Page 67 - Drumul_socialismului_1982_09
P. 67
Ideile, orBentănBe şi indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu
date gu prilejul vizitei de lucru în judeţul nostru - program
concret de acţiune în toate domeniile de activitate
Creşterea productivităţii muncii - sarcină
prioritară în toate sectoarele economici
„Trebuie să asigurăm creşterea mai puternică a productivităţii
muncii. Să acordăm mai multă atenţie întăririi ordinii şi disciplinei
în muncă, activităţii de mecanizare a lucrărilor, de automatizare —
acolo unde este necesar acest lucru — şi, pe această bază, să obţi
nem o creştere mai puternică a productivităţii muncii în toate sec
Anul XXXIV, nr. 7 730 VINERI, 17 SEPTEMBRIE 1982 4 pagini - 50 bani toarele de activitate".
NICOLAE CEAUŞESCU
în ultimii ani întreprin
C u prilejul deschiderii anului de învăţămlnt 1182-1913 derea de producţie indus mănunte, am mai aflat şi Care au fost, tovarăşă in
furnizat aceste prime a-
giner Livia Felea, princi
trială pentru construcţii un alt aspect: în perioa palele măsuri tehnico-or-
căi ferate din Deva şi-a da trecută din acest an, ganizatorice aplicate în a-
amplificat activitatea, în colectivul sectorului şi-a telierele prelucrări me
Tovarăşul Hkoiae Ceauşescu deosebi în domeniile pre realizat sarcinile de plan canice şi construcţii me
lucrări mecanice, mase la producţia marfă în pro talice pentru creşterea
plastice şi construcţii me porţie de 110 la sută, cele productivităţii muncii ?
a efectuai § wisstă de lucru talice. Aici au intrat în ale producţiei globale fi multe fronturi concomi
— Am acţionat pe mai
ind, de asemenea, depăşi
noi
capacităţi
funcţiune
de producţie care au per te cu 15 la şută. Căror tent. Dc exemplu, am a-
vut în vedere ridicarea
factori s-au datorat aces
in Capitală mis asimilarea şi introdu te rezultate ? nivelului de pregătire
cerea în fabricaţie de se
în principal, subli
profesională a muncitori
—
rie a unui mare număr
de ansamble, subansamble niază interlocutorul nos lor, prin cursuri de califi
T ov a r ă ş u 1 Nicolae unui eveniment cu profun vizitate, elevi şi studenţi, şi agregate destinate trans tru, bunei organizări a care şi specializare pe o-
Ceauşescu, secretar gene de semnificaţii în viaţa în cadre didactice, muncitori, porturilor feroviare, auto muncii, m o d e r n i z ă r i i peraţii tehnologice. Am
ral ai Partidului Comunist tregului popor, evidenţiind ingineri, tehnicieni, cerce şi sectorului de construcţii fluxului tehnologic, întări introdus metoda polideser-
Român, preşedintele Re grija deosebită pe care tători, care au avut bucu de maşini. Astfel, la sec rii disciplinei de produc virii de către un om a
publicii Socialiste Româ partidul, secretarul său ge ria de a se reîntîlni cu to ţia mecanică a întreprin ţie care, toate, au dus la mai multor utilaje. La
nia, a efectuat joi, 16 sep neral o manifestă în mo varăşul Nicolae Ceauşescu derii se execută o gamă c r e ş t e r e a productivi construcţii metalice am or
tembrie, o vizită de lucru dul cel mai consecvent în această zi de început a largă de piese de schimb tăţii muncii. în cele 8 ganizat formaţii de lucru
în Capitală, cu prilejul pentru dezvoltarea şi per noului an şcolar, l-au în pentru autovehiculele dc luni din acest an produc complexe, asigurînd astfel
deschiderii anului de în- fecţionarea şcolii, pentru conjurat cu deosebită căl transport şi terasiere dc tivitatea muncii planifi o utilizare maximă a tim
văţămînt 1982—1©83. transformarea ei într-un dură, exprimîndu-şi dra mare capacitate — pistoa cată a fost depăşită cu pului de lucru şi a între
La această nouă întîlni- puternic factor de cultură gostea, aleasa stimă şi res ne de ambreaj, cutii de 1 500 lei pe lucrător. gului potenţial uman. în
re a secretarului general şi civilizaţie, capabil să a- pectul profund faţă de viteze, segmente de ctan- — Creşterea continuă a acelaşi timp ne-am pre
al partidului cu colective sigure formarea unui ti conducătorul iubit al şare ş.a. în total 250 de productivităţii muncii este ocupat de modernizarea
