Page 44 - Drumul_socialismului_1982_09

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 7;

Cu intensitate sporită ia înfăptuirea Lărgirea bazei proprii

de materii prime
programului construcţiei de microhidrocentrale (Urmare din pag. 1) azi cel mai important din 15.00 To’cx
15,05 La orizo
întreaga economie. an şcolai
tă
nedoara să fie terminată răşul Nicolae Ceauşescu şi torul Deva, din cadrul — Dar referitor la cea 15,30 La volar
în acest an. în recenta vizită efectuată de-a doua direcţie ? pentru i
„...Partidul nostru face totul pentru a crea Trustului de construcţii şi auto
— Iar în 1983 ? în judeţul Hunedoara, ne — Aceasta include, cum 15,15 Emisiune
condiţiile necesare înfăptuirii programului de — Pentru la anul, pro­ mobilizează să acţionăm montaje miniere Cluj —, spuneam, sporirea produc­ germanii
proiectantul — Institutul
dezvoltare economico-socială a patriei, de asi­ gramul prevede construirea mai dinamic în continuare, de cercetări şi proiectări ţiei de resurse minerale 17,40 Tragerea
gurare a independenţei energetice şi de a rea­ a 12 microhidrocentrale. sporind potenţialul ener­ pentru minereuri Deva — utile din capacităţile exis­ 17,50 1001 de i
Propunerile au fost înain­ getic al judeţului şi prin tente. Aici avem în aten­ 18.00 închideri
liza, pe această bază — odată cu dezvoltarea şi specialiştii din cadrul lui
tate spre avizare la Comi­ construirea a noi micro­ ţie creşterea randamente­
Telejurn
20.00
continuă a bunăstării poporului — ţelul su­ tetul de Stat al Planificării hidrocentrale. Analizînd centralei, beneficiarii di­ lor în abataje, prin promo­ 20,25 Pentru i
recţi ai investiţiilor au fă­
prem al politicii partidului nostru". şi la Consiliul Naţional posibilităţile de care dis­ cut front comun, dacă pot varea unor metode de ex­ dina dv.
pentru Ştiinţă Şi Tehnolo­ punem, colectivul de spe­ ploatare de înaltă produc­ 20,35 Călătorit
NICOLAE CEAUŞESCU spune aşa, se consultă zil­
gie, I.R.E. Deva a elaborat cialişti care coordonează nic, la faţa locului, şi re­ tivitate, aşa cum procedăm mea. Of
deja proiectele de execu­ înfăptuirea ■ programului zolvă operativ o serie de la minele de la Deva şi lea Doft
Film :
Judeţul Hunedoara dis­ ţie de 33,390 Gigamega- ţie pentru şapte m.ierohi- stabilit a identificat, pen­ situaţii, privind urgenta­ Ghelari, unde rezultatele 21.00 Grcco"
sînt foarte bune, iar în u-
drocentrale, iar pentru ce­
pune de un important po­ waţi (GMWh), valoarea lu­ tru perioada de după 1985, rea termenelor de execu­ zinele de preparare actua­ 22,20 Telejurn
tenţial energetic, prin ter­ crărilor de investiţii fiind lelalte cinci le va defini­ încă 60 de amplasamente ţie, adoptarea unor solu­ le insistăm pe automatiza­
tiva pînă la 15 septembrie
mocentralele de la Mintia de 300 milioane lei. A fost a.c. Pentru unele, lucrările unde se vor construi mi- ţii constructive mai uşoa­ rea fluxurilor tehnologice,
şi Paroşeni, deţinînd locul constituit şi un colectiv de crohidrocentralele. Ceea ce re şi mai economicoase, a- în scopul obţinerii unor -iRAD * 1
I pe ţară la producţia de specialişti — de la con­ sînt în plină pregătire, ast­ se impune acum este ca sigurarea unei înalte cali­ indici superiori de extrac­
