Page 52 - Drumul_socialismului_1982_09

Şîgg. 2 " DRUMUL SOCIALISMULUI NS. 7 ?2f> I

Un important obiectiv siderurgie Ziua pompierilor din
Republic' i Socialisto România
(Urmare din pag. 1} — Reducerea consumuri­ ţiile conduse de maistrul
lor de feroaliaje, reduce­ Szocs Ştefan, electricienii dum
tantii acestuia, specialiştii rea, în general, a consumu­ inginerului Mireea Menciu, Sărbătorirea Zilei pompie­ Ziua de 13 septembrie este raşeîe Haţeg, Orăştie, Sime- 12 SEP’l
dc ia IPROMET Bucureşti. rilor materiale. Despi-e munca tuturor, be­ rilor din Republica Socialistă simbolul preţuirii de către în- <ia, Lupeni, Petriia şr din co­
Cu acest prilej, inginerul lată, aşadar, la Hunedoa­ neficiarul a avut numai România se desfăşoară în a- t, egul popor a faptelor de munele Baia de Criş, Geoa- n,oo Şcoala a
iîC- învăţ
Constantin Adam nc-a pre­ ra s-a acţionat cu fermi­ cuvinte de laudă. Inginerul cest an în condiţiile în care arme ale militarilor pompieri giu, Topliţa, Ilia, Luncani, 8,40 omul ţi
zentat şi alte detalii ale tate pentru punerea în Gheorghe Deda afirmă : întregul popor a întîmpinat şi, în acelaşi timp, semnifică Vaţa, Băniţa, Burjuc, Mărti- 9,00 De strai
instalaţiei : funcţiune a unui obiectiv — Zi dc zi am fost prin­ cea de a 38-a aniversare a recunoaşterea eforturilor pe neşti şi Turdaş. 9.30 Bucurilli
— Vrem să precizăm că de o importanţă deosebi­ tre constructorii acestei in­ victoriei revoluţiei de elibe­ care aceştia, împreună cu Rezultate notabile s-au ob­ 10.00 Viaţa Sa
o mare parte din instala­ tă, care să asigure creşte­ stalaţii. Au fost şi mult© rare naţională şi socială, pompierii civili, le depun pen­ ţinut şi pe linia întăririi ca­ 11.45 Lumea i
ţiile, aparatura şi utilajele rea continuă a producţiei greutăţi. Organ izîndu-şi antifascistă şi antiimperialistă tru apărarea vieţii oamenilor pacităţii de luptă a formaţii­ 13.00 Album i
ce echipează noul obiectiv materiale, a eficienţei în­ mai bine munca, preocu- din august 1944 cu remarca­ şi a avuţiei naţionale împo­ lor civile de pompieri, atît în 15,40 Teatru î
sînt realizate în ţară. Chel­ tregii activităţi de produc­ pîndu-se constant de în­ bile succese în toate dome­ triva incendiilor, calamităţilor obiective cît şi în localităţi. şatinii’ 1
tuielile eu aparatura de im­ ţie. scrierea în graficele de e- niile, cu hotărîrea fermă de şi catastrofelor naturale. Se evidenţiază în acest sens 16.45 Repere i
port au fost minime. Uti­ Cine au fost cei care xecuţie, iată-i pe construc­ a înfăptui prevederile istori­ Sub conducerea şi cu spri­ formaţia civilă de pompieri 17.00 Tclcspor
laje de marc complexitate s-au grăbit cu munca, gră­ tori cu obiectivul finalizat. celor hotâriri ale Congresului jinul organelor judeţene de a oraşului Haţeg, care în a- telc cur
tism
— pompa de vid, recipien- bind mersul lucrărilor ? Calitatea ? S-h infirmat al Xll-lea al partidului şi de partid şi de stat, Grupul de cest an a dobîndit pentru a 18,10 Micul ce