de oameni ai muncii, cu neret cu un bogat şi larg partidului şi statului. în repere —, ansamble şi un obiectiv de maximă procesului de producţie,
cadre didactice, elevi şi orizont de cunoştinţe, cu o acelaşi timp, ei au expri subansamble metalice pen importanţă in activitatea prin crearea unor nc?i li
studenţi au participat to temeinică pregătire profe mat secretarului general al tru construcţii feroviare şi de producţie — subliniat nii tehnologice (mecanică
varăşa Elena Ceauşescu, sională şi să cultive în partidului întreaga, grati industriale. Din acest an, de altfel, din nou, cu fină, reparaţii pompe hi
alţi tovarăşi din conduce rîndul lui înflăcărate sim s-au asimilat şi intro pregnanţă, de secretarul draulice, tratamente ter
rea partidului şi statului. ţăminte de dragoste şi res tudine pentru minunatele dus în fabricaţie repere general al partidului, to mice), care nu numai că
Deschiderea anului de pect pentru patria socia condiţii ce le-au fost crea şi echipament energetic varăşul Nicolae Ceauşescu, au condus la productivi
învăţămînt în prezen listă şi pentru poporul ei, te, pentru preocuparea pentru hidrocentralele ce în cuvîntarea rostită la tăţi sporite, dar ne-au per
ţa tovarăşului Nicolae pentru partidul nostru co manifestată faţă de dez- se construiesc pe Rîu Ma- Hunedoara, cu prilejul vi mis asimilarea şi introdu
Ceauşescu a căpătat şi de munist. .re-Retezat şi pe alte rîuri zitei de lucru în judeţul cerea în fabricaţie a mul-
această dată, dimensiunea Pretutindeni în unităţile (Continuare în pag. a 4-a) nostru —, pe care fiecare
din ţară.
De la inginerul Con colectiv, fiecare om al MIRCEA LEPÂDATU
Adunarea populară de la stantin Faur, şeful secţiei muncii va trebui să se
mecanice, cel care ne-a străduiască să-l realizeze. (Continuare în pag. a 2-a)
Institutul politehnic Bucureşti
După încheierea vizitei, oameni ai muncii din în rector general al Institu
amplului dialog consacrat treprinderile şi instituţiile tului central de cercetări LA C.A.P. TlMPA
dezvoltării învăţămîntului Capitalei. metalurgice, tovarăşa Ro- A ÎNCEPUT
de toate gradele, legării Apariţia la tribună dica Anghel, studentă, vi RECOLTATUL
sale tot mai strînse cu cer a t o v a r ă ş u l u i Nicolae cepreşedinte al Consiliului
cetarea şi producţia, to Ceauşescu, a tovarăşei U.A.S.C. din Institutul a- SFECLEI DE ZAHĂR
varăşul Nicolae Ceauşescu, Elena Ceauşescu este în gronomic „N. Bălcescu“ Luni, la C.A.P. Tîm-
tovarăşa Elena Ceauşescu, tâmpinată cu puternice u- — Bucureşti, tovarăşul
ceilalţi conducători de„ rale şi îndelungi ovaţii. Constantin Sederias, direc pa a început recoltarea
sfeclei de zahăr. îm
partid şi de stat au luat Adunarea a fost deschi torul întreprinderii de ma
parte la adunarea popu să de tovarăşul Gheorghe şini electrice Bucureşti. preună cu preşedinta
Viorica
cooperativei.
lară organizată pe platfor Pană, membru al Comite în numele participanţi
ma Institutului politehnic tului Politic Executiv al lor, al tuturor locuitorilor Marcu, lucrau cot la
cu prilejul deschiderii C.C. al P.C.R., prim-secre- C a p i t a l e i , tovarăşul cot familiile mai mul
noului an şcolar. tar al Comitetului munici Gheorghe Pană a adre tor cooperatori. Elisa-
beta şi Emanoil Fili-
La această impresionan pal Bucureşti al P.C.R., sat tovarăşului Nicolae mon lucrau împreună
tă manifestare, care mar primarul general al Capi Ceauşescu rugămintea de a cu fiii lor Voichiţa şi
chează începutul unei noi talei. lua cuvîntul la marea a- Viorel; Tiboriu Bodea
etape de muncă în viaţa în continuare au luat dunare. şi Vasile Vaida erau cu
tineretului studios din pa ' cuvîntul tovarăşul Voicu Primit cu vii şi înde soţiile şi cu cîte doi co
tria noastră, participă pe Tache, rectorul Institutului lungi aplauze, a luat a- pii, iar Maria Cornca
ste 100 000 de elevi şi stu politehnic Bucureşti, to eu patru copii.
denţi, cadre didactice şi varăşul Iancu Drăgan, di- (Continuare în pag. a 4-a)
o _ ^ — e - e - ^ u — w — a ® _ J
M
CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ
Toţi locuitorii satelor, mobilizaţi activ
la stringerea şi depozitarea recoltei!
