Page 56 - Drumul_socialismului_1982_09
P. 56
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 721
oament in Munca politică de la om la Promovarea
A! erre tionare om-modalitate de acţiune noului
۩i 11.00 Tcle? Rom;
11.05
(Urmare din pag. 1) „Paşi
mul
Turnători, formatori, to- competiţie cu autodepăşi- zatoric, propagandă şi so materie primă, şi acest lu 11.50 Arm(
pitori. oameni ai muncii rea. Ba, aş zice că în pri cial) din care fac parte co între multiplele îndato duluişia ţării, indieîndu-se cru am vrut să-l subliniaţi 12.15 Cadr;
care îşi desfăşoară activi mul rînd ci trebuie să se munişti destoinici, oameni riri ce revin comisiei de de fiecare dată modul con încă de la începutul dialo 12,35 Eroi
ralur
tatea de producţie în ca supună continuu perfecţio cu experienţă în producţie propagandişti şi agitatori cret în care trebuie acţio gului nostru, utilizarea ce lfi,00 Tclc>
drul uzinei nr. 3 din Com nării. Poate că tocmai de şi în viaţa de partid. Au — spunea tovarăşa Maria nat. Accent deosebit se nuşii de termocentrală ca 16.05 Profi
binatul siderurgic „Victo aceea faptele — hai să le rel M.untea.nu, Savu Bu- Brânduşa, secretar adjunct pune pe cunoaşterea temei înlocuitor pentru ciment. 16,30 ClUbi
ria" Călan — iată un co zicem „mai nelalocul lor" zan, Aurel Ştefoni, oameni al comitetului de partid al nică a stadiului înfăptuirii — Chiar şi la panourile 17.15 Anur
Carte
17.25
lectiv aflat permanent — frapează, „sar în ochi" care ne-au creat probleme Complexului C.F.R. Deva sarcinilor de producţie şi a mari folosim cenuşa de ter 17.50 1001
printre principalii anima mai repede. prin pierderea carnetelor, — se află şi aceea dc-a a- mocentrală, reducînd prin 20.00 Telcj
tori ai întrecerii socialiste — Organizaţia de partid Lovin Mihai, Rafila Solo- sigura desfăşurarea unei angajamentelor, a măsuri aceasta eu 15—20 la sută 20.25 ActUî
20,45 Dialc
ce se desfăşoară între sec a secţiei s-a confruntat cu mon, care absentau de la munci politice de la om la lor necesare în vederea în consumul de ciment. însă intim
ţiile şi uzinele combinatu asemenea cazuri ? adunările generale de om cît mai dinamice şi e- lăturării neajunsurilor ce rezultatele cele mai bune de d
lui. Secţia „Turnătorie 11“ — „Cazuri"! Da, a.cesta-i partid, sînt astăzi printre ficiente. Noi am urmărit şi se ivesc. întrucît în acest le înregistrăm la înlocuito 21.00 liilc Tcatr
se remarcă lună de lună cuvîntul ! Fără să facem primii care contribuie cu rii de cărămidă. Aceşti în ra“ <
prin rezultatele bune şi „din ţintar armăsar", pen toată priceperea şi puterea locuitori sînt blocuri de zi 22.05 Pagii
foarte bune obţinute de cei tru noi fiecare abatere de lor de muncă la realizarea VIATA Oi PARTID dărie din beton cu adaos mare
rnuzi
586 de oameni ai muncii la normele şi principiile .de sarcinilor de plan, la creş de cenuşă de termocentra 22,20 Telej
de aici. Catalizatorul tutu muncă şi viaţă comunistă terea prestigiului organiza urmărim ca aceasta să aibă an indicatorii de plan sînt lă. Un asemenea bloc înlo
ror eforturilor în lupta constituie adevărate cazuri. ţiei de partid. un caracter concret, ope sporiţi faţă de cei care i-am cuieşte aproape opt cără
pentru mai mult, mai re Şi le tratăm ca atare. To — Preocupări actuale şi rativ, convingător şi mobi avut anul trecut, am ape mizi „roşii". Pereţii execu
pede şi mai bine îl consti lerarea, minimalizarea, sau, de perspectivă ? lizator, axat pe obiectivele lat mereu la colectivele de taţi din înlocuitori se ten-
tuie — aşa cum aveam să mai grav, muşamalizarea — Sprijin efectiv acor majore cu care se confrun agitatori, cerîndu-le să dis cuiesc mai uşor, avînd o a- BUCURI
ne convingem — organiza vreunei abateri de la aces dat organizaţiei de bază de tă colectivul întreprinderii cute cu oamenii asupra dex-enţă mult mai mare. dioprograi
ţia de partid, cci 306 co te norme nu poate fi com la turnătoria de lingotiere, într-o perioadă sau alta. în Putem aprecia că anul 1982 La ordin <
cultură;
munişti constituiţi în şapte patibilă cu statutul de co unde disciplina încă nu acest scop am constituit măsurilor ce se impun pen este anul cînd în întreprin 8.00 Rcvisi
puternice organizaţii de munist. Respectarea strictă este pe făgaşul dorit. Prin la nivelul tuturor celor 10 tru a ne face cu cinste dere s-a trecut masiv la rierul me
datoria.
