Page 60 - Drumul_socialismului_1982_09

pjg. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 7

Maximă grijă pentru buna funcţionare Nou! in producţie şi roadele sale

Acum, furnalul nr. 8 din portant este că în urma a-
a tuturor utilajelor cadrul Combinatului side­ cestor modernizări se asi­
rurgic Hunedoara funcţio­
gură obiectivului o func­
nează la capacitatea sa no­ ţionare constantă, printr-o în jurul
Acţiunile privind auto­ tor al întreprinderii. A- lae Dărăbăţ, Crăciun Cala- rea tuburilor de aeraj, minală, Cu prilejul ultimei repartizare uniformă a ga­ mi
1
Pa
dota rea, autoutilarea şi re­ dică tot ce „mişcă" la mar şi Ioan Ştefan. foarfece mecanice pentru reparaţii capitale din anul zului pe întreaga secţiune Sti
introducerea în circuitul I.M. Barza depinde de noi, Red : în acelaşi context, tăiat tablă, o instalaţie de curent, acestui important a furnalului. Consecinţa SCI
productiv a materialelor electromecanicii. raionul reţele ? sudat prin puncte. obiectiv industrial al com­ directă a acestui lucru este lor
ni£
refolosibile constituie una Red. — Vă propunem să N.M.: — S-a remarcat Cea mai importantă rea­ binatului hunedorean i creşterea zilnică a produc­ în jurul
dintre măsurile desprinse vă referiţi, pe scurt, la lizare a colectivului de s-au adus unele îmbunătă­ ţiei de fontă cu circa 40 mi
din hotărîrea conferinţei acţiunile de maximă efi­ prin ceea ce noi numim aici o constituie instalaţia ţiri, care influenţează în tone, ceea. ce înseamnă eă aci
de dare de seamă şi ale­ cienţă desfăşurate mai re­ „prelungirea vieţii" acu­ de metalizare. Cu ajutorul mod pozitiv producţia de anual se elaborează în cor
şed
geri a organizaţiei de cent în domeniul pe caro mulatorilor folosiţi de lo­ ei se recondiţionează pie­ fontă şi consumul de piese plus mai bine de 14 500 Fci
partid de la întreprinderea l-am supus spre dezbatere. comotivele tip „Barza". sele care pînă mai ieri se de schimb. Informaţii în tone fontă, cu aceleaşi con­ ha.
minieră Barza. în discuţii­ N.M. — Voi începe cu Prin confecţionarea contac­ aruncau la fierul vechi. La această privinţă am primit sumuri de cocs şi energie cai
lor
le purtate cu Viorel Popa, cele din raionul electrome­ telor etanşe între elemenţi conceperea şi punerea ei în de la inginerul Nicolae electrică, ba chiar reduse. Cc:
secretarul comitetului de funcţiune s-au remarcat Renţea, şef secţie schimb, Spre exemplu, consumul lc
partid al întreprinderii, şi prin pricepere şi hărnicie la furnale II. specific de cocs este mai te
tui
ing. Nîcolae Man," şeful HOTÂRlREA CONFERINŢEI DE DARE DE ing. Dorin Mihu, maistrul — în baza experienţei a- mic cu 0,5 kg la tona de de
secţiei electromecanică am SEAMA ŞI ALEGERI — PE AGENDA DE Ilie Banciu, lăcătuşul Ioan cumulate în decursul ani­ fontă. Un alt aspect, demn no:
căutat să ne edificăm asu­ LUCRU A ORGANIZAŢIEI DE PARTID Codrean, sprijiniţi efectiv lor, a studiilor întreprinse de luat în consideraţie, IC,00 Tel
pra modului în care se ac­ de mecanicul şef al între­ de specialiştii colectivului este următorul : funcţio- IC,05 Tir
Re,
ţionează pentru punerea în canic subteran, condus de se evită deteriorarea pre­ prinderii, ing. Ioan Dioan- nostru de muncă, s-a ajuns nînd în aceste condiţii, se IC,25 Vil
practică a măsurilor stabi­ ing. Ioan Grofu. Pentru a matură a acestora. Durata că... la concluzia că este nece­ reduce cu aproximativ IC,50 Trs
lite. se evita staţionările utila­ lor de funcţionare a cres­ V.P. : — ...Şi de şeful sară — pentru mai buna 240 ore pe an numărul 17.00 Un
Viorel Popa : — îndată jelor — ventilatoare, ma­ cut astfel de cîteva ori. secţiei, ing. Nicolae Man. funcţionare a furnalului — opririlor accidentale dato­ 17,50 100
după adoptarea hotărârii şini de extracţie, staţiile Iar dacă ne gîndim că sînt Ceea ce mai doresc să sub­ mărirea numărului de guri rate arderilor do guri de 18.00 lui. Inc
am trecut la aplicarea ei. de compresoare etc. — a- folosiţi aici peste 1000 de liniez este faptul că ase­ de vînt. Aşa că, la recenta vînt şi formelor de zgură. 20.00 Te!
