Page 47 - Drumul_socialismului_1982_09
P. 47
Vizita oficială de prietenie
PROLETAR] DIN TOATE TflRILEJBfflTlffilf
în ţara noastră a preşedintelui
R.A. Egipt, Mohamed Hosni Mubarak
[JUOOUI HUHEDoml
în c h eier ea c o n v o r b ir ilo r o fic ia le
Vineri, 10 septembrie, la sferă de caldă prietenie, va întări conlucrarea din
Palatul Consiliului de Stat, înţelegere şi stimă recipro tre România şi Egipt pe
s-au încheiat convorbirile că. A fost afirmată încre arena mondială.
oficiale între preşedintele derea că, pe baza hotărâri P r e ş e d i n ţ i i Nicolae
Republicii Socialiste Româ lor stabilite, se vor dez Ceauşescu şi Mohamed
A L C O N S I L I U P O P U L A R J U D E Ţ E A N nia, Nicolae Ceauşescu, şi volta şl mai puternic rela Hosni Mubarak au conve
preşedintele Republicii A- ţiile tradiţionale româno- nit să continue dialogul
rabe Egipt, Mohamed Hosni egiptene, pe tărim politic, tradiţional şi rodnic la ni
Mubarak. economic, tehnico-ştlinţific, vel înalt, relevînd rolul
Anul XXXIV, nr. 7 725 SÎMBĂTA, 11 SEPTEMBRIE 1982 A pagini - 50 bani în timpul ultimei runde cultural şi in alte domenii lui determinant în întări
de convorbiri, cei doi dc interes comun, în fo rea prieteniei şi colaborării
preşedinţi şi-au exprimat losul şi spre binele ţărilor româno-egipteiie, marea sa
ideile, orientările şl Indicaţiile tovarăşului Hicolae Ceauşescu, satisfacţia faţă de schim şi popoarelor noastre. importanţă şi semnificaţie
bul deschis şi fructuos de Totodată, a fost mani
păreri pe care l-au avut, festată convingerea că, in în planul vieţii internaţio
dale cu prilejul vizitei de lucru îb judeţul nostru - program în aceste zile, într-o atmo spiritul celor discutate, se nale.
concret de acţiune tn toate domeniile de activitate SEMNAREA DECLARAŢIEI COMUNE
Preşedintele Republicii După semnare, cei doi o cupă de şampanie pen
Obiectiv central al energeticîenilor — Socialiste România, Nicolae preşedinţi şi-au strîns eu tru dezvoltarea bunelor re
căldură mîinile.
Ceauşescu, şi preşedintele
laţii dintre cele două ţări,
în încheierea solemnită
creşterea producţiei de energie Republicii Arabe Egipt, ţii, preşedinţii Nicolae pentru întărirea continuă a
Mohamed Hosni Mubarak,
au semnat, vineri, în ca Ceauşescu şi Mohamed prieteniei dintre poporul
electrică pe bază d e cărbune avut loc la Palatul Consi Hosni Mubarak au ciocnit român şi poporul egiptean.
drul unei ceremonii care a
liului de Stat. Declaraţia Astăzi, în jurul oroi 8,15. posturile de radio şi
„După cum este bine cunoscut, Congresul al XII-lea al partidu comună cu privire la dez televiziune vor transmite direct ceremonia plecării
lui — trasînd obiectivele dezvoltării pe noi trepte a societăţii noas voltarea in continuare a preşedintelui Republicii Arabe Egipt, Mohamed Hosni
tre socialiste, realizării unei noi calităţi a muncii şi vieţii în toate do cooperării dintre Republica Mubarak, care Ia invitaţia tovarăşului Nicolae
meniile de activitate — a pus ca un obiectiv fundamental asigurarea, Socialistă România şi Re Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România
pină în 1990, a independenţei depline a ţării din punct de vedere publica Arabă Egipt pe şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, a efectuat, împreună
cu doamna Suzanne Mubarak, o vizită oficială dc
energetic". plan bilateral şi în viaţa prietenie în ţara noastră.
NICOLAE CEAUŞESCU internaţională.