al
rezultat
Ca
bază. a disciplinei atât în pro repartizarea şi acordarea organizaţii de bază din ca eforturilor depuse de între utilizarea cenuşii de tei*- lctin de ş
în
ase
mocentrală
dem
de sarcini concrete unor
producţia
Despre ponderea pe care cesul de producţie cit şi comunişti foarte buni spe drul unităţilor aparţinătoa gul nostru colectiv, regu curentă. In momentul de Buletin d
maţii cor;
o deţine disciplina, cea de în viaţa de organizaţie răm ca actele de indiscipli re, colective de agitatori în laritatea mersului trenuri faţă folosim lunar 200 tone rad; 10,20
producţie şi cea de partid constituie o preocupare nă să dispară şi de aici. Ne care am inclus pe cei mai lor de călători şi marfă s-a de cenuşă. Sînt însă per dansurile
deopotrivă, în preocupările permanentă căreia mem bucurăm de mult sprijin competenţi lucrători, şefi îmbunătăţit cu 2 la sută spective de a mări această Mioriţa;
cu caracter permanent, vi brii comitetului, ai fiecă din partea directorului u- de formaţii de lucru, teh cantitate şi, implicit, de a ştiri; 11,0:
zând acţiunile desfăşurate rui birou al organizaţiilor zinei, ing. Leontin Mateşoi, nicieni, ingineri, cadre de faţă de anul trecut; staţiile extinde gama produselor bieţilor;
12.00 Bule
in ultima perioadă, am de bază îi acordă maximă a şefilor de ateliere. Deva, Bîreea şi Păuliş şi-au realizate şi pe bază de ce De toate
purtat o discuţie cu Ma importanţă. De aceea considerăm că conducere, care prin natu depăşit toţi indicatorii, re- nuşă. Vom executa elemen tii; 1*2,30
rin Smarandache, secreta — Vreţi să punctaţi cîte- neajunsurile ce mai exis ra activităţii lor au o le ducînd în acelaşi timp sta te prefabricate pentru ga clorului;
ră Radio-
rul comitetului de partid va acţiuni desfăşurate în tă sînt rezolvabile în cel gătură directă şi permanen ţionarea vagoanelor la în raje, plăci şi stîlpi pentru 1 la 3; 15,
tă cu colectivele de oameni
al secţiei. această direcţie ? mai scurt timp. Ne vom ai muncii, informîndu-i a- cărcare şi descărcare cu o împrejmuiri. lor; 16,00
— Faptul că noi, comu — Noi am ajuns la con declara mulţumiţi numai supra principalelor eveni jumătate de oră; secţiile înti'-adevăr, la întreprin- 16,05 Cîi
16,20 Sfati
niştii, reprezentăm peste 50 cluzia că este mai bine şi atunci cînd toţi comuniştii L 5 şi de instalaţii fire de dei-ea de materiale pentru Medalion
la sută din numărul per uneori mai uşor, dar ori vor fi aşa cum sînt Dan mente interne şi interna tracţiune şi electrice şi-au construcţii Bîreea sînt mul cliard Ea:
sonalului muncitor încadrat cum mai indicat să pre Sabin, Nicolae Găldeanu, ţionale, discutînd cu ei a- îndeplinit, de asemenea, te pi'oduse noi. Firesc să donate •
Buletin d
în această secţie înseamnă, întâmpini anu.mite situaţii Dumitru Ciobanu — turnă supra modalităţilor de per toţi indicatorii, au realizat fie aşa, pentru că nivelul litica noa