ţii pentru tratare, capacele Cine alţii, decît construc­ încă o dată proverbul cu a înfîmpina Conferinţa Na­ pompieri, comisiile tehnice de doua oară consecutiv steagul mici
acestora s-au realizat cu torii de la întreprinderea „graba strică treaba" ! Sîn- ţională a P.C.R. — eveniment prevenire şi stingere a incen­ de formaţie fruntaşă pe ţară, 19.00 Telcjurn
oţel' produs la Hunedoara, de construcţii siderurgice tem mulţumiţi de calitatea politic de o deosebită însem­ diilor, formaţiile civile de formaţiile din Simeria, Ghe- 19.25 Călători'
care, de asemenea, a în­ Hunedoara. Au fost con­ execuţiei. Cum i-ar sta u~ nătate în viaţa partidului şi lari, Certej, Baia de Criş, mea
locuit oţelul refractar ce structorii maistrului Con­ nei premiere în siderurgia a ţării — cu noi fapte de Vaţa, Ilia, Geoagiu, Sarirri- 19,55 Cîntarcf
trebuia procurat din im­ stantin Polifronie şi ai sub- românească să debuteze eu muncă avîntată, înscriind im­ zogetusa, Sîntămărie-Orlea, Judeţul
Film ari
port. inginerului Petru Uzum, stîngul ? ! In toate probele portante succese în ridicarea !3 septembrie Băcia, Buceş, Veţel, Băiţa, din 20.45 In Munţ
— Ce performanţe se au fost lăcătuşii lui Con­ pe care le-am făcut pînă României pe noi culmi de ci­ obiectivele U.F.E.T. Orăştie, 22,20 Telcjurr
mai aşteaptă de ia această stantin Hurmuz, instalato­ acum utilajele au răspuns vilizaţie şi progres. I.E.C. Mintia, l.C. Orăştie,
instalaţie pe lingă creşte­ rii Gheorghe Andreescu şi în mod corespunzător co­ în grandiosul proces de pompieri din obiective şi lo­ Secţia mobilă Brad, Fabrica 22.30 şoarc. Studioul
rea calităţii produselor ? loan Cicai, de fapt forma- menzilor. făurire a societăţii socialiste calităţi au acţionat ferm pen­ de produse refractare Baru,
tru creşterea eficienţei activi­
multilateral dezvoltate şi de tăţii de prevenire şi stingere I.F.A, Viscoza Lupeni, C. S. LUNI, 13 i
înaintare a României spre a incendiilor, pentru aplica­ Hunedoara, I.M. Lonea, I.M. ÎN JURUL
Este nevoie ie muncitori ie înaltă calificare comunism, asemenea întregu­ rea strictă a prevederilor le­ Petriia, I.M.M.R. Simeria, Ţe- Transmi
sâtoria de mătase Deva, Şan­
de la a
lui
pompierii
nostru
popor,
militari şi civili, strîns uniţi gale ce o reglementează. Ca tier 2 Rîu Mare-Retezat, I.M. peni : c
rii preşt
(Urmare din pag. 1) şcoli profesionale şi a ce­ nerii sînt localnici. Am în­ în jurul partidului, al secre­ urmare, în primele 8 luni ale Teliuc şi altele. -> blicii
lei do-a doua trepte la li­ cheia un capitol mult dis­ tarului său general, tovarăşul anului 1982, comparativ cu Sărbătorind ziua de 13 sep­ „ia, AIlu
— Comitetul sindicatului, ceu, pentru ca tinerii să cutat, dar deocamdată fără Nicolae Ceauşescu, îşi aduc aceeaşi perioadă a anului tembrie — Ziua pompierilor gări. .