CULEGĂTORII suprafaţă dc 27 ha. Aici Veche. Aici a fost strînsă CU FORTE SPORITE
AU INTRAT l-am întîlnit pe tovarăşul recolta de pc aproape 5 ha LA RECOLTAREA
ÎN LANURILE Pavel Irimie, primarul o- şi de pe o bună parte din CARTOFILOR !
DE PORUMB raşului Simeria, care ne suprafaţă s-au tăiat şi
spunea că la culesul re transportat cocenii. La cu La C.A.P. Sîntandrei —
în aceste zile s-a trecut coltei participă personalul lesul porumbului au tre unitatea cu cea mai mare Ţcsitoria dc mătase Deva. Muncitoarea Elena Goia lu
cu forţe sporite şi la cu muncitor din toate între cut şi cooperatorii din bri suprafaţă cultivată cu car crează cu multă pricepere sl conştiinciozitate in secţia răz
boaie de ţesut.
Foto: VIRGU. ONOIU
lesul porumbului la C.A.P. prinderile şi instituţiile o- gada Petreni a C.A.P. Bă tofi din Consiliul unic a-
Simeria, Sîntandrei, Tîm- raşului. în acest fel se a- cia. între culegători se groindustrial Simeria — zoo » «urn • j aun j <tc»n - » a
pa, Băcia şi în alte unităţi sigură şi eliberarea la aflau familiile cooperato au fost mobilizate impor noi. In oraşul Călan, la *
din Consiliul unic agroin timp a terenului şi execu rilor Rozica Ripoşan, Pe tante forţe um.ane şi mij parterul unui bloc ce s-a &
dustrial Simeria. Zeci de tarea în bune condiţii a tru Pîrva, Ilie Bota, Ioan loace mecanice pentru re dat recent în folosinţă, se J
pregăteşte deschiderea unei •>
cooperatori din brigada lucrărilor de arături, pre Boldescu, Petru Cristoi, coltarea cit mai grabnică moderne şi spaţioase uni- |j
Săuleşti a C.A.P. Sîntan gătirea terenului şi insă- Petru Covaci şi altele. Coo a acestora. Ţăranii coope tăţi cafe-bar. Dotată cu tot ţ
drei, între care Maria Ar- mînţarea culturilor de pă- peratorii de aici au reuşit ratori din brigada I con H Sărbătorire. După 30 <i. ceea ce înlesneşte o servire ••
promptă şi corectă, ..Union 4 * fi
tean, Aurica Lădar, Ma ioase. Inginerul şef al dusă de Juja Băda au reu s ani de activitate neintre- se numără între acele spa- 3
ria Iftode, Cornelia Popa, cooperativei, Mihai Popes- să strîngă recolta de pe şit, printr-o muncă susţi l> ruptă, dintre care 20 in a- ţii comerciale ce aduc — pe *■
Juja Andronica, Miron cu, aflat la faţa locului, mai bine de 12 ha. La nută de zi cu zi, să ter | celaşi loc de muncă, la li- lingă ambianţa petrecerii ci- |
s nia fină a laminorului de
Cornea şi alţii, împreună ne spunea că pînă sîmbătă Tîmpa s-au cules 10 ha şi mine primii pe cooperati 8 450 mm de la Combinatul tor-va minute din timpul li- 2
ber in condiţii civilizate — *
cu cei 40 de muncitori de se va încheia recoltarea cocenii au fost tăiaţi şi le vă recoltarea cartofilor de siderurgic Hunedoara, ma- un plus dc farmec cartieru- j
la întreprinderea „Marmu porumbului din tarlaua gaţi snopi. S-au evidenţiat pe toată suprafaţa repar v caragista Elisabeta Găitan a lui. 3
ieşit
la pensie. momentul
ra “ Simeria care le-au ve respectivă şi tot terenul Vionela Bufnită, Elena tizată — 21 ha. Acum se I festiv fiind sărbătorit de co-
nit în ajutor, au intrat la va fi eliberat de coceni. Bistrian, Traian Pătruţes- » legii de serviciu care i-uu
culesul porumbului în la La C.A.P. Simeria a cu, Nicolae Muntean, loan N. BADIU I oferit flori, cadouri şi tradi
ţionala urare „La mulţi
nurile din tarlaua „Dru început culesul porumbu Bala, Galenia Steţ si alţi î ani !“, Bj Spaţii comerciale
mul Orăştiei", care are o lui în brigada Simeria cooperatori. {Continuare in pag. a 2-a)
r M şansa S txsxn £ a o t P M rsw » sracms jr aaoo