energie electrică. Totodată, structor şi beneficiar, de la fel îneît şi sarcinile din toţi factorii care concură tăţi a lucrărilor. Aş men­ ţie, al uşurării muncii oa­ BUCUREŞT
anul viitor să fie îndepli­
prin configuraţia solului, Consiliul popular jude­ nite. la realizarea acestui pro­ ţiona sprijinul consistent menilor şi reducerii con­ dioprogramul
cu multe pîraie şi izvoare ţean —, care coordonează — Unde se realizează e- gram — proiectanţi-con- al întreprinderii miniere sumurilor de combustibil La ordinea z:
tură; 7,00 Ra
repezi de munte, avem în desfăşurarea programului, chipamentele necesare şi structori-beneficiari — să-şi Barza la obiectivul de la şi energie. Ajungînd la Revista presi
judeţ multiple posibilităţi cu care ne întîlnim lunar care este situaţia contrac­ Valea Morii —• Brad, care capitolul „consumuri" — rul melodiile
de construire a unor micro­ şi analizăm ce s-a făcut, tării şi livrării lor ? unească mai mult efortu­ a preluat executarea în problemă de asemenea a- tin de ştiri;
asculţi
dem
hidrocentrale, care ar pu­ ce mai trebuie făcut. rile şi să urgenteze finali­ regie proprie a unui im­ cută la nivelul economiei Buletin de şt
tea acoperi cerinţele limi­ — Cine sînt, stimate to­ — Sînt cîteva unităţi zarea lucrărilor cît timpul portant volum de lucrări, naţionale — aş mai men­ folcloric; l(
tate din unele sectoare de varăşe vicepreşedinte, con­ specializate în ţară — între bun permite, să vegheze cu şi ritmurile bune de lucru ţiona eforturile pe care le viaţa; tn 50 l
activitate din zona monta­ structorul şi beneficiarii, ee care şi „Electromotor" Ti­ exigenţă şi responsabilitate ale constructorului la Co- depunem şi intenţiile pe ţării, k^insiui
11.00 Buletin
nă. Aceasta a şi fost de sarcini au în acest an şi mişoara —, unde noi am ca obiectivele să fie date randa — Hondol si mai care le avem şi pe care ne Vreau să şti
altfel raţiunea — la reco­ care este stadiul îndepli­ făcut demersurile necesare. în exploatare conform pla­ ales la I.P.S.R.U.M. Deva, vom strădui să le concre­ tin de ştiri;
mandarea conducerii parti­ nirii lor ? Ni s-a răspuns că la aceas­ nurilor, să li se asigure deşi, din cîte ştim, se con­ tizăm cu ajutorul specialiş­ pentru toţi
Din cofmoar
dului, personal a secreta­ — Constructorii princi­ tă oră se lucrează la re- înaltă calitate şi maximă fruntă cu o scrie de greu­ tilor de la Institutul de nostru; 12,45
rului general al partidu­ pali sînt Oficiul de gospo­ proiectarea echipamentelor eficienţă. Astfel vom con­ tăţi privind insuficienţa cercetări şi proiectări pen­ ră radio-tv. ;
lui, t o v a r ă ş u l Nicolae dărire a apelor şi întreprin­ respective, în vederea per­ tribui la soluţionarea unor forţei de muncă şi a dotă­ tru minereuri Deva, în la 3 ; 15,00
16.00 Buletin
Ceauşescu —, de a se a- derea de utilaje terasiere, fecţionării parametrilor probleme economice din rii tehnice necesare. în privinţa înlocuirii unor Cîntece stuc
dopta un program de con­ îmbunătăţiri funciare, pro­ constructivi şi funcţionali, ceea ce priveşte instalaţia transporturi auto cu altele Sfatul medie
struire a unor asemenea iectări şi execuţii în con­ cu garanţia că le vom sectoare de activitate din de granulare a dolomitei nţai economice. Totodată, i>ere compon