consiliul oamenilor muncii nu fio nevoiţi ca după pri­ finalitate. Eu cred că cla­ contribuţia lor prin fapte 1981, incendiile au scăzut cu 15.00 Emisiun
au gîndit ceva anume ? ma treaptă să plece la sele pot avea o anumită demne şi înălţătoare. peste 54 la sută, iar pierde­ din Republica Socialistă maghiar
— Am gîndit, am discu­ Deva. mobilitate în profil, după rile materiale provocate de a- România - pompierii militari 17.50 1001 dc
tat, dar nu ştiu cum se vor Noi avem condiţii bune Aniversarea Zilei pompie­ cestea cu peste 80 la sută. şi civili din judeţul Hunedoa­ 20.00 Telcjurr
contura lucrurile. Avem în să-i pregătim aici, în strân­ nevoile extracţiei şi prepa­ rilor ne prilejuieşte şi în a- Evidenţiem cu acest prilej ac­ ra, asemenea întregului nos­ 20.25 Oriţsont
localitate un liceu numai să legătură cu specificul rării minereurilor. cest an rememorarea istoricu­ tru popor, îşi reafirmă ataşa­ fie
pentru prima treaptă, pen­ minelor şi uzinelor noas­ Iată o idee asupra căreia lui an revoluţionar 1848, mo­ tivitatea bună desfăşurată de mentul nemărginit faţă de 20.45 Cadran
tru mineri şi preparatori. tre. Am desfiinţa şi nave- organele vizate merită să ment epocal şi de răscruce în comisiile tehnice de preveni­ partid şi popor, faţă de co­ 21,05 Roman
torala ’
Am avansat de mai multă tismul acestei categorii, reflecteze, dîndu-i soluţia cronica luptelor de veacuri re şi stingere a incendiilor de mandantul suprem al forţelor pisod
vreme ideea creării unei dat fiind faptul că toţi ti­ cuvenită. ale poporului român pentru la i.E.C. Mintia, uzinele 1, 4 armate, tovarăşul Nicolae 21.50 Telejun
necitîmare, afirmare naţiona­ şi 6 de la Combinatul side­ Ceauşescu, şi se angajează 22.00 Din a
Hunedoara,
întreprin­
rurgic
mal frti
lă şi progres social. Atunci,
L A Z! ÎN A G R I C y i T U l Ă la 13 septembrie 1848, bravii derea chimică Orăştie, T.C.M., să nu precupeţească nimic, populari
la nevoie să-şi dea şi viaţa
minereurilor
Cent.ala
Deva,
ostaşi
pompieri,
din
compa­
pentru îndeplinirea nobilei
nia condusă de căpitanul Pa- I.M. Petriia, I.M. Lonea, Gru­
(Urmare in pag. 1) lorii Constantin Gîta, Sa­ măriei, am mobilizat aproa­ vel Zăgănescu, împreună cu pul de şantiere C.F.I., misiuni de apărare a vieţii
bin Crişan, Laurean Ta- pe tot satul. I.C.S.M.I. Deva, I.T.A. Hune­ oamenilor, a avuţiei naţiona­
minate, le lăsăm pentru maş şi Petru Groza se evi­ — Cum lucrează oame­ ostaşi din regimentul 3 in­ doara, Fabrica de produse le, a bunurilor cetăţenilor îm­ tuş DEVA :
fanterie au dat o ripostă ho-
(Patria
mai târziu. denţiază. nii ? potriva incendiilor şi calami­ fantastici („
Bine stau, în ce priveşte — Bine, zic eu. Viorel tărită şi curajoasă trupelor refractare Baru, I.M. Lupeni
FURAJELE — otomane invadatoare, în­ şi altele, iar din localităţi tăţilor naturale. DO Alt A: At
PREOCUPARE asigurarea bazei furajere Todea, pe maşina de recol­ iul Rom mei
lenţie la Pi
PRIORITARA şi C.A.P. Bretea Mureşa- tat, face treabă bună. .Cu­ scriind o pagină de aur în — comisiile tehnice de pre­ Lt. col. PAVEL GAL (Siderurgistu
nă şi C.A.P. Sîrbi. Pînă în
venire şi stingere a incendii­
legătorii de cartofi de pe
Rodica Ioschici, şefa fer­ prezent, cele două unităţi brazde au mare grijă să zbuciumata noastră istorie, c- comandantul Încet (Arta)
