Page 59 - Drumul_socialismului_1982_09
P. 59
Bjoiiiit&j: Iter»
SAL© Df UtCl
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢt-VĂ! I Vizita oficială de prietenie
în ţara noastră a preşedintelui
R. F. Nigeria, Alhaji Shehu Shagarî
S O C I A L I S M U L CONTINUAREA CONVORBIRILOR OFICIALE promova intre ele o con
lucrare tot mai largă, re
ciproc avantajoasă, cores
La Palatul Consiliului de
Luînd cunoştinţă dc re
punzător intereselor ţărilor
Stat au continuat, marţi,
14 septembrie, convorbirile zultatele întilnirilor de lu şi popoarelor noastre de
cru, cei doi preşedinţi au
ORGAiV AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C oficiale între preşedintele hotărît ca membrii dele a-şi pune tot mal bine in
Şl Al C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N Republicii Socialiste Româ gaţiilor să continue analiza valoare resursele naţiona
nia, Nicolae Ceauşescu, şi
preşedintele Republicii Fe căilor şi posibilităţilor de le, de a înainta mai rapid
derale Nigeria, Alhaji She dezvoltare a colaborării pe calea progresului eco
Anul XXXIV, nr. 7 728 MIERCURI, 15 SEPTEMBRIE 1982 4 pagini - 50 bani hu Shagarl. bilaterale, astfel ca. înţele nomic şi social.
în timpul noii runde de gerile la care se va ajunge Convorbirile au decurs
convorbiri, membrii dele
gaţiilor au informat pe pre cu prilejul vizitei să re- într-o atmosferă dc caldă
i
ideile, orientările şl indicaţiile tovarăşului Wieoiae Ceauşescu, şedinţii Nicolae Ceauşescu fleete pe deplin dorinţa prietenie, înţelegere şi sti
şl Alhaji Shehu Shagari României şi Nigeriei de a mă reciprocă.
date gu prilejul vizitei de lucru în judeţul nostru - program despre rezultatele întîlniri-
lor de lucru avute, în ziua
concret de acţiune în toate domeniile de activitate precedentă, in cadrul că PRIMIREA ŞEFILOR MISIUNILOR
rora au discutat căile şi
DIPLOMATICE
modalităţile concrete de
transpunere în viaţă a o- P reşed i n tel o Rcp u b liei i ţii internaţionale acreditaţi
înnoiri tehnice pe baza efortului concepthr rlentărilor şi indicaţiilor Federale Nigeria, Alhaji în ţara noastră, cu care s-a
date de cei doi şefi de Shehu Shagari a primit, întreţinut într-o atmosferă
stat cu privire la intensi marţi după-amiază, la Pa
şi constructiv ai colectivului ficarea şi diversificarea siunilor diplomatice şi re cordială.
latul Victoria, pc şefii mi
comerciale,
schimburilor
extinderea cooperării eco prezentanţii unor organiza {Continuare în pag. a 4-a)
„Am vizitat, de asemenea, întreprinderea de utilaj minier. Am nomice şi tehnico-ştiinţifi-
ce, amplificarea colaboră AZI, TRANSMISIUNI DIRECTE LA RADIO
constatat şi aici, cu multă satisfacţie, progresele înregistrate, utilajele rii în domeniul învăţămîn-
moderne care se realizează acum în această uzină — ceea ce demon tului, al formării cadrelor ŞI TELEVIZIUNE:
strează că a fost un lucru bun trecînd la crearea unei întreprinderi şi în alte sectoare de acti In jurul orei 11,00 solemnitatea semnării docu
constructoare de maşini, de utilaje miniere, aici, în Valea Jiului, pen vitate, întărirea conlucrării mentelor Oficiale româno-nigeriene ;
La ora 11,45 ceremonia plecării preşedintelui Re
tru că aceasta va asigura în condiţii mai bune şi mai rapid, mecani dintre România şi Nigeria publicii Federale Nigeria, Alhaji Shehu Shagari.
zarea lucrărilor în Valea Jiului, realizarea de utilaje de înaltă ca pe plan internaţional.
litate".