în privinţa acţiunii de au­ vem pregătite, „în rezervă acumulatori şi unul singur menea întregului colectiv reparaţie capitală, am tre­ Nu este deloc puţin, dacă 20,25 Aci
todotară şi autoutîlare pot caldă", panouri şi sub- costă în jur de 600 de lei, de la I.M. Barza, cei 730 cut la fapte, şi de la 14 socotim ee cantitate de 20,40 „Bl
afirma cu îndreptăţit te­ ansamble gata montate, economiile sînt importante. de oameni ai muncii din guri de vînt am ajuns fontă se va putea produce 21.00 Tel
mei eă avem o experienţă dubluri la aparatajele de Avem în vedere şi recon- la 20. acum în plus. Iată numai tan
bogată. Dacă am prevă- pornire şi producţie, apte diţionarea elemenţilor uzaţi secţia electromecanică, în — Care sînt efectele e- cîteva dintre efectele eco­ Pri
ţie
zut-o din nou pe agenda în orice moment . să le în­ şi repunerea lor în func­ frunte cu organizaţia de conomice ale gurilor de nomice ale gurilor de vînt. liei
de lucru este o dovadă e- locuiască pe cele defecte. ţiune. Deci, alte economii, partid dc aici, care cuprin­ vînt asupra producţiei de Cu siguranţă însă că ele 22,20 Tel
locventă a posibilităţilor în aceste acţiuni, alături de mai mult de jumătate fontă ? sînt mai multe.
multiple pe care specificul Tot în acest raion, cunos­ de ing. Mihai Costina, şe­ din efectiv, dovedesc, prin — Primul şi cel mai im­ L. BRAICA
muncii din minerit, conti­ cut fiind faptul că răcirea realizările remarcabile ob­ B&s •'3
nua sa dezvoltare şi mo­ utilajelor necesită foarte ful raionului, şi-au adus o ţinute, că au înţeles pe CONCURS DE PROTECŢIA MUNCII
dernizare le oferă. multă apă, s-au studiat preţioasă contribuţie mais­ deplin necesitatea respec­
posibilităţile şi au fost cap­ trul Nicolae Berindei, echi­ La clubul „11 Iunie" ma a cuprins formaţiile
Nicolae Man : Fiindcă tate toate apele de supra­ pa lui Ioan Dineş, comu­ tării stricte, în amănunt, a din oraşul Călan s-a des­ de lucru, cu participarea
buci;;
s-a amintit aici de activi­ niştii Gheorgbe Piesa, măsurilor prevăzute în făşurat faza a 111-a, pe a 5145 persoane, a doua dioprogr
tatea de modernizare, a- faţă din zonă, evitîndu-se Candin Birău, Sever Tren- hotărârea conferinţei de combinat, a concursului primii clasaţi din forma­ La ordi
ceasta se poate exemplifica astfel golurile la castelul ca. dare de seamă şi alegeri de protecţia muncii, sub ţiile de lucru, iar la faza cultură;
cel mai concret în cadrul *de apă. Cu ajutorul unei din martie a.c. Este calea genericul „Cunoscînd şi a treia au participat 11 e- 8,00 Itevi
rierul n
secţiei electromecanică. în instalaţii de recirculare, Red. : — Şi, în fine, la sigură pentru întărirea şi aplicînd normele de pro­ chipaje din secţii, servicii letin de
ansamblu, această secţie a- apa folosită la răcire este raionul atelierul mină ? creşterea continuă a presti­ tecţia muncii, prevenim şi birouri. dem a
