Page 55 - Drumul_socialismului_1982_09
P. 55
5WA ~fc 1~.JUIU|
SOSIREA ÎNCEPEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
IN CAPITALĂ La Palatul Consiliului de Iul economic, în continuă
Stat au început, luni, 13 creştere, al României şi Ni
La invitaţia preşedinte septembrie, convorbirile o- geriei creează condiţii fa
lui Republicii Socialiste ficiale între preşedintele vorabile pentru amplifica
România, tovarăşul Nicolae Republicii Socialiste Româ rea colaborării bilaterale.
Ceauşescu, luni a sosit în- nia, Nicolae Ceauşescu, şi Ambele părţi s-au pronun
tr-o vizită oficială de prie preşedintele Republicii Fe ţat pentru o cît mai efi
tenie în ţara noastră, pre derale Nigeria, Alhaji She- cientă valorificare a posi
şedintele Republicii Fede
Anul XXXIV, nr, 7 727 MARfl, 14 SEPTEMBRIE 1982 4 pagini - 50 bani hu Shagari. bilităţilor existente, în ve
rale Nigeria, Alhajl Shchu P r e ş e d i n ţ i i Nicolae derea intensificării şi di
Shagari. Ceauşescu şi Alhaji Shchu versificării schimburilor c-
Vizita şefului statului ni Shagari au relevat cu sa conomico, extinderii coope
L A Z I Î N A G R I C » J L T U R Â gerian, convorbirile la ni tisfacţie faptul că raportu în domenii de deosebită
rării, în forme moderne şi
vel înalt româno-nigeriene
ce vor avea loc reprezintă rile dintre România şi Ni însemnătate pentru econo
geria au cunoscut, în ulti
un moment de cea mai
obillzerea tuturor torţelor şefelor Sa executarea mare însemnătate în croni mii ani, progrese importan miile celor două ţări — în
te, potrivit intereselor şi
industriile petrolului şi, în
ca relaţiilor de prietenie
şi colaborare dintre Româ aspiraţiilor celor două ţări general, în industria ex
si popoare, în spiritul orien
lucrărilor din campania de toarnă! nia şi Nigeria, ele urmînd tărilor şi hotărîrilor stabi nului, în construcţiile de
tractivă, a prelucrării lem
să deschidă noi orizonturi
lite la nivel înalt. S-au e-
conlucrării bilaterale, pre videnţiat rezultatele bune maşini, transporturi, agri
tone fin, 100 tone paie şi cum şi pe arena interna obţinute în planul colabo cultură. Sînt, de asemenea,
Campania agricolă de toamnă.pune în faţa coope circa 300 tone siloz. ţională, în folosul ambelor rării politice, economice, posibilităţi în ce priveşte
ratorilor şi mecanizatorilor, a tuturor celor ce mun Duminică, s-a muncit in ţări şi popoare, al cauzei tehnico-ştiinţifice, cultura dezvoltarea colaborării pe
cesc în agricultură sarcini deosebit de importante ce tens la recoltarea cartofi păcii şi progresului social, le. în acelaşi timp, a fost tărîmul învăţămîntului, al
se cer înfăptuite într-un timp cît mai scurt şi la un lor, transportul şi adminis al destinderii şi înţelegerii exprimată dorinţa comună formării cadrelor, precum
înalt nivel calitativ. Strîngerea recoltei, asigurarea ba trarea îngrăşămintelor or în întreaga lume. de a aprofunda în viitor şi în domeniul culturii şi e-
Ceremonia sosirii şefului
zei furajere pentru animale, pregătirile în vederea în- ganice, arături şi pregăti statului nigerian a avut loc colaborarea roma no-nige- ducaţici.
sămînţărilor de toamnă şi alte lucrări Ia ordinea zi rea terenului şi la ferma pe aeroportul Otopeni, îm riană, pe baza deplinei e- Au fost abordate, de a-
lei impun cu necesitate folosirea cu maximă eficien nr. 6 a I.A.S. Simeria. Eu podobit sărbătoreşte: galităţi, a respectului şi a- semenea, aspecte majore
ţă, de dimineaţa pînă seara, a fiecărei zile şi ore gen Luzărescu, şeful uni vantajului reciproc.