struetorul) ;
mei vegetale din cadrul au adunat fîn foarte mult nu lase în urmă tuberculi. coperindu-se de glorie nepie­ lor din municipiile Deva, Hu­ Grupului de pompieri lntoarce~te ţ
Complexului de vaci cu — 311 tone la Bretea Mu- I-aş evidenţia pentru hăr­ ritoare. nedoara şi Petroşani, din o- al judeţului Hunedoara I o dată (Unir
■ iru infern
'apte de la Bacea, se do­ reşană şi 320 tone la Sîrbi, nicie pe Maria Peneş, Ve- i * 'CNl: T
vedeşte a fi optimistă cînd iar cifrele planificate la ronica Suci, Catiţa Suci, (Culturi
se referă la viitoarea sta- grosiere vor fi depăşite, Natalia Petrescu şi mulţi j Lanţul am
bulaţie a animalelor, spu- ioan Hui, preşedintele alţii. I i-iile Ml <I-i
nîndu-ne : C.A.P. Bretea Mureşană, NEA : Poltţi
(Minerul); 1
— Avem deja în baza fu­ s-a dovedit şi se dovedeşte HARNICELE echipaj peni
rajeră cantităţi foarte în­ un om foarte activ în a- LEGUMICULTOARE (Muncitoresc
semnate de fin, suculente eeste zile. El este sufletul Grădina de legume a tubirea ari
ie — seriile
şi grosiere. După calculele cositului la otavă, lucrare C.A.P. Ilia a livrat pînă eitoresc); U
noastre, voiri ajunge la 500 ce se apropie de sfîrşit. acum 76 tone castraveţi — tieii de la E
tone fin, 400 tone grosiere mai mult decît planul —, lezatul); 1
şi vom depăşi cu 500 tone TOT SATUL 24 tone tomate, 75 tone do­ merge mal (
roşie); GUR
cantitatea de suculente sta­ LA RECOLTATUL vlecei, 32 tone fasole, 13 to­ j cana mere
bilite, ce ne vor ajunge pî­ CARTOFILOR ne ardei, 13 tone vinete, 93 nerul) ; OI
nă în primăvara iui 1985. Andronic Popa, brigadier tone varză ş.a. mele meu <
riile
(I
I-n
Pe aceeaşi poziţie se si­ la C.A.P. Sîrbi, ne-a vorbit — Recoltăm în continua­ Mirabela (F
tuează şi Gheorghe Ivan, despre modul cum este or­ re castraveţi, roşii şi vine­ GIU-BAl: C
şeful fermei zootehnice a ganizată şi se desfăşoară te — ne spunea Emilia Po­ păţi (Casa d
TEG: De la
•C.A.P. llia. Să-i dăm cu­ recoltarea cartofilor. pa, şefa de fermă — şi BRAZI: Yr
vântul: — Am început lucrarea considerăm că ne vom rea­ I-II; CALA!
— Am pus în baza fu­ doar de două zile şi pînă liza planul pe 'acest an. 1 întîmplă nu
rajeră — cântărite şi înre­ diseară (vineri, 10 septem­ Azi am început plantarea de cultură);
.top (Mureş'
gistrate — 452 tone paie şi brie), cred că vom strînge copci. ul (Lumina
851 tone fîn (vom ajunge recolta de pe 7 ha. — Cîţi oameni lucrează ' ’-inrî,i urna
la 500 tone). Avem recoltă — Astăzi, cîţi coopera­ astăzi în grădină ?
foarte bună de porumb si­ tori au ieşit la cartofi ? — Echipele conduse de
loz şi muncim la umple­ — Peste 70. De rnîine în­ Maria Sorea şi Sinofta Mi­ Formaţia civilă de pompieri a oraşului Haţeg, ocupantă a locului l pe ţară, i & W K
rea celei de-a Il-a celule, colo sperăm să vină şi mai ca, în total peste 100 de pentru a doua oară consecutiv în cadrul întrecerii patriotice. Foto : GH. PASCAK.U
lucrare în care mecaniza- mulţi, căci, cu ajutorul pri­ cooperatori.
oua
12 SE)
— a - « — t
o Deva. !
rele 17 şi '
Că la întreprinderea de prinderii o echipă de elec­ de stat Ar;
iianţi Chişcădaga şi pe o Este de neconceput producţia tricieni şi lăcătuşi care se populară ■
rază de aproximativ 10 km ocupă de întreţinerea, re­ „Tragănă tr
c Certej.