sigură buna desfăşurare a utilizată şi pentru perfora- N.M. : — Nici raionul a- giului cîştigat de minerii accidentele". • Pe primele trei locuri Buletin p
zică
tuturor celorlalte activităţi jul umed. Aş dori să re­ eesta nu a rămas mai pre­ din Barza, continuatori Concursul, susţinut in s-au clasat, în ordine, e- ţările si
de bază ale întreprinderii. marc aici preocuparea con­ jos în acţiunile de auto­ demni ai unei tradiţii în­ faţa a peste 250 de oa­ echipajele : serviciului ma zi dc
Cele trei raioane — elec­ stantă dovedită în acţiune dotară şi autoutilarc. Prin delungate în acest colţ de meni ai muncii din cadrul C.T.C.-laborator, biroului de cin
de ştiri
tromecanic subteran, reţe­ de maistrul Maximilian Mi- eforturi proprii aici s-au ţară. Combinatului siderurgic aprovizionare, secţiei tur­ mecată-i
le şi atelierul mină —, în­ heţ, de oamenii muncii din construit sau confecţionat „Victoria" Călan, s-a des­ nătorie I. (George ASexoi, blicitate
deplinesc funcţia de „mo­ echipele conduse dc Nieo- vaiţuri pentru confecţiona­ MIRCEA DSACQNU făşurat în trei faze: pri­ corespondent). ştiri;
folclorul
ştiinţific
mieră 11
La zi Isi agricultură la 1 la
vilaţilor;
ştiri; IC
IC,20 Sfa
(Urmare din pag 1) dune 6 tone de frunze — Creaţii ş
ceea ce este foarte puţin Deda ; 1
conomici
— dar încă nu s-a făcut ştiri; 17.
ees; -e tasării silozului. nimic în această direcţie. 17,30 Mii
S-au alcătuit formaţii Lucian Samoilesp.u, ingine­ Pollna i 1
specializate în acest do­ rul şef al cooperativei, ne limbii ri
di; 20
meniu, dar acestea fac spunea că şi alte lucrări '5 La
O zi ini
faţă cu greu sarcinilor suferă în unitate din prici­ juterii n
ce le revin deoarece maşi­ nă că toate cele trei trac­ Nou sloi
nile de recoltat funcţionea­ toare sînt stricate. Unul
ză defectuos şi lasă multă are ambreiajul defect şi
recoltă în urma lor. stă de multă vreme la hSF’-'dT,
în altă ordine de idei, S.M.A. Orăştie, altul a fă­
!
' )u s-a trecut în toate uni- cut explozie la una ■ din
ăţile la alcătuirea de frun- roţile din spate, iar cel DE v a :
:are. La C.A.P. Turdaş, de de-al treilea are ceva cu cu im şi
pildă, nu s-a adunat pînă bateria. întrebarea care se străbunii
ţa cu c:
în prezent nici o frunză, pune — este de ce nu s-a N EDO Ai
în unităţile agricole din luat un cauciuc de la trac­ foarte p
Domnişo
Sibi.şcl şi Ocoliş nu s-a torul ce are ambreajul de­ rurgistul
însilozat încă nimic. C.A.P. fect să se pună la cel ce Ţesăloria de mătase Deva. Maistrul Ioan Marinieă expli că unui grup de ţesătoare importanţa introducerii li­ fons (/
Sibişol are în plan să a- a avut pană ? relor in cocleţi. Foto: VIKG1L ONOIU dc sînf
(C o n s t
TROŞAN
pierdut
O ©
E 1? iese f ă , a tuturor Fermă a nimănui ? rul galb
LUPENl
(Cultura!