Pe opt luni şl o decadă rii electrocentrale Deva. în tâmpinăm greutăţi, prin
din acest an, colectivul ele principal, trebuie să men nelivrarea de către Uzine din complezenţă, dar dacă
energetideni de la Mintia ţinem In permanenţă în le „23 August" din Capita Cu dragoste pentru oameni, astăzi sint maistru aici, de
înregistrează depăşiri la bună stare de funcţionare lă a unor piese contrac corat cu „Ordinul muncii“
producţia de energie elec agregatele şi Instalaţiile, tate. clasa a lll-a, totul ii dato
trică livrată sistemului na să ne asigurăm stocurile Pentru creşterea produc pentru lucru! bine făcut rez celui care, acum 20 de
ţional. Necesitatea sporită normate de cărbune şl să ţiei de energie electrică pe ani a început să mă înveţe
de energie electrică a eco funcţionăm cu puteri con bază de cărbune, energe- Venisem la Câlan, în flat că este din satul No- meserie. Zgîrcit în aprecieri,
nomiei naţionale şi dificul stante, raţional, economic. ticienii de la Mintia dau combinatul siderurgic cu un jag, judeţul Hunedoara. părind veşnic nemulţumit, a
tăţile prin care trec unele Pentru că se apropie sezo mare atenţie reparării mo scop precis, cu un gind a- Şcoala a urmat-o aici, fa reuşit să stirneascâ in mine
termocentrale din ţară îi nul rece, cînd, se ştie, apar rilor de cărbune, adueîn- nume. La comitetul de Câlan. Ucenic, muncitor ca- ambiţia, dragostea pentru
determină pe oamenii mun probleme în alimentarea du-le o serie de îmbună partid, secretarul acestuia, lilicat, şei de echipă şi ac lucrul bine făcut. Pentru că,
cii do la Centrala termo cu cărbune a termocentra tăţiri — alimentatorilor, tovarăşul Ionel Hodorog, tualmente şef do brigadă, să ştiţi, eu nu ştiu să li lă
electrică Mintia să se mo lelor, ne-am întocmit un preîncălzitorllor, celorlalte ne-a vorbit cu multă căldu toate aceste trepte Dan Sa sat nea Sabin un lucru ne
bilizeze activ, să-şi organi program de pregătire a instalaţii de preparare a ră despre un om; „OM cu bin le-a urcat tot aici, la terminat, sau făcut la repe
zeze temeinic activitatea gospodăriei de cărbune şi prafului de cărbune. în a- Utere mari, aşa să scrieţi Câlan, In turnătorie. zeală".
pe secţii şi schimburi şl să la Mintia şi la Paroşeni. ceste zile se află în revi despre Dan Sabin ! Merită Marin Smatandache, se Asemenea vorbe de înal
producă zilnic cantităţi tot Este vorba despre revizui zie tehnică grupul nr. 6, din ptin", cretam/ comitetului de tă apreciere au rostit la a-
mai mari dc energie elec rea şi punerea la punct a de 210 MW, urmînd ca, La secţia „Turnătorie II", partid al secţiei ne spunea dresa lui Dan Sabin şi alţi
trică. maşinilor, sortatoarelor, săptămîna viitoare, după numele lui Dan Sabin o că in anii trecuţi a fost şi colegi de muncă. Aurel
Dar principala problemă concasoarelor, b e n z i l o r racordarea lui la sistemul iost pronunţat de mai mul Dan Sabin secretar al‘Or
care se pune la această oră transportoare, do asigura energetic naţional, să intre te ori de către mai mulţi ganizaţiei de partid, mem Lăscoi, Dumitru Ciobanu,
în faţa lor, şi care a fost rea stocurilor normate de în reparaţie capitală blo Interlocutori. Din vorbele bru al comitetelor judeţean loan Ineloi, Adrian Szabo,
Cornel Boamlă, cu toţii au
subliniată cu pregnanţă de cărbune pentru perioada cul nr. 3. Cu această oca fiecăruia ne-am putut uşor şi orăşenesc de partid. „Este găsit cite ceva de adău
secretarul general al parti de iarnă (la C.T.E. Mintia zie se vor aduce noi îm da seama de cit respect, comunistul la staturile că
dului, tovarăşul Nicolae el este chiar depăşit cu bunătăţiri instalaţiilor şi e~ apreciere şi consideraţie se ruia am apelat de mai gat la portretul moral al e-
Ceauşescu, în recenta vi ceva), despre închiderea chipamentelor, îneît să bucură din partea oameni multe ori, de citc ori nu roului nostru. Cele relatate
zită de lucru efectuată în benzilor şi asigurarea agen poată produce mai multă lor. Am ţinut să-l cunoaş găseam metoda soluţionării vin să răsplătească prin
judeţul Hunedoara, o con tului termic corespunzător. energie pe bază de căr tem, să stăm de vorbă. Nu vreunei probleme. Multe, cuvinte simple, dar rostite
stituie creşterea producţiei De curînd am pus în func bune. am reuşit. Era plecat în toarte multe lucruri am în din suflet, dragostea unui
dc energic electrică pe ba ţiune maşina de scos căr — Sigur, obiectivul nos concediu. Ultimul său con văţat de la el". OM pentru munca sa, pen
ză de cărbune, îneît să se bune din depozit, lucrăm tru central — „mal multă cediu, al 33-lea, înainte de tru oamenii care-l înconjoa
asigure, aşa cum a reco la închiderea benzilor 12 şi energie electrică pe bază pensionare. „Intre noi, muncitorii, o- ră cu toată stima şi dra
mandat conducerea de 13-A şi B, la o bandă su de cărbune" — presupune vem o vorbă; „Ăsta-i tata gostea lor. Dragostea pen
partid, independenţa ener plimentară pentru alimen eforturi sporite de gîndire Riadurile de faţă sînt nostru !". La Dan Sabin ne tru oameni este, şi de a-
getică a ţării pînă la sfîr- tarea morilor de cărbune şi de acţiune din partea expresia însufleţirii, călduri; referim - ne spune mais ceasta dată, răsplătită cu
situl acestui deceniu. direct din depozit, cu oco întregului personal numoi- cu care oamenii ce-/ încon trul Nicolae Pimaru, actua
— Sarcinile noastre sînt lirea staţiei de concasare, joară vorbesc despre viaţa lul şei direct, fostul ucenic dragoste.