NICGLAE CEAUŞESCU
Astăzi _se deschid cursurile noului an de învăţământ
Cu o producţie fizică a- care reprezintă circa 02 fost elaborată documenta
nuaiă de 15 complexe me la sută clin volumul fizic ţia, şi se găseşte în pregă
canizate pentru susţinere, al susţinerilor mecanizate. tire tehnologică avansată
120 de transportoare, 24 000 „Evenimentul este trăit cu şi cel de-al doilea complex Şcoala hunedoreană—în consonanţă ca
grinzi de abataj şi alte co răspundere de întregul co mecanizat pentru strate
menzi pentru colivii de lectiv, ne-a declarat ingi subţiri, avînd între 0,8—
puţ, schipuri pentru ma nerul şef Nicolae Biro. Ne 2,2 m. Ambele susţineri cerinţele dezvoltării economico-sociale
şini de extracţie, repere străduim să devansăm ter vor constitui un real spri
pentru instalaţiile de pre menul asumat în faţa se jin pentru mineri, prin
parare, cu beneficiari în cretarului general al parti posibilităţile ce le oferă
mai multe judeţe ale ţării dului, să realizăm în cele pentru mecanizarea exploa
— întreprinderea de utilaj mai bune condiţii această tării cărbunelui în condi
minier Petroşani îşi spo asimilare, care constituie ţiile destul de dificile ale
reşte mereu participarea Ia pentru noi un sever exa stratclor subţiri.
dezvoltarea şi moderniza men profesional”. în anul 1982, întreprin
rea mineritului carbonifer. în stadiu avansat, la derea de utilaj minier Pe
Prestigiul uzinei a fost I.U.M. Petroşani se află o troşani a înregistrat o de 1 '
ciştigat cu multă trudă. altă lucrare de complexi păşire a gradului de înnoi
Acum uzina trăieşte plenar tate tehnică deosebită. La re a producţiei, prevăzut
evenimentul unui nou salt rîndul ei, şi aceasta a în cu 4 la sută. Pentru anul
» ,
pe calea înnoirii produc semnat, cîndva, un examen 1983, cînd hidraulica de V.',
ţiei. Este vorba despre hi sever, care a fost trecut cu comandă şl de protecţie a
draulica de comandă şi de bine, în nota obişnuită a susţinerilor mecanizate va ’
protecţie pentru susţinerile acestui prestigios colectiv. purta marca uzinei, se mmmwm
mecanizate. Aflat pentru a Ne referim la o premieră prevede o înnoire a pro v -.c m<:
treia oară în mijlocul con tehnică : susţinerea meca ducţiei de peste 20 la su iii ti? ¥ :i:Ţ P
structorilor de maşini şi nizată pentru stratele sub tă. La baza acestei reali £ ţ - '
utilaje miniere de la Pe ţiri. „Prototipul a fost exe zări vor sta, deopotrivă, e- * ■ -Hi
troşani, secretarul gene cutat, a fost încercat în fortul conceptiv şi poten 1
ral al partidului, tovarăşul standul de probe şi a dat ţialul constructiv ale co ; < ( *
Nicolae Ceauşescu, a ana rezultate bune, ne-a spus lectivului — un colectiv
lizat stadiul înfăptuirii ing. Nicolae Popovici, şe care, aşa cum remarca u-
programului de mecaniza ful secţiei prelucrări la re nul dintre mulţii săi bene
re, adoptat, cu cinci ani în ce. Pe baza probelor s-a ficiari, are mereu forţa de @ Valoarea investiţiilor şi reparaţiilor şco
în cartierul „Bucura" <lin
urmă, pentru minele din trecut la execuţia primului Uricani îşi deschide azi
Valea Jiului. A fost trasa complex de acest gen, cu a fi proaspăt în gîndire, porţile o iiouă şcoală gene lare pentru noul an de învăţământ se ridică
de a acţiona cu tot mal rală, în care se vor pregăti la 24 milioane lei.
tă, cu acest prilej, sarcina 66 de secţii, destinat ex pentru muncă şi viaţă a-
asimilării hidraulicii de ploatării straielor de 0,8— multă insistenţă pentru proapc 900 dc elevi. © La Petroşani, Uricani, Deva, Orăştie —
comandă şi de protecţie, 1,6 m. „Mai aflăm că a promovarea noului. s-au construit noi şcoli şi alte spaţii de invă-
ţămînt.
© Valoarea manualelor şcolare primite
Toate nutreţurile si fie adunate şi depodiate în cele mai bune condiţii! gratuit de elevii hunedoreni, în această di
mineaţă, depăşeşte 3,5 milioane lei!