glinda s;
Este foarte puţin proba­ dispoziţia cooperativei a- familia în autoturism şi a întreprinderea agricolă nu a lăsat animalele să mică). Spunem aceasta, în­ LONEA :
38 (Mim
bil că în cazurile de care grieole de producţie di pornit-o spre Geoagiu-Băi. de stat Mintia are la Mes­ pască singure şi a pornit trucât iată cum arată fer­ Scene dii
no vom ocupa mai jos nu aici. Şi bine era dacă-şi conti­ teacăn, sat aparţinător o- spre Crişcior, cu o treabă ma, la ora actuală: saiva­ (Muncite
au fost cunoscute prevede- Mircea Păcurar, munci­ nua cinstit drumul. Au co­ raşului Brad, o fermă spe­ de interes personal. Cînd nele sînt încă necurăţate Olimpiac
riie^ Decretului 306/81, care tor la C.F.R. în Hunedoa­ borât însă cu toţii din ma­ cializată în creşterea oilor s-a întors, după cîtăva vre­ de gunoi, dejecţiile ce au rc.sc);
de miez
sancţionează drastic pe cci ra, n-avea ce să caute pe şină şi au năvălit in liva­ de rasă. Ferma respectivă me, a găsit o situaţie de­ fost scoase în primăvară, tul); BR
ce sustrag sau distrug re­ terenul plantat cu cartofi da de pruni a C.A.P. Bo- dispune de un însemnat zastruoasă. Ce se întîmpla- stau şi acum grămadă în (Steaua
colta. Şi chiar dacă nu al C.A.P. Deva, decît la bîlna, ca să culeagă rodul efectiv de ovine, de saiva­ se ? Oile, singure fiind, incinta fermei. Peste tot BARZA
(Minerul
le-ar fi cunoscut, e de a- furat. Şi a furat ca-n co­ muncit de alţii. ne şi alte amenajări reali­ s-au speriat de ceva şi au mare haos şi dezordine. U- canul
juns să ai bunul simţ din- dru. Opt sac-i cu cartofi Nicodim Josan, gestionar zate prin investiţii, de un luat-o la fugă, nimerind tilaje şi scule aruncate a- în Ca
totdeauna al românului şi. la LC.R.A. Deva, n-a sus­ personal suficient pentru într-o vale. Rezultatul ? 41 landala. Ici-colo paie şi fu­ GEOAGI
dc cultn
să ştii că a fura munca tras din recoltă, dar şi-a desfăşurarea unei activităţi de oi pierdute. Acest eve­ raje în grămezi, stîlpi dc liţistul *
altora e un act de necinste, Sustragerile din „procurat" din belşug pro­ bune. Cu toate acestea, re­ niment a fost al doilea pe­ beton, lemne ce încurcă BRAZI :
iar necinstea se pedepseşte. recoltă — aspru duse alimentare. N-a putut zultatele obţinute, atît în trecut în acest an. Iată o locul. Incinta, ca şi grupul lui : CA!