multiple şi mobilizatoare care va fi gata pînă la DUMITRU GHEONEA şi munca şefului ele brigp şi apoi muncitor in brigada
e
— aprecia ing. Icronim Ru- sfîrşitul anului, precum şi dă Dan Sabin. Aşa am a- lui „nea Sabin". Nu o spun MIRCEA DIACONU
san. di”ertonil întreprinde la culbutor, unde însă în (Continuare in pag. a 2-a}
LA ZI In agricultură
| L/t./.!><(«. . » . I. . dOltl ||
Atelierelor centrale Haţeg, >.
aparţinînd Amenajării hi- h
Legumele - în drumul lor din grădini fa ( droonermetice Rîu Mare-Re- 8
* lezat, a avut loc o dozba- •»
i torc cil tema „Să eunoaş- li
l tem normele do preveni- S
s re a accidentelor la locul
consumator; - si ou întîmpine nici o piedici! muncă 1 . Dezbaterea — jj
| dc
5 la care au participat peste i
Grădinile de legume ale lung drumul legumelor din este bun. într-o singură zi * 150 de oameni ai muncii —
a iost însoţită instructiv de Ij
cooperativelor agricole de grădini în reţeaua de des — joi, 9 septembrie a.c. — Îfilmele documentaro 8
producţie din consiliile u- facere ? — iată tema ce s-au expediat două camioa * glijenţa duce la infirmita- *
nice agroindustriale Orăş- ne-am propus s-o abordăm ne de ardei gras. Tosif Nis- | te‘\ „Protecţia muncii la fi
* sudură", „Dialectica- râs- *1
tie, Simeria şi Geoagiu sint in aceste rînduri. torcsc, primarul comunei, J punderii". Organizată dc j*
pline de roade şi peste tot Grădina de legume a ne spunea:. ] Casa dc cultura Haţeg, in I
a început şi se desfăşoară C.A.P. Orăştie, condusă de — Avem o recoltă boga " colaborare cu sectorul ci- “
' nematografic din localitate, *
cu multă intensitate recol losif Rusah, un legumicul tă în acest an şi se recol | acţiunea s-a integr u cu |
tarea produselor. Din fie tor foarte priceput şi cu tează din plin. Pînă în pre * succes în tema do/.ba. *rii. 8
care grădină, în fiecare zi multă experienţă, cunoaşte zent n-am avut necazuri ? a Prin muncă patriotică. J
sînt expediate spre consu o vie activitate. Se recol cu preluarea produselor şi 1 Colectivul de muncă al O- R
J ficiului de pastă şi leioco- “
matori — prin intermediul tează roşii, ardei şi vinete sperăm să nu avem nici în . municaţit Hunedoara a J
Complexului pentru desfa '■are — în conformitate cu continuare. 9 reuşit să colecteze şi să Jj
cerea legumelor şi fructe bunele relaţii ce există în Preluarea legumelor de N predea ‘100 kg cupru. 1 700 ^
» kg metale feroase. 0 1!') kg k
lor din Orăştie — cantităţi tre unitate şi C.L.F. — se la grădini — activitate e- I plumb şi 8 055 kg hirtie. |
Importante de tomate, ar- expediază urgent spre u- senţială în scopul valorifi s Contribuţia la acest succes s
deioase ş.a., anul 1982 fiind nităţile dc desfacere. cării cit mai rapide a pro I au adus-o printre alţii Mn- *
| ria Fon ca, lulică Bosungiu, |
bogat pentru legumicultori. Grădina C.A.P. Beriu — duselor — este -dirijată în % loan Bodea, Nicolae I’ um H
Iată un exemplu in sus- coordonată de ing. Lidia mod nemijlocit de către 5 şi Trăi m Dănilă. (Ion &
■ ţinerea afirmaţiei de mai Manolescu —, are în acest Aurel Ghennah, directorul j Vlad. cm- soo.Kiu u. 1
I sus : în cursul acestei săp- an recoltă foarte frumoasă C.L.F., care ne-a spus :
j tămîni, C.L.F. Orăştie a de ardei care se adună în
I.C. Orăştie, sec$ia sculirie. Comuniştii Stoian Manolescu primit zilnic în jur de 45 aceste zile. Ritmul recoltă TRAIAN BONDOR | W M M M j
il VloreJ Bai aşi lucrează pe maştsxi cîe prelucrai prin eoor- tone legume. Care este sau, rii, la care iau parte un
iouate. Foto : votau, oxonr
! mai bine zis, cit este de mare număr de oameni, (Continuare in pag. o 2-a}