izvoare de energie, program strucţii Deva, iar benefi­ primi în timp optim, în zone de deal şi de munte, de la Tellue, lucrarea a în spiritul orientărilor da­ Tavernicr; H
te economice
eşalonat în timp şi aflat ciari sînt, între alţii, între­ cursul anului curent. ne vom înscrie aportul la mers bine şi există toate te de secretarul general de ştiri; 17,(
în plină desfăşurare. — Ce vizează perspecti­ dezvoltarea producţiei de premisele ca pînă la sfîr­ trie; 17,45 M
prinderea de reţele electri­ al partidului, tovarăşul din Turcia;
Despre acest program şi ce Deva, întreprinderea fo­ va în acest domeniu ? energie electrică a judeţu­ şitul anului să fie pusă în Nicolae Ceauşescu, referi­ rii; 19,45 Agi
despre modul de înfăptui­ restieră de exploatare şi — Dobîndirea, pînă în lui şi a ţării, la obţinerea funcţiune. De altfel, la ni­ toare la îmbunătăţirea ra­ A la Z; 20,0(
re a lui ne-a vorbit tova­ transport Deva, Consiliul anul 1990, a independen­ independenţei energetice a velul compartimentului de portului între personalul 20,40 Protago
răşul ing. Stelian Popescu, popular judeţean, Inspec­ ţei energetice a ţării, aşa patriei. investiţii-dezvoltare al cen­ productiv şi auxiliar, noi rclor; 22,00 C
23.00 Bijutci
vicepreşedinte al Comite­ toratul silvic judeţean, Mi­ cum a subliniat secretarul tralei ne întrunim săptă- am găsit soluţii şi am tre­ 23,30—3,00 N<
tului executiv al Consiliu­ nisterul Minelor. în acest general al partidului, tova- G. DINU mînal în comandamente cut circa 400 de muncitori cal.
lui popular judeţean. an este prevăzută construi­ de analiză a fiecărui o- din activităţi ajutătoare la TIÎY1IŞO ARr
— Programul, elaborat rea a cinci microhidrocen­ biectiv şi stabilim operativ fronturile efective de lucru maţiile zilei
măsurile concrete ce se im­
litatea în in«
pentru actualul cincinal, a- trale, cu o putere instalată 0 nouă bază de producţie pun. Sîntem conştienţi de din subteran. Ştim că mai recuperare, J
probat şi aflat permanent de 223 kW. Lucrările sînt De curînd a fost dată rul de revizii şi reparaţii necesitatea pregnant rele­ avem multe de făcut, sîn­ idei, acţiur
în atenţia Comitetului ju­ demarate şi, chiar dacă nu în folosinţă noua bază de auto, rampele pentru spă­ vată de tovarăşul Nicolae tem conştienţi că la nive­ „6 Martie* 4 T
deţean de partid, prevede au procent de realizare la producţie a E.G.C.L. şi larea autovehiculelor. De lul economiei naţionale mai Cîntă solişti „
populară
construirea, pînă în anul zi decît de 21 la sută faţă I.J.T.'L. din oraşul Călan. Ceauşeşcu de a da cît mai sînt probleme, că noi înşi­ lui“ din Ca
1985, a 41 de microhidro­ de plan, există toate pre­ Această bază modernă remarcat că această nouă repede în exploatare noile ne mai avem neajunsuri Istoria * ..ilen
centrale, în diferite zone misele că pînă la sfîrşitul cuprinde în perimetrul bază de producţie a fost capacităţi, pentru a asigu­ în activitate. Dar hotărî- lui » —
ale judeţului, însumînd o anului să fie puse în func­ său o platformă betona­ predată beneficiarului cu ra creşterea continuă a rea colectivelor Centralei ed cei pa
liste a mase