în intîmpinarea înaltului
bune de lucru. tăţii, ne spunea că toate oaspete nigerian a -venit to S-a apreciat că potenţia- (Continuare în pag. a 4-a)
Brigada de reporteri a ziarului nostru, prezentă du tractoarele sînt in cîmp la
minică în unităţile agricole din consiliile unice agro arat, fertilizarea terenului varăşul Nicolae Ceauşescu. VIZITĂ PROTOCOLARĂ
Pe aeroport erau, de a-
industriale Orăştie, Brad şi Toteşti, a consemnat cum şi insilozarea porumbului. semenea, prezenţi tovarăşul Preşedintele Republicii Ceauşescu, la Palatul Con
s-a acţionat pentru înfăptuirea numeroaselor sarcini Pînă la ora actuală ferma Constantin Dăscăloscu, alţi Federale Nigeria, Alhaji siliului do Stat.
ce se impun în această perioadă în agricultură.
are 800 tone siloz şi lucra tovarăşi din conducerea de Shchu Shagari, a făcut, întrevederea a decurs in
rea cunoaşte o continuă in partid şi de stat. luni după-amiază, o vizită tr-o atmosferă cordială, în
tensificare. La C.A.P. Măr- La ora 11,30 avionul pre protocolară preşedintelui spiritul prieteniei şi stimei
BRIGADA DE REPORTERI tineşli s-a lucrat la trans zidenţial cu care a călă- reciproce ce caracterizea
portul finului, iar la C.A.P. Republicii Socialiste Româ ză relaţiile dintre ţările şi
ÎN CONSILII UNICIs agroindustriale
Prieaz s-a dizlocat sfecla (Continuare !r> pag. a 4-a) nia, t o v a r ă ş u l Nicolae popoarele noastre.
de zahăr în vederea recol
C.U.A.S.C. Orăştie. — Astăzi — ne spunea tării.
Maria Boşorogan, preşedin
ta Cooperativei agricole de Au fost însă unităţi a-
Unii au muncii cu gricoîe în care duminică — Promovarea noului — bază pentru
producţie din Orâştioara de
spor, alţii s-au odihnii Jos — arăm cu opt trac deşi vremea a fost foarte
toare. Aş vrea să-i eviden frumoasă, iar pe ogoare acumulările cantitative şt calitative
Duminică a fost, pentru ţiez pentru hărnicia cu ca sînt multe treburi de fă
cut — nu s-a lucrat. La
multe unităţi din Consiliul re lucrează, pe mecaniza Tui’da.ş, de pildă, unitate — Produse noi ?... Avem noastre am căutat să cu bil convenţional inai puţin.
unic agroindustrial Orăştie, torii Ioan Pctrouş, Dorel care are o mare suprafaţă noaştem cerinţele şi pre
o zi de lucru plină. în con Ivănescu, Aurel Arghitan cultivată eu cartofi, din multe ! Dintre cele do dată — în legătură cu ele
formitate cu hotărîrca bi şi Iile Dănilă. Pînă acum care s-au recoltat pînă a- recentă, dar şi de o impor tenţiile beneficiarilor şi să mentele pentru construcţii
tanţă deosebită, aş putea
le de locuinţe, ce ne puteţi
venim în Intîmpinarea a-
roului consiliului unic a- avem arate şi pregătite cum numai de pe trei hec enumera elementele prefa cestora cu materiale de spune?
groindustrlal, la Orâştioara pentru insăminţat aproape tare, precum şi cantităţi bricate uşoare pentru con calitate superioară, care — La sfîrşitul acestei
de Sus, Orâştioara de Jos, o sulă de hectare. în para mari de furaje în cîmp, nu strucţia de hale industria să le asigure o eficienţă luni, întreprinderea asigu
Dineu Mare şi Ocoliş, for lel acţionăm şi pentru asi s-a muncit nimic. le, cele două noi tipuri de crescută întregii loc activi ră unităţile constructoare
maţii de tractoare au lu gurarea furajelor necesare — Ce se lucrează astăzi ? panouri mari pentru con tăţi. Spre exemplu, înainte cu încă două noi tipuri de
crat la arături şi pregăti animalelor în stabulaţia l-am întrebat pe Lucian Sa- strucţia de locuinţe, înlo panouri mari. Sînt sortotl-
rea terenului pentru însă- următoare. Avem deja de cuitorii de cărămidă. Şi tot podimensiuni cu un număr
mîntarna orzului şi griului puse în baza furajeră 180 (Continuate în pag o 2-a) ea o noutate de ultimă oră La i.M.C. Bîrcea mult mai redus de elemen
— am trecut la finisarea te componente. Dacă în
interioară şi exterioară a vechiul proiect existau 320
panourilor mari. constructorii foloseau ele dc repere, acum numărul
— Noutatea cea marc mentele din beton armat acestora s-a redus la 211.