(Casa d<
Marin Haţegan, tracto­ pedepsite de lege justifica cu acte legale ceea ce priveşte efectivele, cit imagine a grijii ce se ma­ de cazare a lucrătorilor fer­ RIA : C
rist la S.M.A. Orăştie, a ce transporta cu maşina şi la producţia de lapte, nifestă faţă de animale, de mei, arată de parcă ar fi TETA: A
mina).
sustras de ia baza de re­ pentru care n-a transpirat personală la Brănişca : lină, mici etc. nu sînt pe fapt a dezinteresului pen­ fost părăsite. în aceste zile
cepţie din oraş 50 kg grâu. nici măcar să-i strângă. margarină, caşcaval, brân­ măsura condiţiilor asigura­ tru oi la ferma din Mes­ se lucrează la asigurarea
Logliin Atanasie, tractorist ;:I-a luat strânşi gata. Tot ză telemea, zahăr, salam te şi nici a sarcinilor sta­ teacăn. bazei furajere, dar nu cu
la S.M.A. Deva, şi-a însuşit cartofi, cîte 40 dc kilogra­ de iarnă şi alte produse. bilite. La ora actuală, din Dar această imagine nu cine ştie ce tragere de
din porumbul-masă verde me au sustras de la C.A.P. efectivul planificat lipsesc este, din păcate, singura. inimă. Cele înfăţişate aici fSwtotuejv
pentru siloz al C.A.P. Hă- Mesteacăn Teodor Călămar Cum să-i calificăm pe 900 oi, planul la miei nu Şeful de fermă Matei Cean sînt doar cîteva aspecte —
Timpii
rău 100 kg. şi Permina Mînga. oamenii aceştia, faţă de ca­ s-a realizat cu 400 capete, este foarte des plecat din asemenea lucruri pot fi în- azi, 15
Avram Ignat din Orăş­ Minerva Popovici din re legea îşi va spune, fără în primăvara şi vara aces­ unitate, mai ales în ulti­ tilnite mult mai multe la Vremea
tie, avea funcţia de pre­ Deva este posesoarea u- îndoială, euvîntul ? Să-ţi tui an s-au înregistrat 173 ma vreme, cu treburi de unitatea respectivă — ce frumoasi
şedinte al C.A.P. Orăştie, nui autoturism. în loc să-l agăţi pe piept, nesilit de sacrificări de necesitate şi interes minor. Iar cînd şe­ trebuie să determine mă­ mult sci
mineaţa,
pe care obştea r-a încre­ folosească sănătoasă în sco­ nimeni, eticheta de om ne­ mortalităţi. Cauza principa­ ful nu-i acasă... subalternii suri ferme. Conducerea amiază,
dinţat-o. Nu de averea a- puri cinstite, ascunsese în cinstit pentru că n-ai re­ lă a acestei situaţii, com­ fac ce vor. (Facem aici o I.A.S. Mintia,' cea a Trus­ lat sînt
cestei cooperative s-a atins portbagajul lui 50 kg să- zistat tentaţiei de a întin­ plet necorespunzătoare, este paranteză pentru a preciza tului judeţean al I.A.S. tre­ ploaie şi
ce. Vînt
însă el, ci de cea a C.A.P. mînţă de trifoi, 30 kg fa­ de mina la ceea ce trebuie lipsa de grijă pentru ani­ că nici conducerea I.A.S. buie să intervină energic moderat
male, dezinteresul ciobani­
Dineu Mare, pe care a pră­ sole boabe, 150 kg frunze să constituie hrana între­ lor faţă de oi. Mintia nu-şi află timp să şi foarte eficient pentru a peraturiJ
cuprinse
dat-o de 840 kg prune. Şi de sfecla furajeră. gului popor — la aceasta se deplaseze la Mesteacăn, redresa activitatea fermei de, iar i
nu cu sacul a luat, ci cu în concediu fiind, Remus nu poate duce decîl egois­ Iată un caz petrecut, nu decît foarte rar. Şi chiar de ovine de la Mesteacăn. 22 şi 25
tractorul pe care S.M.A. Muntean din Simeria, şofer mul, goana după câştigul cu mult-ă vreme în urmă: cînd se deplasează, eficien­ local se
din Orăştie îl pusese la la I.M.M.R. şi-a îmbarcat nemuncit ! Ciobanul Rusan Novăcea- ţa acestui act este foarte B. TURDEAN'J