o mare obligaţie morală. decît să le rezolvi după ce tori Gheorghe Barbu, A- fecţionare a muncii proprii, economii la preţul de cost de dezvoltare al producţiei, tăţi muzi
Trebuie să demonstrăm ele s-au produs. Absenţele lexandru Ghilea — mode- ajutîndu-i să-şi îmbunătă în valoai’e de 370 000 lei, acumulările cantitative, dar serii; 19,4
la A la S
permanent că membrii de n e m o t i v a t e , întîrzieri- lori, Constantin Pîrvuleţu ţească necontenit nivelul în timp ce productivitatea mai ales salturile calitati nai; 20,10
partid constituie exemplu le, concediile medicale „la — topitor, şefii de brigăzi de pregătire profesională şi muncii a crescut cu 1,2 la ve sînt legate nemijlocit tu lui rom
pentru toţi .ceilalţi oameni comandă", pierderile de Dumitru B.icăzan, Ion Sze- politică. Pentru ca agita sută. De asemenea, colecti de promovarea largă a nou într-o o
muzicale;
ai muncii. Un exemplu carnete, acestea şi încă besty, Nicolae Vlad. Dar torii să fie cît mai bine vele secţiilor amintite au lui. Iată deci că atunci cînd stop miiz :
viu, demn de urmat. Vi se multe altele au fost în chiar şi atunci vom milita pregătiţi, lunar sau ori de executat şi recondiţionat există preocupare, inventi
pare un lucru foarte sim mare măsură eliminate. Un pentru perfecţionarea acti cîte ori este nevoie — asi piese de schimb, în atelie vitate şi x-ăspundere, rezul
plu, nu-i aşa? Dar, în rea rol deosebit 4n trecerea a- vităţii comuniştilor, a tu gurăm instruirea lor, insis- rele proprii, a căror va tatele sînt cele dorite. Iar u: EIK
litate nu este tocmai uşor. cestora la capitolul „amin turor oamenilor din uzina tînd în mod deosebit asu loare însumează peste aceste rezultate contribuie
Uneori se uită că şi co tiri" l-au avut cele patru noastră. pra problemelor şi eveni 620 000 lei. la realizarea exemplară a DL\ :
muniştii sînt oameni per colective pe domenii de ac mentelor mai importante planului de producţie din cuim şi
fectibili, aflaţi mereu în tivitate (economic, organi MIRCEA DIACONU care au loc în viaţa parti- VASILE PÂŢAN acest an al întreprinderii. străbunice
ţa cu cin
NEDOAR/
foarte pe
(Urmare din pag. 1) una dintre cele mai bune Domnişoa
3 <?>î ( din ultimii ani, De aseme: zii Şistul)
fons (Art;
moilescu, inginerul sef al lai! lucrărilor in campania de toamnă! nea, timpul este un aliat Legătura
C.A.P. Sibişel. riile J-II
al cooperatorilor. Dar, se PETROŞA
— Nimic. Am fi vrut să în ziua precedentă, eviden- Au început recoltatul po vedită cooperatorii Con buna organizare şi desfăşu- ştie, nimic nu este mai pierdut (l
arăm, dar toate cele trei ţiindu-se cooperativele a- rumbului pentru pastă stantin Coi'inda, Adam rare a lucrărilor. Rezulta schimbător ca vremea. Este rul galbei
tractoai'C cu care este do gricole din Toteşti şi Os C.A.P. Ostx'ov, Unirea, Den- Gherman, Mai’ia Giurgiu, tele nu au întîrziat: după considerentul pentru care LUPENI:
(Cultural)
tată unitatea sînt stricate. trov, cu cele mai mari te suş, Rîu de Moi-i, ferma Traian Tudoran. primele patru zile de lucru toţi factorii învestiţi cu glinda sp;