Asigurarea furajelor ne cîntărite şi înregistrate — acum sînt îmbucurătoare. frunzare pe Pătru Geor- © In acest an şcolar, numărul laboratoa
cesare animalelor în stabu- 311 tone fin şi 450 tone si La C.A.P. Căstău s-au a- gescu, Aurel Istrătoni, Ian- relor, cabinetelor de specialitate şi al atelie
laţia 1982/1983 este o pre loz — ne spunea Ioan Ma- dunat pînă în prezent 15 cu Popa, Ionel Surdu, Ni
ocupare de mare însemnă nolescu, inginerul şef al tone frunze, la Orăştioara colae Cosmeseu, Ilie Bog- relor sporeşte cu încă 156.
tate în cooperativele de C.A.P. Beriu. Cantităţile de de Sus 20 tone, la Ocoliş dănescu şi mulţi alţii. în @ 12 000 de elevi încep astăzi cursurile
producţie din Consiliul li furaje sînt mult mal mari 50 tone, iar la Orăştioara intenţia conducerii coope In treapta I de liceu.
nie agroindustrial Orăşlie. ca cele din anul trecut, dar de Jos şi Dineu Mare cîtc rativei este să se realizeze
In unităţi se acţionează cu nu ne oprim aici, ci vom 10 tone. Acţiunea cunoaşte 80 tone de frunzare, fapt Noul an de învăţămint, mentului faţă dc socialism,
răspundere pentru strînge- continua să strîngem toate o continuă intensificare în ce se va împlini. care se deschide astăzi, este faţă de partid, in spiritul
rea tuturor surselor de nu în raza consiliului unic menit să marcheze o nouă muncii, al ştiinţei.
treţuri, transportul şi de agroindustrial a început şi treaptă, calitativ superioa Pentru noi, hunedorenii,
pozitarea în cele mai bune l ® z i î n agricultura se desfăşoară tot mai in ră, spre realizarea misiunii aceste orientări sînt poten
condiţiuni a furajelor. Pînă tens şi însilozarea porum de înaltă răspundere socia ţate de îndemnurile şi in
la ora actuală cele mai bului. în zona Orăştiei e- lă încredinţată şcolii dc
multe furaje au fost slrîn- nutreţurile. Muncim şi la aceste zile. xistă peste 1000 ha culti dicaţiile date de secretarul
se şi depozitate în incinte alcătuirea frunzarelor pen Am hotărît în consi vate cu porumb siloz care partid şi popor pentru a general al partidului, tova
le zootehnice la C.A.P. Je- tru oi — avînd pînă acum liu! de conducere al coo se recoltează la Ferma nr. pregăti, educa şi forma ge răşul Nicolae Ceauşescu în
ledinţi — 500 tone, C.A.P. depozitate 12 tone de frunze. perativei — ne spunea Pe 6 a I.A.S. Sitneria, com neraţiile de mîine. înce recenta vizită de lucru în
Mărtineşti — 440 tone şi Un fapt ce merită re tru Luea, inginerul şef al plexul de vaci de la Beriu, pem noul an şcolar sub judeţul nostru, privind per
C.A.P. Dineu Mare — 350 marcat este acela că în C.A.P. Orăştioara de Jos — în cooperativele agricole auspiciile generoase ale o- fecţionarea activităţii în
tone fapt ce denotă stră marea majoritate a coope ca fiecare familie din sat de producţie Dineu Mare rienţărilor desprinse din şcoli, creşterea nivelului de
dania ce o dovedesc orga rativelor agricole de pro să aducă în baza furajeră şi Jeledinţi. Din păcate în plenara lărgită a C. C. al pregătire a viitorilor mun
nele de partid şi de \ stat ducţie din cadrul consiliu o grămadă de frunze cu a- să, această activitate este P.C.R. din 1—2 iunie şi din citori şi specialişti.
de la nivelul comunei Măr lui unic se acţionează cu telajele unităţii sau ale stînjenită de multe aspec botărîrile celui de-al II-lea
tineşti, conducerile celor multă răspundere şi pentru membrilor cooperatori. Ho- te, în primul rînd, sînt pu învăţămîntul hunedorean
trei cooperative agricole alcătuirea de frunzare. tărîrca sc respectă cu ţine maşinile de recoltat Congres al educaţiei poli de toate gradele are create
continuîndu-se o bună tra S-au alcătuit formaţii dc strictele. porumb siloz. Un al doilea tice şi culturii socialiste condiţii optime pentru a
diţie ce există de aici de a cooperatori care taie şi a- Despre adevărul spuselor aspect este numărul mic privind rolul important cc răspunde acestor imporUm-
i se acorda atenţia cuve dună crengi cu frunze de interlocutorului n o s t r u de tractoare cu senile ne- revine învăţămîntului dc
nită zootehniei. plopi, stejar ş.a. şi le aduc ne-am convins duminica TRAIAN SONDOR toate gradele în formarea LUCIA IICIU
— Avem pînă acum de în apropierea saivanelor. trecută cînd i-ara găsit tineretului în spiritul dra
puse In baz.a furajeră — Rezultatele obţinute pînă muncind la alcătuirea de (Continuare în pag. o 2-aj gostei dc patrie, al devota (Continuaie în pag a 3-a$