putere totală instalată de ţiune. De asemenea, sînt tă în suprafaţă de 1200 o lună mai devreme faţă producţiei materiale, cu a- minereurilor Deva este de muri pent
14 325 kW şi urmînd să condiţii ca şi microhidro- tît mai mult cu cît secto­ a munci mai mult şi mai dv. : 19,30—Z(
realizeze anual o produc­ centrala de la Cinciş-Hu- mp, staţia PECO, aţelie- de termenul planificat. rul materiilor prime este bine. artele : Exi
mînfului mu
r~ -
Au trecut ani mulţi in ca­ in fructe, in mirosul tăciu­ grajd, in care nu mai erau
re oraşul, cy tot ce în­ nilor de lemn, in joaca vite, pe la cocină şi prin
seamnă el, s-a înfiripat ca mieilor şi a viţeilor, in ple­ ogradă. Cintecul unui cuc DEV A :
un miraj in sufletele unor cările şi venirile rindunele- l-a făcui să zică o vorbă tren (Patria
ţărani. Apoi a încolţit, a ior şi cocorilor, in tot ce printre dinţi, că suna prea fantastici (
DO AR A: At
înrădăcinat, după care unii înseamnă satul natgl. Şi, hain şi a singurătate. lui Rom mei
au părăsit satul. Aşa s-a cite înseamnă satul natal I E uşor să laşi şi să vinzi, t.enţie la P
(Sidcrurgisti
intimplat şi cu loan Rimbe- Talerul acesta s-a aşezat da-i greu s-o iei iarăşi de încet (Arta)
tea. II chema ceva ca o greu şi nu s-a mai mişcat, la capăt - îşi zicea el, spu- structorul) ;
vrajă spre oraş, şi a plecat lăsfndu-l suspendat pe celă­ nindu-le şi altora care-l îm­ întoarce-te
la Călan. A lucrat cît a lalt. A coborit definitiv, aşe- pungeau cu priviri şi vorbe o dată (Unir
tru infern
lucrat, apoi j s-a înfiripat zindu-i sufletul, ieşit dintr-o dintr-o dungă, ştiind el în­ LUPENI: 1
în inimă dorul de saţ, de îndelungă decantare. Şi-a suşi mai bine ca oricine ben (Cultur
satul lui, Tirsa, comuna Bo- luat familia şi s-a întors la cum sînt toate acestea. Lanţul am
şorod. A încolţit bine pînă casa lui din Tirsa, pe care A cumpărat şi a relâcuţ riile T—II (Li
NEA : Poliţ
intr-o zi, cind Rimbetea a o părăsise in urmă cu up început. Acum are două (Minerul); P
simţit nevoia să-şi cultive vaci, dgi. porci, doi cai şi co Billy (M
ca lumea ceea ce ii ’ncol- NINOASA:I
te feţe — seri
ţise în suflet. trei găini. eitoresc); XI
loan Rimbetea este co­
Cind a fost să plece din munist. Ba, de cind s-a în­ , licii de la I
sat, n-a făcut prea multe Chemarea tors în sat, comuniştii l-au ! (ezatră); 1
merge* mai
socoteli, căci erau destui ales in biroul organizaţiei roşie) ; Ol
alţii care făcuseră calculele mele meu
pe care le implică dezrădă­ pămîntului de bază, crezind in puterea ■ iile I-II (
Mirabela (F
lui, Acum este fruntaş in
cinarea. Avea încredere in toate. A pduş de la oraş o GIU-BAT: C
toţi cei care luaseră o ase­ experienţă care-i prinde bi­ Aspect din secţia chimică a C.T.JE. Mim ia, păţi (Casa d
menea hotărire, stînd astfel ne, şi lui şi satului. Pot s-o Foto : V1RGIL ONOIU TEG: De la
BRAZI: Y;
intr-un picior, cum s-ar zice. I-Il; cala:
ciţiva ani, cu q ascunsă confirme şi locuitorii celor­
Acum, in pragul întoarce­ stringere de inimă, Aid, ca­ lalte sate ale comunei Bo- întlmplă nu
de cultură) :
rii in sat avea în spate sa, acareturile, terenul erau şorod, părăsite in ultimii L Â ZI ÎN A G R I C U L T U R A stop (Mureş
două experienţe, şi pe cea in pragul paraginii. Poarta ani de 24 de familii, dar in Iul (Lumin