Recoltarea cax-tofiior încă renuri eliberate. din Unirea a I.A.S. Haţeg. Cea mai bună producţie se culeseseră cartofii de răspunderi au luat măsuri LONEA :
n-arn înccput-o şi nici în- în tarlaua „între sate" a Acţiunea continuă pînă de cartofi din zona Bi-ad a pe zece hectai'e la C.A.P. pentru folosirea din plin a (Minerul)
silozarea porumbului. C.A.P. Ostrov mecanizato cînd va fi livrată la F.N.C. fost obţinută pînă acum de Vaţa de Jos, opt hectai’e timpului bun de lucru, uti echipaj
(Muncitor
în Consiliul unic agro rii Ion Mihuţoni, Ion Opric, întreaga producţie obţinu unitatea din Ţebea. Ea este la C.A.P. Zrapţi, patru hec lizarea cu randament ma Olimpiada
industrial Orăştie, campa Vidu Moisescu mînuiau cu tă de pe cele 25 hectare. urmată în această compe tai'e la C.A.P. Ţebea. Cu o xim a forţei de muncă. In resc); Uî
aerului (îl
nia agricolă de toamnă se pricepere maşinile de re creştere mai accentuată a tre acestea putem aminti Un iepur
desfăşoară, în general, bi coltat. în urma lor, coope BRIGADA DE REPORTERI ritmurilor de lucru există buna colaborare cu C.L.F. (Steaua r
ne. Este însă necesar ca or ratorii Victoria Pascotescu, toate condiţiile ca la 25 Brad în respectarea grafi Vulcanul
ganele locale de partid Şi Paraschiva Brăilă, Nesuca IN CONSILII UNICE AGROINDUSTRIALE septembrie a.c., dată stabi cului de pi-eluare a carto în Cauc
GEOAGIU
de stat, biroul permanent Mateşoni, Iozica Iosivoni, lită pentru încheiex-ea re filor, mobilizarea tuturor un timp r
al consiliului unic să ia Lenuca Opric sortau carto C.U.A.S.C. Brad. tiţie pentru îndeplinirea coltării, acţiunea să fie fi gospodarilor satelor la de cultur;
g an iz aţi a
peie mai eficiente măsuri fii înainte de a-i pune în planului la cax-tofi de uni nalizată pe toate cele 175 transportul şi depozitarea BRAZI : 1
pentru ca recoltarea cultu 6aci. Toţi gospodarii satelor tăţile cooperatiste din Ri- ha cultivate cu cartofi din furajelor. Pînă în ziua rai rilor zbi
rilor din cîmp, transportul — Azi şi mîine vom a- biţa, Cărăstău şi Rişca. raza Consiliului unic agro dului nostru, în unităţile De la 9 1;
şi depozitarea furajelor, duna cartofii de pe încă 10 la recoltări Am remarcat un fapt co industrial Brad. Consiliului unic agroindus tură); ST
jul — so
pregătirea terenului pentru ha. Paralel, livrăm pentru O zi de „foc continuu" a mun tuturor unităţilor a- Sub directa îndrumare a trial Brad erau transporta şui) : TUTA
însămînţările de toaxnnă să consum, prin centrul de le fost şi pentru cooperatorii gricole cooperatiste: impli pi-eşedinţilor cooperativelor te şi depozitate 3 148 tone •Vi .......‘
se desfăşoare intr-un ritm gume şi fructe Hunedoai-a din Consiliul unic agi'oin- carea directă în această im- agricole au lucrat şi s-au fin şi însilozate 3182 tone
c
mai înalt şi în acest scop — depozitul Haţeg, canti dustrial de stat şi coope portantă acţiune a comite remarcat în mod deosebit divei-se furaje.