tot nu ne-aţi prezentat-o. precomprimat. Prin repro Tipizarea realizată, în con
tovarăşe Dorel Vlaiconi. iectarea acestora am ajuns formitate cu noile cerinţe,
inginer, serviciul producţie la elementele prefabricate asigură un volum redus de
al întreprinderii de mate uşoare. Am redus greuta manoperă la montajul ele
riale pentru construcţii tea grinzilor cu aproape 30 mentelor prefabricate. De
Bîrcea ! la sută, deşi dimensiunile aici — creşterea producti
— Fiecare lucru la tim funcţionale şi rezistenţa vităţii muncii pe şantierele
pul potrivit. S-o luăm pe mecanică au rămas ace de construcţii. Dar am spu
îndelete I leaşi. Odată cu reducerea ne prea puţin dacă nu am
— Deci, cu elementele greutăţii au scăzut încărcă preciza că şi în unitatea
prefabricate uşoare ? ! noastră tipizarea clemente
— Cu ceva înainte dc a- rile din construcţii, iar de lor a avut o contribuţie
cestea, cu ceva înainte dc rivat din aceasta — o altă hotărîtoare la creşterea
noile elemente tipizate... structură pe halele indus productivităţii muncii, la
— înainte a fost... vechea triale. reducerea consumurilor de
producţie ! — Se reduc, bănuim, materiale şi energie, la
— A fost şi cercetarea şi consumurile de energie şi creşterea capacităţii de li
reproiectarea. Despre aces combustibili ? vrare a produselor.
te lucruri vreau să spun — Exact. Reducerile sînt — Se vorbeşte mult în
eîteva cuvinte, pentru a în chiar substanţiale. Aproxi întreprindere despre o nouă
ţelege mai bine rostul în mativ cu 20 la sută. Adică
noirilor. Vreau să precizez pentru fiecare metru cub DORIN CORPADE
La C.A.P. Baiiz, mecanizatorul losif Unchi lucrează ia insilozarea porumbului.
Foto: ViKGIL ONOllf că în procesul înnoirii şi de prefabricat folosim cu 2
modernizării produselor kWli şi 0,3 tone combusti (Continuare în pag. a 2-a)
REZULTATE ALE HĂRNICIEI S! DĂRUIRII
ÎN MUNCĂ istiee ale dialogului hunedorean
Măsurile şi acţiunile iniţiate de oamenii muncii
de la întreprinderea minieră Barza pentru organiza Accesul larg al mase pînă în acest an dialogul genuri înscrise în regu noi forme atractive, pe
rea optimă a activităţii în toate sectoarele şi raioane lor la actul artistic, la hunedorean se desfăşura lamentul concursului. netrante, în activitatea de
le, la fiecare loc de muncă, utilizarea cu maximum de creaţie şi frumos, stimu între colectivele uzine- S-au realizat, astfel, spec- educaţie politică şi cultu
randament a dotării tehnice, foiesirca din plin a tim lat de Festivalul naţio ră socialistă, am ţinut
pului efectiv de muncă în subteran, s-au soldat — nal „Cîntarea României" seama de propunerile ve
după trecerea a opt luni şi jumătate din acest an ■— are, la Combinatul sids» Sjpirit militant in ediscaţie şi cultură nite din mase. Particip'
cu rezultate bune. Astfel, minerii de la Barza rapor rurgie Hunedoara, sensul azi — precizează tovară
tează realizarea suplimentară a peste 19 tone de cu cel mal caracteristic al şul Taţob Toplicean. se
pru, 41 tone de zinc, 1 093 tone de sulf, 476 tone de democraţiei culturii noi. lor combinatului, faza do tacole omogene — tocmai cretar al comitetului de
calcită, 1 650 tone de\ bentonită, o depăşire substan „Dialogul hunedorean", masă a ' actualei ediţii a datorită varietăţii mo
ţială la volumul de utilaje şi echipamente miniere. iniţiat aici încă din pri festivalului a debutat în- mentelor — cu un conţinut partid de la C.S. Hune
doara — la cel de-al 8-lea
Aceste realizări au permis obţinerea unei depăşiri la ma ediţie a marii între tr-o formulă nouă. în militant şi la un nivel in
producţia marfă de 2,7 milioane lei, icţr la producţia ceri, s-a perpetuat prin fiecare spectacol, susţi terpretativ de calitate. spectacol din actuala e-
netă de circa 3 milioane lei, cheltuielile totale fiind ani, ureînd — odată cu nut pe scena clubului — Aici s-a ajuns după diţie a dialogului nostru
reduse cu 1,8 milioane lei. continuitatea actului de „Slderurgistul" din luna consultări cu spectatorii, cultural-educativ şi am
S-au evidenţiat, în mod deosebit, în desfăşurarea cultură — şi numărul martie încoace, flecare cu artiştii amatori, cu spe
acţiunilor şi iniţiativelor muncitoreşti, colectivele de participanţilor, şi calita uzină a fost prezentă cu cialiştii. Pentru că, în. do LUCIA LICIU
oameni ai muncii de la sectoarele miniere Valea Ar tea manifestărilor. Dacă o formaţie din cele 14 rinţa noastră de a căuta (Continuare In pag. o 3-a?
sului, electromecanic şi Musarâw I.