din sat şi pe cea din oraş, l-a primii cu un şcîrţiit pre­ care s-ay întors, ca şi Rim­ Ultima rom
pe care şi le-a pus pe cin- lung, care venea ca o răs­ betea, 76 iamilii. S-au în­ /TVTît
tarul său economic, căci colire, iar curtea cu o tă­ tors şi s-au reaşezat la ros­ Cartofii — recoltaţi cit n repede
fiecare om are un astfel de cere goală şi rece. In col­ turile' lor in care s-gu năs­ IV RE
cintar. Privind mişcarea ta­ ţuri — păianjeni. Cită îpdir- cut şi au crescut. Petru Ciu- (Urmare în pag. 1) se deplasează încet pe rân­ tofi în brazdă. Notaţi to­
lerelor nici nu şi-a dat sea­ curescu, din Urşlci are acum
jire au strecurat toate aces­ durile de cartofi şi iasă in tuşi pe Anton Cernic, Mar­ Timpul p
ma că cel care cobora a- tea in sufletul său numai şase capete de bovine, 9 saci în care se adună tu­ urma ei şiruri de tuberculi. gareta Şuii, Măria Ciobot, ziua de 10
vea pe el nu numai un bi­ el ştie I oi, trei porci, un cal şi zece berculii şi oameni aplecaţi Mîini harnice îi adună şi-i Ana Daradics şi Szekely E- Vremea va
lanţ economic, industrial- A stat o vreme pe prispă găini, Iar Adam Ciucurescu peste brazdele lăsate de pun în saci. lisabeta, care muncesc cu lă mai
raa parte ;
agrar, ci mult mai mult. Era pentru aşezarea gindurilor din Alun, are 7 taurine, 36 maşina de recoltat. — Cîţi cooperatori sînt multă tragere de inimă. rul va pre
pe el o foarte densă încăr­ şi potolirea unor valuri ne­ de oi, 3 porci, 3 cai. A- — Am început recoltarea astăzi la recoltat ? Imediat ce se adună o accentuate
verse ],)cal
cantitate mai mare, carto­
cătură sufletească, cu nos­ văzute, care-l răvăşeau. A vînd o „vechime" mai mare cartofilor pentru consum — — Peste o sută. în zilele fii sînt încărcaţi în remor­ sotile de
ne spune Elena Grosu, pre­
talgie, cu o vrajă regindi- stat ca ardeleanul, a stat de la întoarcere, anul aces­ şedinta cooperativei ce co­ următoare însă vom avea că şi duşi la sediul coope­ lectrice. în
te a zilei
tă, stînd cu două picioare şi a gindit cum şi cu ce să ta el a predat pe bază de ordona lucrarea — acum piuit mai mulţi, deoarece rativei agricole unde sînt riabil şi
pe pămînt. Se alia acolo o înceapă. A început cu pro­ contract doi viţei, două oi, cîteva zile, dar de luni cu­ am luat măsuri pentru o cântăriţi şi depozitaţi. Pe­ izolate. Vî
copilărie sătească, lingă a- pria lui reaşezare şi refa­ doi miei }i 60 kg de tină. lesul se desfăşoară din mai puternică mobilizare a ste noapte nu rămîn car­ moderat e
temporare
cooperatorilor.
nimalele care îi erau atit cere; pînă nu cade noap­ Întoarcerea se arată să­ plin. tofi în cîmp. Lucrarea este din vest şi
— Cine sînt cei mai har­
de dragi, era scalda în tea să apuce să facă ceva. nătoasă. Maşina de recoltat con­ nici, dintre cei ce mun­ bine organizată şi coordo­ peraturile
cuprinse îi
Soare şi biciul iernii şi-al S-a plimbat prin curte, unde dusă de Nicolae Lupuţ, u- cesc astăzi ? nată, astfel că recoltarea grade, iar
pitii, revărsate în iarbă şi nu mai erau orătănii, prin CORNEL ARMEANU nul dintre cei mai buni celor 70 ha cu cartofi, cît tre 10 şi 1
mecanizatori ce deservesc — Toţi lucrează bine, cu are unitatea se va încadra rolog de s<
unitatea agricolă din Deva atenţie, să nu rămînă car- în graficul întocmit. ceri oo).