trebuie folosită fiecare zi, tăţi însemnate. Azi am li ratist Brad. însoţiţi de pre telor comunale de partid, în muncă Voichiţa Lupu,
fiecare oră bună de lucru, vrat 25 de tone — ne spu şedintele acestuia, Nicolae a consiliilor populare. Pidn Emilia Şipoş şi Adam Her-
în aceste zile cînd vremea ne Cprnel Lepădătoni, pre- Pantea, am urmărit modul măsuri luate din timp, ţa — de la C.A.P. Mestea Brigada de reporteri : Rezultat
este foarte favorabilă mun şedintele cooperativei. în care gospodarii unităţi membi'ii acestor organe au căn, Sabin Banciu, Ioan TR. BONOOR, septembri<
cii pe ogoare. La C.A.P, Toteşti se li lor din Brad, Ţebea, Vaţa fost repartizaţi pe foi-maţii Pasca — de la C.A.P. Că E. SiNA,
vrau cartofii pentru sărnîn- şi Zdrapţi acţionează pen de lucru, simţindu-se din răstău. DANIEL MĂ UN Extr. I :
Extr. a
C.U.A.S.C. Toteşti. ţă unor unităţi agidcole din tru recoltarea cît mal grab plin sprijinul acoi-dat în Recolta se dovedeşte a fi Extr. a
judeţ, cantitatea livi-ată in nică şi fără pierderi a car 48, 13.
două zile — duminică şi tofilor, cum se desfăşoară Fond de
Continuă în ritm luni — fiind de 100 tone. activitatea în vedei'ea asi- lei.
-
susţinut recoltarea — Ar fi bine, nş spune gurării bazei fui-ajex e nece
ing. Cornel Covaci, de la sare pentru stabulaţia ui*-
cartofilor şi transportul Direcţia agricolă judeţeană, mătoai'e. iWm
finului din cîmp aflat în teren, să se depla La C.A.P. Brad, din cele
seze pentim a ridica canti 36 ha cultivate cu cartofi, Timpul
azi, 14 sc
Ploaia abundentă de sîm- tăţile necesare şi unităţile în afara celor şapte hecta Vremea v
bătă a încetinit pentru cî- interesate din consiliile u- re de pe care s-au recoltat frumoasă,
teva ore ritmul la recolta nice Călan şi Deva. cartofii timpurii, pînă du bil. Cu tot
tul cartofilor în cele nduă La Clopotiva, cîţiva coo- minică la prînz erau adu de deal si
de ploaie
coopei-ative agiâcole de peratori, împreună cu pre nate 74 tone de pe şase lectrice. V
producţie de pe raza con şedintele C.A.P., Ioan Dru- hectare. Aici este folosită ia rpodşra
siliului. Duminică, încă de ţulescu, se ocupau de îm- din plin maşina de recol perai urile
dimineaţă, soarele îşi ves prejmuirea incintei secto tat. Dar aceasta nu a îm cuprinse î.
de, iar cc
tise dăi'nicia, încălzirtd pă rului zootehnic, alţii repa piedicat comitetul de 23 şi 26 de
mântul ca într-o zi obişnui rau şopronul destinat de- partid, conducerea Coope cam dimir
La mun
tă de vară. S-a reluat deci pozităi’ii cartofilor. Din rativei să ia cele mai efi moaşă cu
lucrul în opt unităţi, ex- taiâaua „Fînaţe" se trans ciente măsuri în vederea lat, după-
ceptînd C.A.P. Unirea, un portau cantităţi mari de mobilizării zilnice a 25—35 bile averse
de terenul la orele amie fin, evidenţiindu-se în a- de membri cooperatori la cărcări el*
sufla mod
zii era încă umed. Bilan ceastă acţiune Petru Filan, recoltatul, transportul şi Complexul de vaci de la Chimindia. Mecanizatorul Gc Iu Ga Dor pregăteşte ultima teorolog <
ţul zilei: 37 ha ce se adau Petru Jurconi, Roclan Zgîr- depozitatul recoltei. S-au suprataxă pentru semănatul lu cernoi. Foto: VlRGin ONOIU Proncehco
gă celor 56 recoltate pînă cea, Iuliu Ungur. remarcat prin hărnicia do