în jur atmosfera este po­ pararea şi exploatarea a- ral, orele 1
luată de particule fine este de ciment fără poluare? cestor instalaţii. în lipsa de stat A:
o realitate ce se constată (motivată) a şefului aces­ frunza în c
cu ochiul liber. Iată de ce şi faunei din cadrul Comi­ — Am reuşit, în perioa­ liniile 1 şi 2, maşinile de doar la locurile de muncă, teia, stăm de vorbă cu LUNI, 13
se nasc întrebări fireşti: siei judeţene pentru pro­ da ce a trecut de la înce­ însăcuit şi anexele lor, tur­ în bună parte, s-a rezol­ maistrul Kirsch Alexandru. « Călău ;
cît de nociv este praful e- tecţia mediului înconjură­ putul anului 1981, cînd am nul elevatoarelor, urmînd vat problema prafului ? — Noi ne preocupăm dc ră a sindic
nica de st:
manat pentru natura în­ tor ? Dacă praful sedimen­ declanşat acţiunea, ne spu­ să realizăm aceeaşi schim­ Cele mai importante in­ reducerea prafului, deşi el gănă trunzi
conjurătoare, pentru starea tat pe sol n-are efecte dău­ nea Csaszar Rozalia, teh­ bare la alte opt filtre de stalaţii de desprăfuire- sînt este inevitabil. De curînd o Haţeg:
de sănătate a oamenilor ? am efectuat reparaţia cu­ ră. Filarmo
nătoare asupra acestuia nician principal, responsa­ la silozurile de omogeniza­ electrofiltrele. Eficacitatea „Trag:
Din datele înregistrate (cercetările continuă prin scăzută a unora dintre ele rentă la moara 4 de ciment, rad:
codru 1 -.
pînă în prezent de circum­ recoltări permanente în pa­ determină pierderi mari cu care ocazie am elimi­
scripţiile sanitare din zo­ tru puncte fixe din diferi­ ca şi un grad ridicat al po­ nat electrozii rupţi ai elec-
nă — centralizate la Cen­ te localităţi), în schimb cel luării. După cum aflăm, trofiltrului, am reparat in­
tru! sanitaro-antiepidemic două clectrofiltre, respectiv stalaţiile de scuturare, am
— reiese că asupra sănă­ ce se aşează pe frunze şi de la cuptorul I şi uscăto- revizuit rigola şi caseta Timpul
tăţii populaţiei poluarea cu plante împiedică respiraţia bilă cu protecţia mediului re şi clincher, la anexele rul de zgură nr. 1, func­ buncărului electrofiltru, am ziua de 12
prafuri rezultate din fabri­ şi fotosinteza, degradînd înconjurător, să moderni­ morilor de cinient. ţionează la parametri nor­ verificat izolatorii dc sus­ Vremea v
carea cimentului n-are e- astfel flora şi fauna pe su­ zăm zece filtre cu rame şi mali, cele de la morile de ţinere şi instalaţia de for­ frumoasă ş
fecte negative, neînregis- prafeţe însemnate. saci. Aceasta înseamnă — Care este randamen­ ciment cu un randament ţă — comandă — semna­ porar .noroi
Cu totul iz
trîndu-se creşteri la 'cazu­ Ce am constatat în între­ schimbarea instalaţiei de tul filtrelor ? de 85 la sută, urmînd ca, lizare, lucrări la care s-au ploaie. _\
rile de îmbolnăviri ale căi­ — 99,9 la sută. Desigur, potrivit graficului de revi­ remarcat lăcătuşii Ioan moderai dii
prindere ? Curăţenia incin­ scuturare mecanică cu o Doda şi Ioai) Petric, ca şi
lor respiratorii superioare tei şi la locurile de muncă instalaţie de scuturare atingerea acestui randa­ zii şi reparaţii, să fie în­ electricienii Ei viu Băluse paraturile i
cuprinse In
şi inferioare. este un prim indiciu eă, pneumatică •— lucrare e- ment este foarte importan­ locuiţi electrozii de emisie şi Ioan Popa. Sintem însă de. iar cel
Ce reiese din datele cu­ faţă de anii de început ai fectuată de secţiile depo­ tă pentru desprăfuirile lo­ şi de depunere uzaţi şi la cam puţini oameni în a- 23 şl 30 t
locală dinii
lese de subcomisiile de pro­ activităţii lucrurile s-au zitare şi transport materii cale, a mediului din secţii. celelalte electrofiltre. ceastă formaţie. log de sei-V
tecţie a aerului şi a florei schimbat mult în bine. prime, instalaţii SchenR la Este oare suficient că Există în ’adrul între­ A. BIHOREANU AI.).