost cîntărită şi înregis unic agroindustrial Haţeg,
, Haţeg vernisajul expoziţiei Orlea, Pui, Haţeg şi Sîn- tă implicarea directă în trată. în consecinţă, trebuie să
1 de pictură aparţinînd artis- petru. buna desfăşurare a lucră La Cooperativa agricolă se treacă urgent la recol
' Uilui plastic amator Ber- La Sîntămăi ie-Orlea la rii a comitetului comunal din Pui, recoltarea cartofi tarea acestora şi în unită
j nard Bela, laureat al Festi i recoltarea cartofilor, în tar- de partid şl a consiliului lor trebuie să se intensifi ţile situate în zone mai
popular, membrii celor ce, întrucît unitatea are înalte.
| două organe fiind reparti cultivate eu cartofi 102 ha, întreaga recoltă adunată
zaţi pe sate, pe formaţii ceea ce presupune o mai intr-o zi trebuie pusă la a-
! de lucru, ajutînd la orga amplă mobilizare a coope dăpost, nefiind permisă
nizarea şi coordonarea ratorilor. Comitetul comu nici o abatere de la aceas
muncii. Ca rezultat, în pri nal de partid, consiliu! tă indicaţie. Comitetele de
ma zi de lucru, la C.A.P. popular trebuie să ia cele partid, consiliile populare
Sîntămărie-Orlea s-au re mai eficiente măsuri pen
coltat patru hectare cu tru ca toţi cooperatorii, trebuie să se situeze în
cartofi, iar la C.A.P. Sîn- fără excepţie, să ia parte fruntea lucrării, să milite
petru s-a strîns recolta dc la strîngerea recoltei de ze activ pentru mobilizarea
pe trei hectare. cartofi intr-un timp cit mai oamenilor, pentru buna or
La C.A.P. Pui, în prima scurt, fără să se piardă ni ganizare şi desfăşurare a
zi de recoltare a cartofilor mic din producţie. lucrării.
au participat la lucru circa Lucrarea trebuie grăbită ■k
25 de oameni, printre care şi la cooperativa agricolă Pe o tarla a Cooperati
Iulian Farcaş, Rodica Ve- de producţie din Haţeg. vei agricole de producţie
zuran, Dumitru Truţă şi Aici, în prima zi de lucru Deva, o mare mulţime de
alţii, în frunte cu preşe a fost strînsă recolta de oameni muncesc la strîn
dintele cooperativei, Fran- pe numai un hectar. Se gerea recoltei dc cartofi.
cisc Vlădoane. Pe maşina impune creşterea vitezei Peste tot, cit este tarlaua
de recoltat a muncit meca de recoltare la 5—6 ha zil de întinsă — 12 ha — na
nizatorul Vasile Costin, iar nic şl chiar mai mult, în vezi decît oameni şi saci,,
transportul a fost asigurat trucît vremea este propice
de Ioan Galea. în cursul TRA1AN BONDOR
zilei de miercuri au fost acestei lucrări şi se apro
recoltaţi cartofii de pe pie timpul cind trebuie (Continuare In pa#, 0 2-a|
